Bijuteriile din aur şi electronicele se menţin în topul celor mai amanetate produse de către români, iar în privinţa creditelor tip amanet valoarea medie a tichetului de împrumut a fost de 1.000 de lei, în primul semestru al acestui an, arată datele publicate, luni, de unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală de profil.
Potrivit sursei citate, un trend îl constituie şi preferinţa clienţilor pentru bijuteriile cu greutate mai mică. Totodată, produsele electronice de larg consum, cum ar fi telefoanele mobile, au fost şi sunt în 2022 la mare căutare, în topul celor mai bine vândute produse.
În privinţa creditelor tip amanet, valoarea medie a tichetului de împrumut a fost, în prima jumătate a acestui an, de 1.000 lei. "Se păstrează, în proporţie de peste 80%, tendinţa de rambursare a împrumuturilor şi recuperare a bunurilor. La un venit mediu pe economie de 3.977 lei, cât s-a înregistrat în vara acestui an, comisionul mediu pe care l-a achitat un client al companiei a presupus costuri de doar 2,5% pe lună", a explicat Cosmin Popovici, CEO al CreditAmanet.
Datele publicate, luni, arată că afacerile CreditAmanet au crescut cu 37%, în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2021, până la valoarea de 33,5 milioane de lei. În aceeaşi perioadă, profitul companiei a ajuns la 3,6 milioane de lei, în creştere cu 33%, raportat la perioada de referinţă.
"Bijuteriile din aur şi produsele electronice se menţin în topul celor mai amanetate, dar şi al celor mai bine vândute bunuri anul acesta, dacă ne referim şi la activitatea de retail pe care o desfăşoară CreditAmanet. Un trend ce reprezintă o particularitate a acestui an complicat din cauza situaţiei internaţionale o constituie preferinţa clienţilor CreditAmanet pentru bijuteriile cu greutate mai mica şi, implicit, cu un preţ mai mic. Acest fapt denotă o atitudine precaută a consumatorilor", susţine Popovici.
Pe o piaţă care creşte anual cu 25%, în care aurul constituie o componentă semnificativă, dar şi segmentul electronice rămâne foarte bine cotat, compania vizează dublarea cifrei de afaceri pentru următorii doi ani.
CreditAmanet este o companie de tip holding, ce derulează operaţiuni prin 26 de agenţii situate în: Bucureşti, Ilfov, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Braşov, Piatra Neamţ, Focşani, Bacău, Galaţi, Constanţa, Târgu Mureş, Buzău şi Ploieşti. (sursa Agerpres)

Sportivii care au obținut recent performanțe la mai multe competiții internaționale au fost felicitați, marți, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Victoria, de premierul Nicolae Ciucă, care a anunțat că Guvernul a decis să majoreze cu 50% premiile cu care aceștia vor fi recompensați.
"După foarte mulți ani, prin rezultatele voastre ați reușit, din nou, să aduceți bucurie și emoție pentru toți românii. Bucurie și emoție, pentru că am văzut, din nou, drapelul ridicându-se la cel mai înalt nivel pe catarg, am ascultat cu toții, de acasă, imnul României de mai multe ori și, în felul acesta, recunoașterea pe o meritați pe deplin reprezintă felicitarea pe care noi, astăzi, v-o adresăm în semn de apreciere și considerație pentru ce ați făcut pentru țară. De multe ori se spune că sportivii sunt cei mai buni ambasadori ai României. Așa este, datorită rezultatelor și datorită nivelului vostru de ambiție, datorită eforturilor reușiți să duceți numele României, simbolurile României pe toate meridianele lumii. Pentru aceasta, în numele Guvernului, în nume personal, vă mulțumesc și exprim, încă o dată, recunoștința și aprecierea", a afirmat Ciucă.
El a subliniat că rezultatele obținute sunt cu atât mai de apreciat având în vedere că sportivii s-au pregătit în ultimii ani într-un cadru afectat de criza pandemiei de COVID-19.
Potrivit prim-ministrului, "tonul" perfomanțelor a fost dat de înotătorul David Popovici, care a reușit rezultate remarcabile la campionatele mondiale și europene.
"De asemenea, am reușit, dacă nu mă înșel, după 20 de ani, să obținem și o medalie la atletism (Bianca Ghelber a obținut medalia de aur la aruncarea ciocanului la Campionatul European), pe aceeași arenă, în capitala Bavariei. Am reușit, de asemenea, să obținem rezultate remarcabile la canoe. Domnul Chirilă (Cătălin) a fost absolut remarcabil. Așa cum am spus când ne-am salutat, memoria lui Ivan Patzaichin și a rezultatelor obținute a fost pe deplin ridicată la nivelul de ambiție al canotorilor români. (...) Sigur, sunt celelalte discipline sportive, canotaj, de asemenea, cu rezultate remarcabile, tenis de masă, haltere, tenis de câmp. (...) Prin ceea ce ați reușit să obțineți la aceste competiții, sunt convins că veți trezi din nou interesul și dorința fiecăruia dintre noi să acordăm atenția cuvenită și sper ca fiecare român să poată să vă copieze modelul, nu neapărat în performanță, ci să facă sport, pentru că sportul ne ajută pe toți să fim mai sănătoși, ne ajută pe toți să putem să menținem un spirit de echipă și ne ajută pe fiecare dintre noi să respectăm atât reguli personale, cât și reguli de competiție", a subliniat Nicolae Ciucă.
El a completat că Guvernul este decis să găsească modalitățile de a crea sportivilor o infrastructură de pregătire mai bună.
"Sunt programe și angajamente la nivel guvernamental, la nivelul Comitetului Olimpic, astfel încât să putem să ridicăm nivelul infrastructurii sportive, atât la nivel de comitet, atât la nivel de federații, precum și la nivel de unități administrative. Am văzut că sunt o serie întreagă de localități din țară unde se inaugurează stadioane noi, unde se inaugurează săli de sport noi și am văzut, de asemenea, echipe și sportivi care, iată, au reușit să se pregătească și să atingă cel mai înalt nivel de performanță. Pentru toate acestea, în calitate de premier, nu pot decât să îmi asum în continuare decizia ca împreună cu Guvernul să găsim cele mai bune modalități pentru a putea să sprijinim toate aceste eforturi pentru a crea cadrul necesar astfel încât tot ceea ce ține de responsabilitatea noastră, de responsabilitatea Comitetului Olimpic să se concretizeze într-o infrastructură de pregătire mai bună și, nu în ultimul rând, să continuăm acest dialog și lucru împreună, astfel încât strategia națională pentru sport să poată să fie agreată și aprobată în cel mai scurt timp", a menționat premierul.
Nicolae Ciucă a anunțat o majorare cu 50% a valorii premiilor ce vor fi acordate sportivilor români medaliați la competițiile internaționale, modificarea legislației urmând să fie făcută în ședința de Guvern de săptămâna viitoare.
"Pentru că rezultatele trebuie răsplătite, am avut o analiză la nivel guvernamental, am discutat împreună cu domnul secretar general, cu Ministerul Finanțelor și am luat decizia (...) să majorăm premiile care vă sunt acordate prin HG 1447/2007 cu 50% și este un gest cât se poate de firesc, în baza resurselor pe care le avem. (...) Sper ca, în funcție de rezultate, și performanța dumneavoastră să ne inspire și pe noi și să performăm din punct de vedere administrativ, să putem să avem rezultate economice și financiare mai bune și să asigurăm o recunoaștere pe măsura eforturilor dumneavoastră", a declarat Ciucă.
În cadrul festivității, la care au mai participat secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, consilierul de stat Mara Mareș, președinți de federații sportive, premierul le-a acordat distincții campionilor și antrenorilor. (sursa Agerpres)

Aproximativ 50% dintre români apreciază că situația lor financiară s-a înrăutățit față de anul trecut, iar 38% au anticipații pesimiste și se așteaptă ca situația să se înrăutățească, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro. "Principalul motiv de îngrijorare este creșterea prețurilor la energie - menționată de 38,5% dintre respondenți, în creștere cu 60% față de un sondaj similar realizat trimestrul trecut. Următoarele motive în topul îngrijorărilor sunt pandemia (16,3% - în creștere față de sondajul realizat în primul trimestru al acestui an) și riscurile la adresa aprovizionării cu alimente și bunuri de necesitate (14,6%)", susțin autorii studiului. Îngrijorările față de conflictul din Ucraina, care se aflau pe locul doi în trimestrul trecut, au coborât pe locul 5 (reducere de 50% în ponderea răspunsurilor), în timp ce perspectiva șomajului îi îngrijorează doar pe 5% dintre români, iar dificultățile la plata ratelor - pe 6% dintre aceștia. În contextul incertitudinilor și perspectivelor pesimiste, românii au început să pună bani deoparte. Astfel, dacă în primul trimestru, doar 47% dintre respondenți declarau că strâng bani lunar, acum ponderea a urcat la 63%. Majoritatea reușește să pună deoparte sume modeste: sub 300 de lei lunar (28,6%) și între 300 și 600 de lei (17,9%). Totodată, ponderea celor care declară că au un fond de urgență care să le acopere cheltuielile pe trei luni a urcat de la 28,24% la 36,95%. "CEC Bank încurajează un comportament financiar sănătos și oferă dobânzi atractive la depozite, de până la 7,7% pe an. Cash-ul rămâne modalitatea preferată de economisire, cu o pondere de circa 47% - în scădere însă față de trimestrul trecut, urmând plasamentele la bănci - cu o pondere de 43,7%, în contextul în care valuta și conturile curente au o pondere de peste 2 ori mai mare decât depozitele", arată cercetarea. În ceea ce privește îndatorarea, șase din zece respondenți au contractat credite, iar dintre aceștia, 40% s-au împrumutat pentru casă. Pentru marea majoritate, plata ratelor nu ar trebui să ridice probleme, peste 60% dintre respondenții cu credite declarând că serviciul datoriei reprezintă mai puțin de 25% din veniturile lunare. Întrebați dacă au avut dificultăți la plata ratelor, 55% dintre respondenți au negat acest lucru, iar alți 34% au spus că li s-a întâmplat uneori. Sondajul a fost realizat online, de Finzoom, la cererea CEC Bank, în luna iunie, pe un eșantion reprezentativ de peste 1.390 de respondenți din toată țara. (sursa Agerpres)

Două persoane de cetățenie română au fost rănite într-un accident rutier care a avut loc, luni, în Bulgaria, între localitățile Tsarichino și Kremena, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE). În accident au fost implicate trei autoturisme, dintre care două înmatriculate în România. "Potrivit datelor preliminare comunicate de către autoritățile locale, în urma accidentului, două persoane de cetățenie română au fost rănite, iar alte două persoane, de altă cetățenie, au decedat. În accident au mai fost implicați alți patru cetățeni români, care nu au suferit leziuni sau alte vătămări", arată MAE. Reprezentanții Ambasadei României la Sofia au solicitat autorităților competente locale, în regim de urgență, informații suplimentare cu privire la cetățenia, identitatea și starea de sănătate a persoanelor implicate în accident, fiind în contact cu reprezentații poliției și cu cei ai unității medicale din Bulgaria unde sunt spitalizați cei doi cetățeni români răniți. Din informațiile obținute de la reprezentanții spitalului, cele două victime, cetățeni români, se află în stare gravă, internate la terapie intensivă, respectiv chirurgie, fiind luate toate măsurile necesare pentru acordarea asistenței medicale specifice. De asemenea, MAE transmite că autoritățile locale bulgare au deschis o anchetă pentru stabilirea circumstanțelor în care s-a produs accidentul. Până în acest moment, la nivelul misiunii diplomatice nu au fost înregistrate solicitări de asistență consulară din partea familiei persoanelor afectate. Personalul consular efectuează, totodată, demersurile necesare pentru identificarea și notificarea familiilor din România ale persoanelor rănite în urma accidentului. MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Sofia: +35929733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758. (sursa Agerpres)   Citește și Autocar plin cu români zdrobit în Bulgaria. 4 persoane au murit - https://www.monitoruldegalati.ro/national/autocar-plin-cu-romani-zdrobit-in-bulgaria-4-persoane-au-murit.html

Patru români au murit într-un accident rutier în care a fost implicat un autocar înmatriculat în România, lângă Veliko Tîrnovo, în Bulgaria, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Autocarul a intrat într-o mașină parcată pe drum după care s-a izbit de copacii din zonă.

La bord se aflau 25 de pasageri, dintre care 7 cetățeni turci, iar restul români. Cinci pacienți români internați în acest moment în spitalul din Veliko Tarnovo vor fi aduși în țară cu mai multe elicoptere, notează digi24.ro.

Românii din diaspora care doresc să revină în țară și să investească într-o afacere pot obține finanțare de până la 200.000 lei prin intermediul programului Start-Up Nation, aflat la cea de-a treia ediție, potrivit unui comunicat al Ministerului Antreprenoriatului și Turismului. "România este acasă! Aici putem clădi împreună un prezent și un viitor tot mai prosper, atât pentru noi, cât și pentru copiii noștri. Sunt multe oportunități de care puteți profita. Una dintre ele este programul Start-Up Nation, care are în premieră un pilon dedicat diasporei. Concret, veți putea accesa o finanțare nerambursabilă de până la 200.000 lei pentru a vă deschide propria afacere în țară. România vă așteaptă!", a declarat ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu. Suma maximă, în valoare de 200.000 lei, poate fi obținută dacă se vor crea prin proiect cel puțin două locuri de muncă full time. Aplicanții care își asumă, în schimb, crearea unui singur loc de muncă, vor putea primi maximum 100.000 lei. Suplimentar, firma beneficiară trebuie să vină cu o cofinanțare în procent de cel puțin 5% din valoarea eligibilă a proiectului. Pentru a accesa programul, în plus față de condițiile standard impuse de procedură, românii din diaspora trebuie să facă dovada domiciliului sau rezidenței în străinătate în ultimele 12 până la momentul înscrierii, printr-un permis de ședere/dovadă de stabilire, viză de rezidență/de lungă ședere sau certificate de rezidență. Înscrierile se fac exclusiv online, pe platforma granturi.imm.gov.ro, până la 01 septembrie a.c. Persoanele interesate au la dispoziție și un manual, care cuprinde pașii necesari pentru aplicarea în cadrul programului. Bugetul total pentru Pilonul II Start-up Nation Diaspora este de 20.031.000 lei. Obiectivul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului (MAT), instituție care gestionează și implementează programul, este de a finanța 1.000 de beneficiari. Cei care doresc mai multe informații, pot suna la numărul de call-center MAT: 021 90 59. (sursa Agerpres)

Șapte din zece angajați români (70%) se așteaptă la venituri mai mari cu cel puțin 20%, dar ezită să solicite angajatorului o mărire de salariu și preferă să plece la o altă firmă, relevă o analiză realizată de o companie specializată în resurse umane.
"Aproximativ 70% dintre candidații cu care intrăm în contact își doresc salarii cu cel puțin 20% mai mari de la următorul loc de muncă. Însă mulți ezită să ceară argumentat salarii mai mari și preferă să plece direct din actuala poziție. Este o situație cumva paradoxală, pentru că mulți candidați spun că motivul pentru care renunță la un loc de muncă este lipsa majorării salariului, dar ei nici măcar nu cer o mărire. Dar, fie că este vorba de replacement sau de poziții noi, în contabilitate și HR se observă cea mai mare cerere. Acestea sunt domeniile în care am recrutat cel mai mult în acest an", a explicat Cristina Profeanu, consultant Resurse Umane, Trainer și Coach autorizat în domeniul resurselor umane.
Conform datelor centralizate, în timp ce 42% dintre angajați spun că sunt necesare creșteri salariale pentru a aborda fluctuația personalului, doar 18% dintre angajatori consideră acest aspect ca fiind important.
În același timp, un studiu EY realizat pe un eșantion de 1.500 de lideri de afaceri, peste 17.000 de angajați din 22 de țări și 26 de sectoare industriale arată că 43% dintre salariați declară că sunt dispuși să renunțe la locul de muncă actual în următoarele 12 luni.
"Pentru a-și fideliza angajații valoroși, o mare parte a angajatorilor au început să pună mai mult accent pe flexibilitatea programului. Totodată, oferă beneficii inexistente în perioada pre-pandemică, precum creșterea numărului zilelor de concediu, tichete cadou, bugete pentru formare profesională și munca de acasă sau în sistem hibrid. O presiune suplimentară este cauzată și de scăderea record a numărului de angajați din România. Dacă în 2019, în România erau angajate 4,2 milioane de persoane (similar cu anul 2018), în 2020 numărul acestora s-a redus la 4,1 milioane de persoane, iar în 2021 a ajuns la aproximativ 3,8 milioane persoane, conform unui studiu realizat de termene.ro. De aceea, este esențial ca între angajator și angajați să existe o comunicare cât mai deschisă despre evoluția companiei, sunt de părere experții în resurse umane. Angajatorii trebuie să traseze echipei obiective cât mai clare și care să fie realizabile, dar și să ofere un program de muncă flexibil care să le permită angajaților să păstreze echilibrul între viața profesională și cea personală", notează sursa citată. (sursa Agerpres)

Durata estimată a vieții profesionale pentru populația adultă în vârstă de cel puțin 15 ani din Uniunea Europeană a fost în medie de 36 ani în 2021, cea mai scăzută din rândul statelor membre UE înregistrându-se în România, arată datele publicate recent de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Din 2001, durata estimată a vieții profesionale a crescut semnificativ în UE, apoi a scăzut pentru prima dată în 2020, în contextul pandemiei (de la 32 ani în 2001 la 35,9 ani în 2019 și la 35,6 ani în 2020), revenind în 2021 la nivelul de dinaintea pandemiei.
În rândul statelor membre UE, durata estimată a vieții profesionale variază semnificativ, în funcție de țări și de situarea lor geografică în Europa. În 2021, cea mai ridicată durată a vieții profesionale în UE se înregistra în Țările de Jos (42,5 ani), Suedia (42,3 ani) și Danemarca (40,3 ani). În contrast, cea mai scăzută durată a vieții profesionale era în România (31,3 ani), Italia (31,6 ani) și Grecia (32,9 ani).
În cazul bărbaților, durata estimată a vieții profesionale era în medie de 38,2 ani în UE, cele mai ridicate niveluri fiind în Țările de Jos (44,3 ani) și Suedia (43,6 ani), iar cele mai scăzute în Bulgaria (34,6 ani) și România (35 ani). La femei, durata estimată a vieții profesionale era în medie de 33,7 ani în UE, cele mai ridicate fiind în Suedia (41 ani) și Țările de Jos (40,5 ani), iar cele mai scăzute în Italia (26,9 ani) și România (27,4 ani).
Deși se estimează că bărbații lucrează mai mult timp decât femeile, decalajul dintre sexe s-a redus în ultimul deceniu în UE, în urma sporirii participării femeilor la piața muncii. Dacă în anul 2001 bărbații lucrau, în medie, cu șapte ani mai mult decât femeile, în anul 2021 decalajul dintre sexe s-a redus la 4,5 ani.
În 2021, cel mai pronunțat decalaj dintre sexe era în Italia (9,1 ani), Malta (8,4 ani) și România (7,6 ani), iar cel mai redus în Estonia (0,1 ani), Letonia (0,8 ani) și Finlanda (1,1 ani).
Lituania era singurul stat membru UE unde decalajul dintre sexe era negativ, femeile lucrând în mod obișnuit cu 1,3 ani mai mult decât bărbații. (sursa Agerpres)

Românii cumpără fructe şi legume de două-trei ori pe săptămână, majoritatea de la piaţă, potrivit celui mai recent sondaj pe un eşantion mare realizat de Malagrow România. Jumătate din consumatori preferă produsele româneşti, iar două treimi dintre respondenţi sunt chiar dispuşi să plătească mai mult pentru acestea, sprijinind astfel fermierii locali. Aproape jumătate dintre respondenţi sunt dispuşi să parcurgă distanţe mai mari pentru a cumpăra fructe şi legume româneşti.
Produsele autohtone sunt foarte populare în România. Aproape una din cinci persoane cumpără fructe şi legume de la micii producători locali, potrivit unui sondaj online realizat de Malagrow România între 16 iunie şi 6 iulie, la care au participat 2.580 de persoane. 42,7% dintre respondenţi consideră că produsele româneşti sunt importante, dar au tendinţa de a adăuga în coşurile lor şi produse importate atunci când fac cumpărături în mod regulat. Doar 5,9% dintre respondenţi nu se preocupă deloc de provenienţa unui produs.
Majoritatea românilor cumpără fructe şi legume de două sau trei ori pe săptămână. Aproape o treime dintre respondenţi cumpără zilnic fructe, în timp ce un un pic mai puţini, 24,4%, cumpără legume în fiecare zi. Mai mult de 10% din consumatorii români cumpără fructe şi legume o dată pe săptămână. Proporţia celor care cumpără fructe şi legume doar de câteva ori pe lună este neglijabilă, de doar 2%. 5,4% dintre respondenţi cumpără rareori legume, pentru că le cultivă ei înşişi. În ceea ce priveşte fructele, 3,8% din cei care au răspuns sondajului consumă fructe din producţia proprie.

Mersul la piaţă nu s-a demodat

Deşi obiceiurile de consum şi mediul economic sunt în continuă schimbare, mersul la piaţă este încă înfloritor în România, arată sondajul realizat de Malagrow. Aproape 40% dintre respondenţi merg la piaţă pentru fructe şi legume, o treime cumpără de la supermarketuri, 16,6% apelează la micii producători locali, iar aproape 10% cumpără produsele necesare de la magazinele alimentare mai mici. Marea majoritate a cumpărătorilor (93,6%) cumpără personal, iar puţin peste 6% aleg uneori să comande online.
Popularitatea fructelor şi legumelor româneşti este demonstrată şi de faptul că două treimi dintre respondenţi sunt dispuşi să plătească mai mult pentru produsele autohtone, mai ales pentru că ştiu că astfel îi sprijină pe fermierii români. Cu toate acestea, în cazul în care diferenţa de preţ este mare, aproape 30% dintre respondenţi ar alege să cumpere produse de alte origini, în timp ce 5,9% nu ar plăti mai mult, deoarece pentru ei preţul este factorul decisiv.

Când vine vorba de produse româneşti, distanţa nu este o problemă

De asemenea, românii nu au nicio problemă în a parcurge distanţe mai mari pentru a cumpăra fructe şi legume produse în România, deoarece jumătate dintre respondenţi au indicat că nu le-ar fi greu să meargă în altă localitate pentru a cumpăra aceste produse. Aproape o treime dintre respondenţi sunt dispuşi să călătorească mai mult, dar numai foarte rar, în timp ce una din cinci persoane a declarat că nu vrea să piardă timp în acest scop, făcând cumpărăturile în cel mai apropiat loc.
Malagrow România este un susţinător dedicat al consumului de fructe şi legume autohtone. Prin campania sa naţională din luna mai „Consumă legume şi fructe româneşti! – Made in Romania” a încurajat oamenii să recunoască munca fermierilor români, atrăgând în acelaşi timp atenţia asupra importanţei produselor autohtone.
"Considerăm că producătorii locali sunt esenţiali pentru economia românească. La Malagrow România, suntem mândri de fermierii noştri şi de produsele pe care le oferim pentru a-i ajuta pe producătorii români să livreze pe piaţă fructe şi legume de înaltă calitate. De mai bine de două decenii, compania noastră este dedicată să ofere fermierilor locali produse de calitate şi consiliere expertă şi personalizată", a subliniat Csaba Éber, director general al Malagrow România.
Potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică, în 2021, consumul mediu lunar de legume şi fructe în România a fost de 8 kilograme de legume de persoană, respectiv 4 kilograme de fructe şi 3 kilograme de cartofi pe cap de locuitor adult, se arată într-un comunicat al Malagrow România.

Profesorul Marin Chirazi şi fostul său elev, sportivul Alin Vorniceanu, vor străbate 2600 de km pe Dunăre, în caiac, în luna iulie. Au pornit miercuri, 06 iulie 2022, din Ulm, Germania (primul loc de unde Dunărea devine navigabilă), trec prin 8 ţări şi 4 capitale, cu cel puţin 100 km parcurşi zilnic, şi sosesc la Sulina în timp record, cu resurse minime, izolaţi de societate, doar vâslind şi campând pentru somn pe malul Dunării. Cei doi nu vor avea asistenţă de pe mal. Întregul traseu este redat zilnic pe pagina lor oficială de Facebook, www.facebook.com/ApaDunareMareaNeagra.

„La 10 ani de la doborârea recordului de străbatere a întregului curs al Dunării, cu o performanţă de 30 de zile în 2012, Marin Chirazi şi Alin Vorniceanu se reîntorc în caiacele lor şi vâslesc din nou pe Dunăre în iulie 2022, propunându-şi să scurteze recordul la maxim 26 de zile, cu peste 100 km parcurşi zilnic. Traseul lor traversează 8 ţări – Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria şi România – şi 4 capitale – Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad şi se încheie la finalul lunii, într-o cursă plină de neprevăzut, depăşirea limitelor şi mult curaj. Ei vor să arate lumii că atunci când îţi doreşti ceva cu adevărat, când munceşti din greu şi eşti perseverent, poţi ajunge acolo unde îţi propui”, transmit reprezentanţii Asociaţiei Antonia pentru Educaţie şi Inovare Socială, susţinătoarea iniţiativei.

Ce au declarat cei doi

Marin Chirazi, profesor la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, a declarat: „În peste 40 de ani petrecuţi în sistemul competiţional al sportului de performanţă - judo mai exact, în calitate de concurent - am învăţat să pierd şi să recunosc valoarea adversarului, am simţit gustul victoriei şi modul cum reacţionează psihicul. Dar cel mai mult am învăţat că fiecare dintre noi este responsabil de acţiunile sale. Cei din jurul nostru pot fi factori stimulenti, provocatori sau inhibitori. Libertatea pe care ţi-o oferă deplasarea pe apă am simţit-o acum 35 de ani. Mi-am dat seama că efortul fizic, ciclic se poate transforma într-o formă de meditaţie, introspecţie cu efecte majore asupra comportamentului relaţional.  Astfel, în cursele efectuate - parcurgerea Dunării (acum 10 ani), străbăterea Europei în caiac din Marea Nordului până în Marea Neagră, înconjurul Mării Negre - au avut o contribuţie decisivă în dezvoltarea mea personală psihică şi spirituală”.

De asemenea, Alin Vorniceanu, sportiv şi fost elev al profesorului Marin Chirazi, spune: „Deşi aveam doar 8 ani când am luat contact cu sportul, la lupte greco-romane, am realizat că eram foarte ambiţios, îmi doream să arăt că sunt puternic. Pentru mine sportul a fost modul prin care am reusit să ating şi cote înalte, pe plan fizic şi psihic, să depăsesc mediocritatea; abia la vârsta de 23 de ani m-am regăsit, atunci când am fost la primul concurs de 90 km, în munţii Bucegi. Toţi cei cărora le ceream un sfat îmi spuneau că nu voi reuşi, că nu am mai făcut asta şi nu voi reuşi. Eu credeam cu tărie că se POATE, ştiam asta, simţeam că se poate! Aveam de gând să demonstrez asta, printr-un rezultat notabil, nu numai să termin cursa. Am fost educat să mă gândesc la podium, totuşi am reuşit să mă clasez pe locul 4 cu 24-25 de ore de chin, de suferinţă.  Incredibil ce am reuşit să realizez, de unul singur; din acel moment mi-am dat seama că totul depinde mine, fiind începutul acestor descoperiri fizice şi mai ales psihice. Tot ceea ce suferim în antrenamente sau concursuri nu se compară cu suferinţa celui care nu poate deloc, de exemplu o persoană cu dizabilităţi. Principiile vieţii sunt simple, dar precise. Sunt întreg, sănătos, nu am de ce să mă plâng. Tot timpul voi găsi o cale prin care să continui. A renunţa înseamnă să pierzi lupta cu tine. Eu mă voi ridica de fiecare dată şi voi înainta!”.