Un sondaj realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde arată că doar 26% din români ar rămâne în ţară ca să o apere în cazul unui conflict militar.
La întrebarea „Dacă România ar fi atacată aţi rămâne în ţară pentru a o apăra?”, au răspuns "Da" doar 26% din cei intervievaţi, 48% au răspuns "Nu", 20% au spus că "Nu pot aprecia", iar 6% nu au răspuns la întrebarea de sondaj, potrivit Antena 3.
Ce motive au invocat românii pentru a nu pune mâna pe armă: neîncrederea în administraţia din România; faptul că ţara nu a făcut nimic pentru ei; teama că liderii politici nu se ridică la nivelul vremurilor pe care le trăim.
Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 25-28 februarie 2022, prin metoda CATI; marja de eroare: 3,4%. În Ucraina, peste 140.000 de oameni s-au întors în ultima perioadă în ţară pentru a se înrola.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) le cere românilor care se alfă în Federaţia Rusă să părăsească de urgenţă ţara.

Redăm integral comunicatul MAE:

„După cum este cunoscut, ca urmare a escaladării conflictului armat din Ucraina, România a decis, la 26 februarie 2022, închiderea spaţiului său aerian pentru toate aeronavele înregistrate în Rusia, ulterior măsura fiind adoptată la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. În aceste condiţii, şi companiile aeriene europene şi-au suspendat zborurile spre şi deasupra teritoriului Federaţiei Ruse.
Având în vedere aceste restricţii, precum şi faptul că situaţia regională de securitate rămâne extrem de tensionată şi cu o evoluţie impredictibilă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) le recomandă insistent cetăţenilor români să evite călătoriile neesenţiale în Federaţia Rusă, iar celor care se află temporar în această ţară să ia în considerare să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse cât mai curând, prin intermediul zborurilor comerciale încă disponibile.
MAE informează că cetăţenii români care doresc să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse au, la acest moment, rute alternative de deplasare prin intermediul curselor aeriene regulate, cu escală, prin Republica Turcia/Istanbul şi Emiratele Arabe Unite/Dubai sau pe cale rutieră, cu companii de transport, prin Estonia.
Totodată, MAE recomandă cetăţenilor români care se află pe teritoriul Federaţiei Ruse să îşi înregistreze neîntârziat prezenţa prin intermediul platformei www.econsulat.ro, la adresa https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza, disponibilă atât de pe PC sau laptop, cât şi de pe telefonul mobil.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Moscova: +7 499 143 0427; +7 499 143 0350, al Consulatului General al României la Sankt Petersburg: +7812 3126141 şi al Consulatului General al României la Rostov pe Don: +7 (863) 283 10 15 apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.
De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Moscova: +7 916 017 9882, precum şi telefoanele de urgenţă ale oficiilor consulare la Sankt Petersburg: +7. 965. 777.43.38 şi Rostov pe Don: +7 (909) 437 72 22.
Ministerul Afacerilor Externe solicită cetăţenilor români consultarea paginilor de Internet: http://moscova.mae.ro, http://sanktpetersburg.mae.ro, http://rostov.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie utile”. (sursa digi24.ro)

Banca Naţională a României (BNR) a majorat săptămâna trecută dobânda-cheie la 2,5% pe an, de la 2%, începând cu data de 10 februarie. În octombrie 2021, dobânda cheie era 1,25%. Dublarea sa în doar câteva luni se traduce prin faptul că BNR a pierdut total controlul asupra valului inflaţionist. Unii analişti estimează că până la finalul anului, dobânda-cheie va ajunge la 4%, atrage atenţia deputatul AUR Galaţi, Lilian Scripnic.

„Mărirea de către BNR a dobânzii-cheie va avea un impact devastator asupra românilor care au luat credite în lei şi înseamnă, concret, creşterea ratelor, în condiţiile în care ROBOR se îndreaptă spre cel mai mare nivel al ultimilor 3 ani. De exemplu, un român care are un credit ipotecar, prin programul Prima Casă, de 350.000 de lei pe 30 de ani, plătea până acum o rată de 1.293 de lei. Ultima majorare cu 0,5% duce rata lunară la 1,383 lei, un plus de 90 de lei. Dacă, până la finalul anului, dobânda-cheie va ajunge la 4%, rata lunară va ajunge la 1.670 lei. Împovăraţi de creşterea preţurilor la gaze naturale, energie electrică, benzină şi, pe cale de consecinţă, la toate bunurile de larg consum, românii care au contractat credite ipotecare riscă, sub presiunea creşterii dobânzilor, să îşi piardă locuinţele. Pentru a împiedica acest lucru de neacceptat şi pentru a-i proteja pe românii muncitori, care fac eforturi inimaginabile pentru a-şi plăti ratele la timp astfel încât familiile lor să aibă un acoperiş deasupra capului, se impune să luăm în discuţie cât mai urgent plafonarea dobânzilor la creditele ipotecare. În faţa valului inflaţionist care mătură tot din calea lui, statul român are datoria să intervină în situaţii extreme, cum e cea în care ne găsim, prin măsuri protecţioniste pentru a-i apăra pe românii de expropriere şi de sărăcie severă“, precizează Lilian Scripnic.

Două treimi dintre români (66%) susţin că înlocuiesc electrocasnicele mari uzate (frigider, cuptor, maşină de spălat), în medie, la 5-10 ani, în timp ce telefoanele mobile sunt schimbate o dată la 2-3 ani, reiese dintr-un studiu al Asociaţiei Environ, realizat de Reveal Marketing Research.
Potrivit sursei citate, cei mai mulţi dintre respondenţi afirmă că sunt influenţaţi în decizia de cumpărare a unui echipament electric nou în primul rând de preţ (54%), clasa energetică (32%) şi recenziile favorabile (30%). La polul opus se situează 22% dintre români, care consideră sustenabilitatea brandului sau a produsului ca fiind un criteriu relevant în procesul de achiziţie.
În privinţa frecvenţei de înlocuire a aparatelor electronice pe care le deţin, 38% dintre cei chestionaţi au spus că fac acest lucru cu telefonul mobil o dată la 2-3 ani, iar produsele de înfrumuseţare şi îngrijire corporală o dată pe an (23%).
În schimb, electrocasnicele mari (frigider, cuptor, maşină de spălat) sunt schimbate de către 66% dintre cei care au participat la studiu, în medie, la 5 - 10 ani.
Întrebaţi care este motivaţia înlocuirii echipamentelor, 25% au menţionat că gadget-urile (telefoane mobile, laptopuri) şi televizoarele sunt schimbate atunci când apare o nouă tehnologie sau sau o ofertă atractivă (21%), în timp ce electrocasnicele de bucătărie, cele de mici dimensiuni (aspiratoare) sau mari dimensiuni (maşini de spălat) sunt înlocuite după ce acestea se strică (73%) sau pur şi simplu sunt prea vechi (31%).
De asemenea, atunci când vine vorba despre comportamentul post-consum, 58% dintre români afirmă că predau electrocasnicele vechi la schimb în magazinele care oferă vouchere sau reduceri de preţ în cadrul programelor de buy-back.

52% afirmă că predau aparatura veche spre reciclare

Puţin peste jumătate din totalul celor intervievaţi (52%) afirmă că predau aparatura veche spre reciclare, iar 24% dintre respondenţi obişnuiesc să o dăruiască unor membri ai familiei sau cunoscuţi.
Chestionaţi cu privire la motivele pentru care nu reciclează mai des, românii au declarat că nu au puncte de reciclare în apropiere (44%), nu au informaţii despre cum pot să recicleze aparatura veche (18%) sau consideră că ar trebui să fie recompensaţi (14%).
Totodată, 17% dintre respondenţi au folosit sau cunosc pe cineva care a folosit sistemul de predare gratuită a deşeurilor electrice de mici dimensiuni fără obligaţia de a cumpăra un produs nou.
Asociaţia Environ anunţă lansarea campaniei "Reciclează! Acum ai unde" prin care îşi propune extinderea reţelei naţionale de puncte de colectare a deşeurilor electrice de mici dimensiuni cu minim 2022 de locaţii noi.
Campania face parte din strategia Environ de îndeplinire a ţintei de colectare a deşeurilor electrice şi de creştere a gradului de informare al populaţiei cu privire la sistemele de colectare. Punctele de colectare vor fi organizate în spaţiile de vânzare ale retail-erilor, showroom-uri, depozite, supermarket-uri, centre comerciale, farmacii, benzinării, magazine de proximitate, scări de bloc şi sedii ale companiilor.
Cutiile speciale pentru colectarea echipamentelor electrice vechi (de mici dimensiuni) sunt disponibile în mai multe versiuni şi pot fi puse atât la dispoziţia companiilor, dar şi persoanelor fizice prin solicitare transmisă pe adresa office@environ.ro sau la numărul de Call Center 031.827.0000.
În plus, Asociaţia a realizat actualizarea aplicaţiei mobile cu acelaşi nume în care sunt integrate deja peste 4.000 de puncte de colectare a deşeurilor electrice şi bateriilor uzate.
Studiul Reveal Marketing Research pentru Asociaţia Environ a fost realizat la nivel naţional pe un eşantion de 1.007 respondenţi, în perioada 1 - 15 noiembrie 2021.
În 2022, ţinta României de colectare şi reciclare a deşeurilor de echipamentelor electrice şi electronice este de 65% din media cantităţilor puse pe piaţă în ultimii trei ani. Circa 80% dintr-un echipament electronic poate fi reciclat. (sursa Agerpres)

Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creşterii riscului producerii unui război în Ucraina, potrivit unui sondaj INSCOP Research.
Întrebaţi dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creşterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români au răspuns afirmativ, în timp ce 20,3% au răspuns negativ, iar 9,4% nu ştiu sau nu au răspuns.
Cu privire la apartenenţa la NATO, 76,2% dintre respondenţi consideră că România nu trebuie să iasă din Alianţa Nord-Atlantică, în timp ce 18,7% susţin contrariul. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%.
Cercetarea sociologică mai relevă că 74,7% dintre cei intervievaţi (faţă de 68,1% - în septembrie 2021, 73,8% - în iunie 2021 şi 75,4% - în martie 2021) îşi exprimă acordul faţă de afirmaţia "existenţa unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea ţării în cazul unei agresiuni externe", 20,6% îşi exprimă dezacordul (faţă de 24,9% - în septembrie 2021, 20,3% - în iunie 2021 şi 20% - în martie 2021), iar 4,7% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.
De asemenea, 72,6% dintre respondenţi consideră că Uniunea Europeană ar trebui să înfiinţeze propria armată pentru apărarea statelor membre, 20,8% cred contrariul, iar 6,5% nu ştiu sau nu au răspuns.
În opinia a 77% dintre intervievaţi, Vestul (adică UE, SUA, NATO) este direcţia înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianţelor politice şi militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către Est (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.
În viitor, Europa şi Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenţi, în timp ce 27% cred contrariul, iar 9,1% nu ştiu sau nu au răspuns.
Dintre ţările şi organizaţiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% faţă de 47,1% - în septembrie 2021, 59,3% - în iunie 2021 şi 49,4% - în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă şi foarte multă în Uniunea Europeană (faţă de 42,5% - în septembrie 2021, 55% - în iunie 2021 şi 51,6% - în martie 2021) şi 51,8% au încredere multă şi foarte multă în Germania (faţă de 45,8% - în septembrie 2021, 49,2% - în iunie 2021 şi 57,6% - în martie 2021). Dintre cei intervievaţi, 50% declară că au încredere multă şi foarte în Statele Unite ale Americii (faţă de 40,3% - în septembrie 2021, 47,8% - în iunie 2021 şi 47,2% - în martie 2021). Franţa beneficiază de încredere multă şi foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenţi. Încrederea în Rusia şi China se situează sub 20%. Astfel, 18% dintre români declară că au încredere în Rusia (faţă de 16,2% - în septembrie 2021, 17,9% - în iunie 2021 şi 16% - în martie 2021) şi 17,2% în China (faţă de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% - în iunie 2021 şi 19% - în martie 2021).
Conform sondajului, 34,4% dintre cei intervievaţi declară că au încredere multă şi foarte multă în preşedintele SUA, Joe Biden, 33,1% - în preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, 24,8% - în preşedintele Franţei, Emanuel Macron, 23,3% - în preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, iar 19,3% în premierul Ungariei, Viktor Orban.
"Observăm cum evenimentele din ultimul trimestru, exacerbarea mediatică a probabilităţii unei intervenţii militare ruse în Ucraina, precum şi răspunsul ceva mai articulat al unor membri NATO (Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite) la aceasta prin declaraţii de sprijin şi furnizarea de echipamente militare către Ucraina au determinat creşterea indicilor de încredere la nivel societal atât în Vest, cât şi în NATO. De asemenea, apariţia unei armate europene pare că are mai mult sens, pe fondul aceleiaşi nevoi de securitate din partea unei autorităţi cât mai omnipotente, pe fondul crizei evidenţiate în media. Aceleaşi motive emoţionale stau la baza recuperării procentelor pierdute în cazul preşedintelui Joe Biden. În cazul preşedintelui Putin, pare că acesta şi-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populaţiei tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok", afirmă Dan Andronache, vicepreşedinte True Story Project (TSP).
Remus Ştefureac, preşedinte al Strategic Thinking Group, arată că riscurile de securitate determinate de perspectiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creştere a încrederii în NATO şi Uniunea Europeană, comparativ cu situaţia de la finalul anului trecut. "Încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătăţirea percepţiei asupra reperelor esenţiale ale lumii euroatlantice în condiţiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne şi externe care inspirau în mod obişnuit încredere", mai spune Ştefureac.
Sondajul de opinie "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false" - ediţia a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Cercetarea sociologică, realizată în perioada 11 - 18 ianuarie, este împărţită în şapte capitole, primele două capitole fiind dedicate percepţiei românilor asupra unor elemente ce ţin de securitatea militară a ţării, respectiv opiniei respondenţilor privind direcţia ţării şi a Europei, şi încrederii în ţări şi lideri internaţionali.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/ minus 2,9%, la un grad de încredere de 95%. (sursa Agerpres)

Doar 780.000 de români îşi verifică online contul personal de pensie privată obligatorie (Pilonul II), adică 10% din numărul total de 7,78 milioane de participanţi înregistraţi, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Asociaţia menţionează că toţi cei 7 administratori existenţi pe piaţă oferă această facilitate încă de la startul sistemului, pe portalurile proprii de Internet.
Din acest motiv, APAPR derulează în prezent o amplă campanie naţională de informare (TV şi online) pentru conştientizarea acestei opţiuni. În cursul anului 2021, precedenta campanie APAPR s-a concentrat pe posibilitatea participanţilor de a primi pe e-mail scrisoarea anuală de informare, în locul formatului pe hârtie, pentru a stimula digitalizarea şi eficientizarea comunicării dintre fondurile de pensii private şi participanţi. Mai multe detalii sunt disponibile pe website-ul de campanie, www.proprietardepensie.ro.
"Accesarea în online a informaţiilor legate de conturile individuale de pensie privată este un beneficiu pe care dorim să îl promovăm în perioada următoare, având în vedere avantajele de transparenţă şi accesibilitate pe care le oferă. Îi încurajez pe toţi cei care a o pensie administrată privat să îşi deschidă un cont online la administratorul fondului lor", a declarat Radu Crăciun, preşedintele APAPR.
În cursul anului 2021, fondurile de pensii private şi-au continuat evoluţia pozitivă, înregistrând câştiguri semnificative pentru participanţi prin plasamente diversificate, în condiţii de risc redus. După creşteri robuste în primele 9 luni ale lui 2021, fondurile de pensii au înfruntat în ultimul trimestru provocările aduse de reaprinderea globală a inflaţiei (cu maxime istorice pentru ultimii 25 de ani în SUA şi Zona Euro), creşterea dobânzilor pe piaţa internă şi turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale cauzate de incertitudinile privind nouă varianta Omicron a coronavirusului.

APAPR: Numărul total de participanţi înregistraţi în sistem a ajuns la 7,78 milioane la finele anului 2021

Potrivit APAPR, numărul total de participanţi înregistraţi în sistem a ajuns la 7,78 milioane la finele anului 2021, dintre care numărul mediu al participanţilor cu contribuţii virate lunar a fost de 4 milioane, în creştere cu 140.000 faţă de 2020. Sumele administrate de cele 7 fonduri de pensii private obligatorii au ajuns la peste 89 miliarde de lei (18 miliarde euro), în creştere cu 18,6% faţă de finele lui 2020.
Randamentul mediu ponderat al celor 7 fonduri a fost de 5,88% în 2021, uşor sub cel de 6,19% din 2020. Acest randament se traduce într-un câştig net pentru participanţi în valoare de 4,5 miliarde de lei (910 milioane euro) în 2021, uşor peste câştigul de 4,4 miliarde de lei (900 milioane de euro) generat în 2020. De la lansare (mai 2008) şi până în prezent, fondurile de pensii de Pilon II au înregistrat un randament mediu anual de 8% , generând pentru participanţi un câştig (net de toate comisioanele) în valoare totală de 21,7 miliarde de lei (4,4 miliarde euro).
Volumul total de contribuţii virate în Pilonul II în 2021 a fost de 9,77 miliarde de lei (2 miliarde de euro), cu 9,6% mai mare decât în 2020, evoluţie explicată în principal de creşterea salariilor din economie, dar şi de intrările de noi participanţi în sistem. De asemenea, administratorii au efectuat în 2021 plăti către participanţi şi beneficiari în valoare totală de circa 278 milioane lei, cu 56% mai mare decât în 2020. Valoarea totală a plăţilor efectuate din Pilonul II (de la lansare şi până în prezent) este de 675 milioane de lei.

Contribuţia medie lunară pentru participanţii activi a ajuns în cursul anului 2021 la 150 de lei

Numărul total de participanţi la fondurile de pensii private facultative a ajuns la circa 565.000 la finele anului 2021, crescând cu 37.000 faţă de 2020, cel mai semnificativ spor din ultimii 5 ani. Participanţii la Pilonul III au virat în 2021 contribuţii totale de aproximativ 420 milioane de lei, cu 13% mai mult decât în 2020 şi o valoare maximă istorică în termeni anuali.
Contribuţia medie lunară pentru participanţii activi a ajuns în cursul anului 2021 la 150 de lei, adică exact plafonul de deductibilitate fiscală (400 euro / an atât pentru salariaţi, cât şi pentru angajatori). APAPR menţionează că aceste evoluţii arată pe de-o parte interesul şi încrederea participanţilor în sistemul de pensii facultative, precum şi necesitatea creşterii plafonului de deducere fiscală, rămas neactualizat de 12 ani în pofida creşterii în această perioada a salariului mediu net pe economie cu 144%. Această face că în termeni relativi facilitatea fiscală acordată Pilonului III are o semnificaţie mai mică de jumătate decât atunci când a fost introdusă în legislaţie.
Randamentul mediu ponderat al celor 10 fonduri a fost de 5,5% în 2021. De la lansare (mai 2007) şi până în prezent, fondurile de pensii de Pilon III au înregistrat un randament mediu anual de 6,3%.
Sumele administrate de Pilonul III au depăşit 3,4 miliarde de lei (690 milioane euro) la finele anului 2021, cu 16,5% mai mult decât în 2020. Plăţile realizate de fondurile de pensii private facultative au atins 100 milioane de lei în 2021, cu 30% mai mult decât în 2020. Valoarea totală a plăţilor efectuate din Pilonul III (de la lansare şi până în prezent) este de 420 milioane de lei. (sursa Agerpres)

Produsele româneşti au crescut vizibil în topul preferinţelor clienţilor, respectiv cu 30% faţă de anii precedenţi, atât datorită conştientizării cumpărătorilor, cât şi îmbunătăţirii calităţii şi a modului de ambalare a acestora, conform unui studiu realizat de Cooperativa Ţara Mea.
Sursa citată semnalează că preferinţa românilor intervievaţi la raft pentru produsele româneşti a crescut, în detrimentul celor fabricate în afara ţării, în special în rândurile publicului tânăr şi ale celui de vârstă medie, 30-50 de ani.

Produsele pentru care românii insistă să fie româneşti sunt variate

"Ultimii ani au adus publicul român la o maturitate a gândirii şi la conştientizări importante legate de importanţa ajutorului reciproc. Acest aspect se reflectă, astăzi, în preferinţele românilor pentru produse româneşti, cu intenţia asumată de a-şi ajuta propria ţară şi pe oamenii ei. Produsele pentru care românii insistă să fie româneşti sunt variate, de la seminţe şi ulei de floarea soarelui până la oua, brânzeturi şi lactate, făină şi murături. Au urcat mult în top conservele, în special cele cu mâncare preparată, probabil datorită faptului că, pe acest segment, reţetele româneşti nu au concurenţă", se menţionează într-un comunicat remis, joi, Agerpres.
Publicul intervievat, în general fidel produselor româneşti, a declarat în unanimitate că se observă o creştere substanţială a calităţii produselor, precum şi a modului de ambalare, care "începe să concureze cu mărcile internaţionale".
"Observaţia publicului este pertinentă. Datorită eforturilor din ultimii ani şi a faptului că am reuşit să funcţionăm integrat şi unitar, în Cooperativă, în acest an am reuşit un rebranding spectaculos. Putem să spunem, fără lipsă de modestie, că am reuşit să ducem acest brand 100% românesc, de cooperatori, la un nivel de aliniere cu mărcile internaţionale. Ne bucurăm de feed-back şi de faptul că publicul ne susţine. Acesta este motorul care duce înainte orice brand românesc: susţinerea românilor", a declarat Florin Burculescu, preşedinte Cooperativa Ţara Mea.

Românii observă diferenţa dintre produsele româneşti şi produsele fabricate în România

Studiul, făcut pe 1.200 de cumpărători, relevă faptul că românii observă diferenţa dintre produsele româneşti şi produsele fabricate în România. Mai mult, aceştia îşi doresc să fie informaţi corect şi vizibil şi să aibă acces la produse 100% româneşti. Motivele invocate sunt dintre cele mai diverse şi mai interesante: "porcul românesc trebuie crescut româneşte ca să aibă gustul copilăriei noastre", "varza şi roşiile trebuie să aibă seminţe româneşti, nu numai să fie cultivate pe pământ românesc, ca să fie autentice", "mi-aş dori să ştiu că roşiile din care e făcut bulionul provin din România" etc.
"Este o surpriză plăcută şi un adevăr. Au fost cazuri în care fermierii s-au orientat către soiuri de legume provenite din afara României, pentru că productivitatea acestora este mult mai mare/ha. Au fost şi cazuri în care legumele 100% româneşti au rămas nevândute în magazine, pentru că forma lor nu era la fel de perfectă ca a celor străine. Este un efort comun, al producătorilor, al cooperativei dar şi al consumatorilor. Este mai scump, dar nu imposibil să facem produse cu ingrediente 100% româneşti, dar întrebarea este: vor fi cumpărate? Suntem optimişti în urma acestui studiu şi credem că, în acest ritm, ne putem dezvolta armonios, atât ca brand, cât şi ca ţară", a subliniat Florin Burculescu.
Cooperativa Ţara Mea este cea mai mare cooperativă agricolă din România şi singura cooperativă integrată, cu activităţi de la cultivarea legumelor şi creşterea animalelor până la producţia de lactate, conserve, mezeluri şi produse de băcănie, şi are peste 1.300 de fermieri membri. Produsele Ţara Mea sunt acum disponibile în reţeaua de hypermarketuri Kaufland, în hyprmarketurile Cora şi online, pe e-mag.ro.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat vineri că a început procesul de organizare a consulatelor itinerante (mobile) în anul 2022, iar membrii comunităţilor de cetăţeni români pot transmite sugestii şi propuneri prin e-mail sau prin intermediul paginii de Facebook a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare.
Astfel, se arată într-un comunicat de presă al ministerului, până la jumătatea lunii ianuarie 2022, reprezentanţii comunităţii româneşti, asociaţiile şi organizaţiile româneşti din străinătate pot transmite propuneri pentru organizarea unor consulate mobile în circumscripţia în care îşi au reşedinţa sau domiciliul solicitanţii de servicii consulare.
Potrivit MAE, procedura de organizare a consulatelor itinerante presupune planificarea unui calendar, după cum urmează: lansarea etapei de consultare publică; elaborarea unui calendar orientativ, pe baza sugestiilor făcute, care va cuprinde organizarea în anul 2022 a cel puţin două consulate itinerante; publicarea în consultare publică a acestuia timp de două săptămâni; ajustarea şi elaborarea unei forme finale a calendarului şi transmiterea lui către comunităţile de cetăţeni români, inclusiv prin intermediul canalelor online şi social media.
Consulatul itinerant (mobil) este o activitate cu caracter ocazional ce presupune deplasarea unei echipe consulare mobile într-o localitate unde se află o comunitate românească, aflată la distanţă faţă de un oficiu consular permanent, în vederea prestării de servicii consulare solicitate de membrii comunităţii respective. În cadrul acestor consulate itinerante (mobile) se poate procesa o gamă foarte variată de servicii consulare, precum acte notariale, documente de călătorie şi de stare civilă, obţinere de acte din România şi altele.
În cursul anului 2021 s-au desfăşurat 64 de consulate itinerante (mobile), fiind procesate aproximativ 15.000 de servicii consulare şi efectuate de 7 ori mai multe servicii consulare decât în cele 21 de consulate itinerante (mobile) desfăşurate pe parcursul anului 2020. (sursa Agerpres)

Gospodăriile din România au rămas în 2020 pe primul loc în Uniunea Europeană după ponderea ocupată de cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum, arată datele publicate luni de Eurostat.
În timp ce în UE media este de 14,8%, în creştere faţă de 13% în 2019, gospodăriile din România au alocat anul trecut 26,4% din cheltuielile totale de consum pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, faţă de 26% în 2019.
Alte state membre unde alimentele au o pondere mare în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor sunt Lituania (21,7%), Estonia (21,6%) şi Croaţia (21,4%). La polul opus, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum este mai mică de 10% în doar două state membre, Luxemburg (9,5%) şi Irlanda (9,8%).
Pe de altă parte, România stă mai bine decât majoritatea statelor membre când vine vorba de ponderea ocupată de cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili în totalul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor. Atât în Uniunea Europeană ca întreg cât şi în majoritatea statelor membre, acest capitol este cel mai important în totalul cheltuielilor de consum. Ţările membre unde cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor de consum sunt: Slovacia (30,7%), Finlanda (30,5%) şi Danemarca (28,9%). În schimb, statele membre unde aceste cheltuieli au cea mai mică pondere în totalul cheltuielilor de consum sunt: Lituania (15,5%), Malta (16,8%), Cipru (18%) şi România (18,8%).
La nivelul UE, cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au reprezentat în 2020 mai mult de un sfert (25,7%) din totalul cheltuielilor de consum, în creştere cu 2,2 puncte procentuale comparativ cu 2019, urmate de cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice cu o pondere de 14,8%, în cazul cărora a fost înregistrată o creştere de 1,8 puncte procentuale. Eurostat subliniază că aceste creşteri sunt o consecinţă a carantinelor şi restricţiilor de mobilitate care au fost impuse în contextul pandemiei de COVID-19. Aceste restricţii au avut un impact şi asupra altor tipuri de cheltuieli, în special asupra celor care au legătură cu restaurantele şi hotelurile, a căror pondere în totalul cheltuielilor de consum a scăzut cu 2,7 puncte procentuale, până la 6% în 2020, şi a cheltuielilor care au legătură cu transportul precum şi cu recreere şi cultura, care au scăzut cu 1,5 puncte procentuale şi respectiv 0,9 puncte procentuale. (sursa Agerpres)

Aproape 70% dintre respondenţii unui studiu referitor la interesele şi aşteptările românilor privind renovarea şi amenajarea locuinţelor au precizat că sunt în căutarea unei locuinţe de cumpărat, iar un procent similar precizează că preferă locuinţe complet finisate.
Analiza realizată de platforma de imobiliare Storia.ro s-a concentrat pe câteva zone distincte - intenţie, preţ, gradul de vechime al clădirii, cererea din piaţă, care au fost analizate atât în cazul interesului pentru proprietăţile date spre vânzare, cât şi pentru cele oferite spre închiriere.
Pe un plan general, rezultatele studiului au arătat că aproape 70% dintre respondenţi sunt în căutarea unei locuinţe de cumpărat, iar 23% caută doar să închirieze. Dintre aceştia, o bună parte îşi îndreaptă atenţia către o casă (peste 34%) sau un apartament cu 2 camere (32%), urmat de apartament cu 3 camere (16%), garsonieră sau studio (15%) şi, în final, apartament cu 4 sau mai multe camere (3%).
În ceea ce priveşte gradul de finisare şi mobilare, peste 70% dintre respondenţi ar prefera locuinţele complet finisate (la cheie), iar mai bine de 46% ar înclina spre o locuinţă nemobilată.
În acelaşi timp, peste 29% dintre respondenţi sunt interesaţi să achiziţioneze o locuinţă al cărei preţ variază între 60.001-100.000 euro. De cealaltă parte, un procent semnificativ de chiriaşi (aproape 85%) caută să închirieze o locuinţă sub pragul de 350 euro.
Cifrele arată, de asemenea, că 53% dintre români preferă să se ocupe de amenajarea locuinţei singuri ori cu ajutorul rudelor şi prietenilor, 26% ar chema o echipă de meşteri particulari şi doar 21% ar apela la o firmă de construcţii.
"Aşa cum reiese din datele prezentate de Storia.ro şi OLX Imobiliare, interesul românilor de a avea o proprietate a lor rămâne în continuare unul crescut la nivel naţional, în ciuda actualului context pandemic. Ne bucurăm, astfel, să venim în întâmpinarea celor care doresc să achiziţioneze ori să închirieze o locuinţă cu informaţii utile, de interes pentru mai multe segmente de consumatori", a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro & OLX Real Estate.
Conform datelor colectate, la nivel naţional vechimea imobilului pare să nu conteze, pentru această variantă de răspuns optând 57% dintre cumpărători şi 69% dintre chiriaşi. Luând în calcul structura pe grupele de vârstă a respondenţilor, 1 din 3 tineri (18-34 ani) vrea o locuinţă într-o clădire nouă (casă nouă sau apartament în bloc nou), spre deosebire de 1 din 5 respondenţi cu vârste cuprinse între 35 şi 55 ani.
Dintre românii cu buget de achiziţie de peste 100.000 euro, doar 8% ar fi interesaţi să cumpere o locuinţă într-o clădire veche, în contrast cu 34% care s-au pronunţat în favoarea achiziţiei unei locuinţe într-o clădire nouă. Pentru cei 58% rămaşi, nu are importanţă dacă imobilul este unul vechi sau nou.
În topul îmbunătăţirilor existente pentru care românii ar fi dispuşi să plătească mai mult, la cumpărare sau închriere, se află: centrală termică proprie (49%), obiecte sanitare moderne şi de calitate (38%), instalaţie electrică (35%) şi instalaţie sanitară (33%) schimbate recent, bucătărie utilată (31%). De asemenea, mai mult de 1 din 5 respondenţi ar fi de acord să plătească în plus şi pentru parchet, pereţi nivelaţi şi proaspăt vopsiţi, uşă metalică şi balcon închis.
Bugetul de renovare/amenajare a scăzut pentru 43% dintre chiriaşi şi 35% dintre cumpărători. Doar 1 din 5 români a afirmat în cadrul acestui studiu că bugetul disponibil pentru renovare şi amenajări a crescut. În principal, tinerii cu vârste cuprinse între 18-34 ani au la dispoziţie bugete mai mici, pe când consumatorii de peste 55 ani dispun de bugete stabile.
Chestionarul a fost publicat pe Storia.ro şi OLX Imobiliare, în perioada 22 noiembrie - 05 decembrie 2021, iar răspunsurile au fost colectate de la 2.529 respondenţi, la nivel naţional. (sursa Agerpres)