Pe 24 februarie, în ţara noastră este marcată sărbătoarea populară Dragobete, un moment bazat pe numeroase tradiţii, care parcă în ultimii ani a început să „pălească” în faţa mult mai comercialei sărbători de „Valentine’s Day”.
În esenţă, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei şi cumnat cu eroul vegetaţional Lăzărică, o divinitate mitologică a dragostei similară lui Eros (la greci) sau Cupidon (la romani), un fecior chipeş, iubăreţ şi năvalnic, dar şi plin de bună dispoziţie, care potrivit tradiţiilor dacice era un fel de „naş cosmic”, care oficia la începutul primăverii nunta tuturor animalelor. De aici s-a păstrat ideea că de Dragobete, oamenii – băieţi şi fete – se întâlnesc pentru ca iubirea lor sa ţină tot anul, precum a păsărilor (care potrivit mitologiei sunt mesagerii zeilor) ce se „logodesc”, iar Dragobete a devenit protectorul tinerilor în general şi al îndrăgostiţilor în special.
Conform altor opinii, etimologia acestei sărbători populare îşi are originea în „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie, care în limba slavă se numeşte Glavo-Obretenia. Se spune că românii au adoptat această sărbătoare încă din Evul mediu, sub diverse denumiri – „Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”, pentru ca în vremurile mai recente, în sudul şi sud-estul României să fie adoptată sub denumirea de Dragobete.
Este interesantă şi o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia, o fiinţă, parte omenească şi parte îngerească, un june frumos şi nemuritor, care umblă în lume ca şi Sântoaderii şi Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme şi fărădelegi”.
Cunoscută şi sub alte denumiri – Ziua Îndrăgostiţilor, Cap de primăvară, Logodnicul Păsărilor, Sânt Ion de primăvară, Dragomiru-Florea, Năvalnicul sau Granguru’ – Dragobetele era la origini o sărbătoare care se ţinea cândva în jurul datei de 1 martie, în mai multe zone din ţară fiind stabilită pentru data de 24 februarie. Pe vremuri februarie era considerată lună de primăvară, iar data de 24 simboliza începutul anului agricol, iar conform unor tradiţii, aceasta era „ziua ieşirii ursului din bârlog”.
Până în ziua de astăzi 24 februarie a rămas cu semnificaţia trezirii naturii, a păsărilor care încep să îşi caute cuiburi, a oamenilor care rezonează cu trezirea naturii la viaţă.
Există şi nenumărate tradiţii, unele aparte, legate de Dragobete, care încă se mai păstrează în multe zone ale ţării.
Una dintre acestea spune că dacă vremea e frumoasă, tinerii merg în pădure pentru a culege primele flori ale primăverii, iar la întoarcerea înspre sat, fetele sunt alergate de băieţi – obicei denumit „zburătorit” şi, dacă îi simpatizează, se lasă prinse de către aceştia. Împreunarea se celebrează printr-un sărut (adică „Dragobetele sărută fetele !”), semn al logodnei simbolice, iar dacă tinerii respectă acest obicei, se vor bucura tot anul de belşug şi vor fi ocoliţi de febră şi alte boli. În schimb, dacă tradiţia nu este respectată, ei nu vor avea deloc parte de iubire până la Dragobetele viitor. În fapt, tradiţia logodnei simbolice de Dragobete stă la originea a nenumărate logodne serioase urmate de căsătorii fericite, lucruri care, iată, îşi găsesc izvorul în tradiţiile strămoşeşti. Acesta este un moment interesant şi pentru întreaga comunitate locală, în unele zone logodnele simbolice din această zi fiind un adevărat „barometru” al invitaţiilor de nuntă pe care vecinii le vor primi în perioada următoare.
Caracterul mitologic de tânăr binedispus al lui Dragobete stă la originea petrecerilor care se ţin în această zi (nu cele consumiste din zilele noastre), de la care, potrivit tradiţiei pornesc viitoare cereri în căsătorie...
De obicei în după-amiaza de Dragobete are loc petrecerea, unde cei singuri, dar şi cuplurile, dansează, cântă şi se simt bine, având în vedere credinţa că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care nu au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche până la următoarea sărbătoare de 24 februarie.
Primele flori ale primăverii culese în această zi sunt viorelele şi tămâioasa, pe care fetele le păstrează la icoane, fiind folosite apoi în diverse ritualuri legate de invocarea dragostei.
Un alt obicei ţinut în această zi arată că fetele necăsătorite şi cele proaspăt căsătorite apelează la ritualuri pentru a-şi păstra frumuseţea, astfel că acestea strâng zăpada rămasă de Dragobete – care potrivit tradiţiei este „născută din surâsul zânelor” – şi se spală de-a lungul anului cu apa rezultată prin topire, deoarece se crede că aceasta are puteri mistice şi că le va conserva tinereţea. În lipsa zăpezii, mai ales în zonele în care Dragobetele se sărbătoreşte în martie, fetele adună apă de ploaie sau de izvor pentru spălatul părului. În unele părţi ale ţării, fetele îşi pun busuioc sfinţit sub pernă în ajunul Dragobetelui – similar obiceiului din noaptea de Bobotează, existând credinţa că astfel îşi vor visa alesul.
În mediul rural există o mare atenţie acordată în această zi animalelor, acestea fiind hrănite cu cea mai bună mâncare, iar sacrificarea lor fiind cu desăvârşire interzisă.
Se mai spune că dacă verşi lacrimi de Dragobete, vei avea necazuri şi supărări pe tot parcursul anului, iar remediul nu poate fi găsit decât abia la Dragobetele următor. Un alt obicei spune că pentru a avea noroc în tot anul, e obligatoriu ca în această zi băieţii să nu necăjească fetele şi să nu se certe cu ele sub nicio formă.
Interesant este faptul că deşi conform tradiţiilor, muncile câmpului sunt cu desăvârşire interzise în această zi, curăţenia în gospodării este chiar indicată, fiindcă se crede că gospodinele vor avea acelaşi spor şi în restul anului.

Cum a ajuns simbolul inimii să reprezinte dragostea

Originile istorice ale inimii sunt greu de stabilit. Unii consideră că pictograma simbol a derivat de la forma frunzelor de iederă, care sunt asociate cu fidelitatea, în timp ce alţii susţin că este modelat după sâni, fese sau alte părţi ale anatomiei umane.
Cea mai neobişnuită este Teoria Silphium, o specie de fenicul gigant, care creştea odată pe coasta Africii de Nord, în apropiere de colonia grecească din Cyrene. Grecii antici şi romanii utilizau silphiumul atât ca pe o aromă alimentară, cât şi ca pe un medicament minune, asemenea siropului pentru tuse, fiind faimos însă şi pentru capacităţile sale deosebite de contracepţie. Scriitorii şi poeţii antici apreciau planta pentru puterile sale contraceptive. Silphiumul devenise atât de popular încât a ajuns să fie cultivat pe suprafeţe extinse la sfârşitul secolului I d.Hr. Păstăile Silphiumului seamănă izbitor cu simbolul inimii moderne, fiind asociat de multe ori cu dragostea şi sexul, ceea ce a dus la popularizarea acestui simbol. Oraşul antic Cirene, care s-a îmbogăţit din comerţul cu silphium, a pus forma inimii pe banii emişi.
În timp ce Teoria Silphium este convingătoare, există cercetători care susţin că simbolul îşi are rădăcinile în scrierile lui Galen şi ale filosofului Aristotel, care au descris inima omului ca având trei camere, cu o adâncitură mică în mijloc. Conform acestei teorii, forma de inimă s-ar fi putut naşte atunci când artişti şi oameni de ştiinţă din Evul Mediu au încercat să reprezinte unele texte medicale antice. În secolul al XIV-lea, de exemplu, fizicianul italian Guido da Vigevano a făcut o serie de desene anatomice cu o inimă care se aseamănă mult cu cea descrisă de Aristotel. Având în vedere că inima omului a fost mult timp asociată cu emoţii şi plăcere, forma a fost în cele din urmă recunoscută ca un simbol al romantismului şi dragostei medievale.
Simbolul a devenit deosebit de popular în timpul Renaşterii, când a fost utilizat în arta religioasă, ilustrând inima lui Hristos, dar şi când a fost introdus ca unul dintre cele patru simboluri din cărţile de joc. În secolele XVIII şi XIX, simbolul inimii a devenit un motiv recurent în notiţele de dragoste şi felicitările de Ziua Îndrăgostiţilor.

Publicat în Mozaic

Parcul auto naţional din România însuma, la sfârşitul anului 2015, aproximativ 6,60 milioane de unităţi, în creştere cu 5,27% faţă de perioada similară a anului precedent, când număra 6,27 milioane de exemplare, arată datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).
Potrivit statisticii, din totalul celor 6.600.325 de vehicule care circulau pe drumurile naţionale la finele anului trecut, 1,19 milioane erau înregistrate în Bucureşti, din care 956.664 erau autoturisme.
De asemenea, aproximativ 5,15 milioane de unităţi erau încadrate în categoria autoturismelor, în creştere cu 5,04%, comparativ cu anul 2014, când erau consemnate 4,9 milioane de autoturisme.
În plus, din numărul total de autoturisme înregistrat la finele anului 2015, circa 2,56 milioane aveau o vechime mai mare de 12 ani, în scădere cu 12,31% în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul 2014. Totodată, 3,48 milioane de autoturisme aveau motoare pe benzină iar 1,90 milioane de unităţi pe motorină.
Conform sursei citate, aproximativ 1,89 de milioane de vehicule cuprinse în parcul auto naţional erau încadrate la o vechime cuprinsă între 6-10 ani, în timp ce 1,76 milioane de unităţi aveau un grad de uzură între 11-15 ani. În acelaşi timp, aproximativ 1,20 milioane de maşini erau mai vechi de 20 de ani.
Datele DRPCIV relevă faptul că, din totalul celor 5,15 milioane de autoturisme înmatriculate în România, 302.054 de exemplare se încadrau la o vechime de 0-2 ani, mai multe cu 52,7% faţă de datele publicate la finalul anului 2014, când erau consemnate 197.741 de unităţi.
În plus, la nivel general, 3,484 milioane de români au preferat maşinile Diesel, iar 2,760 milioane cele pe benzină.

Publicat în Economie
Vineri, 20 Noiembrie 2015 00:00

Fumatul, un viciu „greu de răpus”

 Ziua Naţională fără Tutun este celebrată anul aceasta în data de 20 noiembrie 2015. Direcţia de Sănătate Publică Galaţi  a anunţat că în perioada 15 noiembrie - 30 noiembrie 2015 se va desfăşura Campania „Învinge dependenţa de tutun! Recâştigă-ţi sănătatea!”. Scopul acestei campanii este de a oferi cadrul informării şi sensibilizării populaţiei cu privire la riscurile generate de consumul de tutun, precum şi a populaţiei nefumătoare cu privire la riscurile la care se supune prin inhalarea fumului de ţigară - aşa numitul „fumat pasiv” -, alături de încurajarea acesteia din urmă de a-şi solicita dreptul la un aer fără fum de ţigară, prin respectarea prevederilor legale în vigoare. „Fumatul reprezintă şi principala cauză a apariţei bronhopneumoniei  cronice obstructive, o boală extrem de severă care are deseori consecinţe letale. Campania derulată acum are ca obiective informarea şi  conştientizarea populaţiei asupra riscurilor asociate consumului de tutun, creşterea numărului de persoane care nu încep să fumeze şi a celor care renunţă la fumat, precum şi protecţia faţă de expunerea la fumul de tutun”, a precizat dr. Valentin Boldea, de la DSP Galaţi. 

În România se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. Totodată, studiile au arătat că 89%dintre fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat. Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, asigură coordonarea la nivel naţional a acestei campanii.

 

Românii fumează mai mult decât ceilalţi europeni

 

Un studiu  publicat de Comisia Europeană în 2014 indică o prevalenţă a fumatului în populaţia generală din România de 27%, faţă de media Europeană de 26%. 13% au obişnuit să fumeze însă au renunţat, în timp ce la nivelul UE 20% au făcut asta, iar 60% nu au fumat niciodată (54% la nivel UE). Referitor la utilizarea ţigărilor electronice, 92% dintre români nu le-au utilizat niciodată, 6% au încercat, 2% le-au utilizat pentru un timp, însă nu sunt utilizate în mod curent. Conform datelor prezentate de Eurobarometru, 58% dintre români au încercat să renunţe la fumat, foarte aproape de media UE, de 59%. Referitor la expunerea la fumul de ţigară în spaţii închise, 59% dintre români declară că au fost expuşi la fumul de ţigară în locaţii cum ar fi restaurantele (la nivel UE 12%) şi 80% în locaţii precum barurile. 

 

Femeile cu facultate, risc major 

 

Femeile cu studii superioare sunt categoria care, paradoxal, este mai expusă riscului de a fuma decât cele fără studii. Chiar dacă mai multe ţigări fumează femeile cu educaţie şi condiţii materiale modeste, tot cele cu studii superioare sunt numeric mai multe. De asemenea, 15% dintre foştii fumători susţin că au renunţat la fumat în ultimul an. Ca metode utilizate pentru renunţarea la fumat, 94% dintre foştii fumători au afirmat că au renunţat brusc, printr-un efort de voinţă. Reducerea treptată a numărului de ţigări a fost utilizată ca metodă de renunţare la fumat de doar 5% dintre foştii fumători. „Grupa de vârstă 18 - 25 de ani manifestă rezistenţa cea mai mare la măsurile anti-fumat. Interzicerea fumatului în locaţii frecventate de aceştia, baruri şi spaţiile deschise ale universităţilor, cât şi în maşina personală sau pe stradă, sunt propuneri care se bucură de o susţinere de până la 30% în cazul barurilor şi 46% în cazul spaţiilor deschise din universităţi", arată cercetarea realizată de Centrul de Marketing şi Prognoză Socială la solicitarea Asociaţiei React. 

Publicat în Știrea zilei

Zona Caraibelor şi Asia vor fi destinaţiile "vedetă" de vacanţă în anul 2016 pentru românii cu venituri medii, în timp ce turiştii cu venituri mari vor prefera destinaţiile din Oceanul Indian, precum Mauritius, Seychelles şi Maldive, a declarat pentru AGERPRES, Răzvan Pascu, consultant în marketing turistic.

"Din semnalele primite din piaţă, turiştii cu venituri medii se vor orienta spre destinaţii exotice din zona Caraibelor, în special Republica Dominicană, Cuba, Mexic sau către destinaţii din Asia, precum Bali, Singapore, Cambodgia. Tour-operatorii români au deja parteneri de încredere locali, au personal pregătit să primească şi să asiste turiştii români care călătoresc în acele destinaţii şi preţul pachetelor este comparabil cu un sejur în Turcia sau Spania, la 5 stele all-inclusive. În ceea ce priveşte turiştii cu venituri mari, intuiesc că vor prefera destinaţii din Oceanul Indian, precum Mauritius, Seychelles şi Maldive", a spus Răzvan Pascu.

Pentru turiştii cu venituri medii şi mari vacanţa de vară nu este, în mod obligatoriu, principala vacanţă din an. Aceştia aleg să îşi programeze vacanţe şi în timpul iernii europene, îndreptându-se, conform lui Răzvan Pascu, spre ţările calde din zona Asiei de Sud-Est, Thailanda, Cambodgia, Indonezia.

Cei care vor să descopere preţurile acestor vacanţe o pot face, în perioada 12-15 noiembrie, la ediţia de toamnă a Târgul de Turism al României organizat de Romexpo, în Capitală.

"Ca in fiecare an, presiunea cea mai mare va rămâne pe vacanţele de vară şi, în special, pe capetele de sezon când tour-operatorii vor avea vacanţe la preţuri foarte mici. Pentru marea majoritate a turiştilor români destinaţiile-vedetă rămân Grecia, Turcia, Bulgaria şi litoralul Spaniei. Personal, nu recomand Egiptul şi ţările din nordul Africii", spune Răzvan Pascu.

În ceea ce priveşte sărbătorile de iarnă, acestea sunt, în mod tradiţional, petrecute în familie, fie acasă, fie într-o pensiune din România.

"Încă sunt destul de puţini români care vor să petreacă Revelionul în afara ţării şi printre aceştia, din experienţa mea, se remarcă două direcţii. Cei care aleg să petreacă noaptea dintre ani pe pârtiile din Austria sau Bulgaria şi cei care aleg sa sărbătorească Anul Nou în ţările calde, în special în Thailanda, Cambodgia, Vietnam. Despre oferte speciale la companii aeriene nu mai poate fi cazul pentru Anul Nou, întrucât zborurile în perioada sărbătorilor sunt deja pline, iar preţul biletului de avion este ridicat. Oferte bune mai pot fi găsite doar la agenţiile de turism care au avut blocat un anumit numar de bilete de avion, la un preţ foarte bun şi încă nu au închis grupurile", apreciază Răzvan Pascu.

Cea mai mare parte a românilor se documentează pentru alegerea vacanţei online, solicită preţuri, opţiuni de cazare, servicii suplimentare, iar tranzacţia este încheiată direct în agenţie. 

Publicat în National

Peste 10.000 de români îşi vor petrece sărbătorile de iarnă în zone exotice de pe alte continente şi, cu toate că destinaţiile de plajă rămân în topul preferinţelor, cererea de circuite turistice este în continuă creştere, apreciază reprezentanţii agenţiilor de turism.

Tariful unui sejur la plajă în destinaţii precum Republica Dominicană sau Cuba începe de la 2.250 de euro/persoană şi poate ajunge până la 2.930 euro/persoană.

Cele mai numeroase cereri s-au înregistrat pentru excursii în ţări precum Cuba, Maldive, Republica Dominicană, Thailanda, Mexic sau Statele Unite ale Americii.

De asemenea, conform reprezentanţilor agenţiei de turism Eturia, au existat şi cereri speciale, precum croazierele în Sydney în noaptea de Revelion, pentru a vedea focurile de artificii din apropierea Operei, sau cina festivă dintre ani direct pe plajă, pe una dintre insulele-atol din Maldive.

Cea mai scumpă vacanţă vândută până acum de Revelion în 2015 a fost un circuit de două săptămâni în Argentina şi Brazilia, pentru un cuplu, în valoare de 25.000 euro, cu zboruri la business class.

În cazul circuitelor cum sunt cele în Argentina, Vietnam, SUA sau Mexic, tarifele încep de la 2.270 euro/persoană şi pot ajunge la 5.000 euro/persoană, în funcţie de complexitatea sejurului şi numărul de zile. Pentru cei ce preferă să dea şi un aer de aventură vacanţei, un safari de Revelion în Kenya ajunge la 2.590 euro/persoană.

„Anul acesta am avut o creştere de 15%, iar perioada cea mai bună pentru vânzări la pachetele de iarnă începe din octombrie. Se simte apetitul crescut al românilor pentru destinaţiile îndepărtate şi din ce în ce mai mulţi turişti doresc să îşi facă sărbătorile de iarnă în locuri cu clima caldă”, a spus Sorin Stoica, directorul Eturia.

Analizele agenţiilor de turism arată că românii plătesc, în medie, între 1.500 şi 3.500 euro pentru o vacanţă exotică de Revelion.

O altă destinaţie preferată de români este Africa de Sud datorită experienţei culturale şi a mozaicului rasial ce a dat zonei numele de „Ţara Curcubeului”. Cape Town, Capul Bunei Speranţe, Johannesburg şi Kruger Park sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute atracţii turistice pentru un Revelion în Africa de Sud. Preţul pentru o astfel de vacanţă începe de la 1.995 euro/persoană.

Interesul românilor pentru vacanţe cu destinaţii deosebite, cu vegetaţie luxuriantă şi plaje exotice este în continuă creştere. Mexic&Cuba, Africa de Sud, Zanzibar, Madagascar, Kenya, dar şi Singapore&Bali ori Maldive sunt câteva dintre cele mai căutate vacanţe, arată statisticile Paralela 45.

„Romanii rămân impresionaţi de aceste destinaţii. Se întorc cu poveşti deosebite care reuşesc să influenţeze şi pe alţi iubitori de călătorii să aleagă asemenea destinaţii în defavoarea vacanţelor deja cunoscute de români”, spune Alin Burcea, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

Costul unui Revelion în Singapore şi Bali începe de la 1.895 euro/persoană. Pentru un Revelion în care să se bucure de priveliştea deosebită a insulelor tropicale şi facilităţile unei staţiuni moderne, românii plătesc începând de la 2.590 euro/persoană.

De asemenea, Revelioanele în Dubai sunt printre favoritele românilor iar cei care au optat pentru pachete de lux au vârste cuprinse între 30 şi 45 ani, au venituri peste medie, călătoresc în cuplu, de obicei, şi îşi rezervă mai multe vacanţe pe an. Preferă hotelurile de lanţ, unele situate pe plajă, care în Emirate depăşesc standardele internaţionale de lux şi servesc la hotel doar micul dejun, pentru a se bucura de tot ce poate oferi Dubaiul în materie de gastronomie.

Pe de altă parte, datorită cererii foarte mari, au fost create pachete speciale de Anul Nou pentru Senior Voyage. La mare căutare printre seniori sunt Revelioanele petrecute pe Coasta de Azur, zona Napoli-Sorrento, Sicilia, Toscana sau Veneţia. În noaptea de Anul Nou, turiştii au parte de cine festive, cu bunătăţi din gastronomia locală, muzică, dans şi alte surprize.

Călătoriile din perioada sărbătorilor de iarnă încep în noiembrie cu pieţele de Crăciun, celebre în toată Europa. Sunt târguri impresionante, organizate în oraşe faimoase precum Viena, Praga, Budapesta, Bruxelles, München, Nürnberg, Dresda sau Paris.

De Crăciun, cei mai mulţi români aleg să petreacă alături de familie, în ţară, cererea pentru programele pe România fiind cu 20% mai mare decât pentru alte destinaţii. Pachetele turistice pe Maramureş, Bucovina, Apuseni, Valea Prahovei sau Braşov sunt cele mai solicitate în această perioadă, conform datelor Christian Tour. 

Publicat în National

4 din 10 români consideră că incendiile reprezintă cea mai mare ameninţare pentru locuinţa lor, în timp ce 3 români din 10 plasează cutremurul pe primul loc în acest top al riscurilor care le ameninţă casa, arată rezultatele unui sondaj realizat în cadrul campaniei de informare „Octombrie – Luna Asigurărilor de Locuinţe”. 

Astfel, la întrebarea „Care crezi că este cea mai mare ameninţare pentru casa ta?”, 38,1% dintre participanţii la sondaj au indicat izbucnirea unui incendiu în locuinţa lor sau în casa vecinilor, iar 30,5% au menţionat cutremurul. În acelaşi timp, 15,4% dintre respondenţi au menţionat inundarea provocată de apa din conducte, iar 10,4%, spargerea locuinţei de către hoţi. De asemenea, alunecările de teren (alese de 1,8% dintre participanţii la sondaj) şi inundaţiile (0,9%) au ocupat ultimele locuri în topul riscurilor de care se tem românii.

La sondaj au participat 1766 de respondenţi, dintre care 50% femei şi 50% bărbaţi. 62% dintre aceştia locuiesc la bloc, iar 78% dintre respondenţi sunt din mediul urban. 

Conform declaraţiilor respondenţilor, 43% dintre ei au avut o inundare provocată de spargerea conductelor (80% dintre aceştia locuind la bloc), iar 4,93% au avut un incendiu în locuinţă.

Aproape jumătate dintre români au auzit de o spargere a locuinţei în vecini. 4 din 10 postează fotografii pe Facebook atunci când sunt plecaţi 

49,7% dintre participanţii la sondajul organizat în cadrul campaniei „Octombrie – Luna Asigurărilor de Locuinţe” au auzit de o spargere a unei locuinţe care a avut loc fie în zone învecinate, fie în acelaşi bloc cu ei, pe aceeaşi stradă sau în acelaşi cartier cu ei. De asemenea, 13,1% au declarat că au primit în casă o persoană străină (care invocă motive precum vânzări de bunuri, executări lucrări construcţii/reparaţii, solicitare ajutor etc.).

4 din 10 români (37,2%) postează fotografii din călătorie pe Facebook sau pe alte reţele de socializare în timp ce sunt plecaţi în vacanţă, arată rezultatele sondajului. De asemenea, 18% dintre respondenţi au declarat că atunci când pleacă în vacanţă vorbesc despre acest lucru pe Facebook sau pe alte reţele de socializare.

Publicat în National

România ocupă locul 53 în topul celor mai competitive 140 de state din lume, în urcare cu şase poziţii faţă de anul trecut, informează un comunicat de presă al Forumului Economic Mondial (WEF).

Scorul general obţinut de România este de 4,32 puncte (în creştere faţă de 4,30 puncte anul trecut) pe o scară de la unu la şapte. Înaintea României se află state precum Cehia (31), Polonia (locul 41), Rusia (45) şi Turcia (51). România devansează însă ţări precum Bulgaria (54), Slovenia (59), Ungaria (63) şi Slovacia (67).

Potrivit autorilor raportului, România are scoruri mici la indicatorii privind sofisticarea afacerilor (unde se clasează pe locul 88 în lume) dar şi la instituţii şi infrastructură (ambele locul 86 în lume). În schimb, România se clasează cel mai bine la capitolul mediu macroeconomic, unde ocupă locul 34 în lume, şi mărimea pieţei, locul 43.

În topul celor mai competitive state din lume, Elveţia şi-a păstrat poziţia de lider mondial pentru al şaselea an consecutiv (cu un scor de 5,8 puncte), urmată de Singapore, SUA, Germania, Olanda, Japonia, Hong Kong, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie. La coada clasamentului se regăsesc Mauritania (locul 138 cu 3 puncte), Ciad (locul 139) şi Guineea (locul 140 cu 2,8 puncte).

Pe ansamblu, raportul anual publicat de World Economic Forum (WEF) susţine că ţările din întreaga lume suferă de pe urma încetinirii ritmului de creştere a productivităţii care afectează expansiunea economică. WEF subliniază că avansul economiei mondiale nu pare să revină la nivelele de dinaintea crizei financiare globale din 2007/2008. În plus, incertitudinile legate de încetinirea economiilor emergente, în special China, ar putea modifica traiectoria de creştere a economiei mondiale.

„În loc să se adapteze la această nouă normalitate, ţările trebuie să-şi intensifice eforturile pentru a accelera creşterea economică. Există semnale că pe lângă diminuarea acumulării de capital ca urmare a reducerii investiţiilor, în ultimul deceniu productivitatea a stagnat şi chiar a scăzut”, a declarat preşedintele executiv al WEF, Klaus Schwab.

Forumul Economic Mondial (WEF) a prezentat miercuri Raportul Competitivităţii Globale 2015-2016, care clasează 140 de ţări din întreaga lume pe baza unor criterii precum instituţiile şi politicile guvernamentale dar şi eficienţa pieţei muncii şi pieţele financiare. 

Publicat în Economie
Miercuri, 30 Septembrie 2015 00:00

Peste 80% dintre români se uită zilnic la TV

Televizorul este un mod important de petrecere a timpului liber pentru români, 84% dintre aceştia se uită zilnic la TV, cei mai mulţi preferând canalele de ştiri şi de filme şi producţiile High Definition (HD), potrivit unui studiu al companiei de sateliţi SES Astra România.

Studiul "Indexul consumului de televiziune în România", care îşi propune să creioneze obiceiurile de consum şi de servicii TV ale românilor, a fost prezentat de Mihai Ursoi, Country Manager al SES Astra România, Bulgaria şi Republica Moldova, într-un eveniment organizat luni, la care au participat şi Urszula Marzec, Regional Marketing Director al SES, şi Cristina Kristov, Marketing Coordinator al SES Astra România.

Peste 84% dintre români se uită zilnic la TV, cei mai mulţi dintre aceştia (54%) fiind persoane active, care au declarat că au un serviciu, în timp ce 23% sunt pensionari. În fiecare zi din timpul săptămânii, 60% dintre persoanele active se uită la televizor două-trei ore. De asemenea, potrivit aceluiaşi studiu, românii consumă, în medie, 3,3 ore de conţinut TV pe zi, în timpul săptămânii. În zilele de la sfârşitul săptămânii, consumul de televiziune creşte la aproape 4 ore. Totodată, în jur de 7% dintre respondenţi se uită la televizor peste 8 ore în fiecare zi (indiferent de zi), aceştia fiind cei mai avizi telespectatori. "Practic, noi, românii, suntem teledependenţi", a spus Mihai Ursoi.

Cei mai mulţi români (40%) au două televizoare în gospodărie, 23% au un televizor în gospodărie, 21% au trei televizoare, în timp ce 2% dintre români au şase sau mai multe televizoare în gospodărie. "Sunt gospodării în România care au peste şase televizoare în gospodărie, deci suntem mari consumatori de TV, de televiziune liniară. Dar nu numai televiziunea liniară, clasică, este cea care ne interesează, ne interesează şi OTT (Over-the-top, n.r.)", a explicat Mihai Ursoi.

Conform studiului citat, telespectatorii români preferă să se uite la televizor împreună cu soţul/ soţia (40%), cu copiii (19%), cu mama (7%), cu tata (3%). Cei mai mulţi dintre români se uită la canale de ştiri (78%), filme (57%), muzică (43%) şi programe de audienţă generală/ divertisment (41%).

Topul preferinţelor românilor în materie de televiziuni este condus de Pro TV (21% dintre cei chestionaţi spunând că preferă acest post), urmat de Kanal D (12%) şi Antena 1 (10%).

Totodată, potrivit aceluiaşi studiu, unul din patru români preferă producţiile High Definition (HD). Astfel, un sfert (24%) dintre românii participanţi la studiu au declarat că îşi doresc să urmărească emisiunea/ filmul sau programul preferat la calitate HD. Procentul ajunge la aproape 50% în cazul românilor cu venituri mari. Calitatea imaginii şi experienţa oferită de vizionarea unui program HD sunt importante pentru alegerile viitoare: un nou furnizor de servicii TV şi/ sau un nou televizor. Aproape 60% dintre respondenţi consideră important formatul HD în eventualitatea alegerii unui nou furnizor de servicii TV, dar şi cumpărării unui nou televizor. În ceea ce priveşte genul conţinutului preferat a fi recepţionat în HD, pe primul loc sunt menţionate filmele, urmate de ştiri, documentare şi sport.

Puşi să aleagă între facilităţi care ar cântări în schimbarea furnizorului de TV, respondenţii au indicat simplitatea în utilizare drept cea mai importantă caracteristică. Aproape 30% dintre ei spun că şi-ar schimba furnizorul cu unul care le-ar oferi o soluţie tehnică ce ar elimina cea de-a doua telecomandă. La fel de importantă (33%) este oferta OTT (HBO GO, Video on Demand, Pay per View) a viitorului operator. 33% dintre fanii producţiilor HD s-au declarat interesaţi de o eventuală ofertă OTT care să-i facă să-şi schimbe furnizorul de televiziune.

"Televiziunea la calitate High Definition, noile tehnologii şi facilităţi de recepţie oferite telespectatorilor sunt elemente care, în viitorul apropiat, vor fi cheie atunci când vine vorba de alegerea unui furnizor sau altul. Investiţiile în calitatea tehnică a conţinutului vor urma doar un trend ascendent, pentru că nicio televiziune nu poate să nu ţină cont de preferinţele propriilor telespectatori. Acum cinci ani, programele produse în HD erau puţine, dar sportul şi programe gen 'nature' au impulsionat atât publicul, prin calitatea imaginii şi a culorilor, cât şi producătorii de conţinut şi de echipamente. În viitorul apropiat, ne putem aştepta ca şi mai multe televiziuni, atât locale, cât şi internaţionale, să îşi mute producţiile SD spre HD, fidelizându-şi astfel telespectatorii", a mai spus Mihai Ursoi.

Pe de altă parte, potrivit studiului, în România, principalul criteriu de alegere al clienţilor de servicii TV atât în ceea ce priveşte tipul de conexiune, dar şi furnizorul, este practic lipsa de opţiuni. Cea mai mare parte dintre respondenţii studiului (26%) au declarat că au avut o singură opţiune de alegere pentru furnizorul de servicii şi/ sau tipul de conexiune. Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), există aproape 7 milioane de gospodării care recepţionează servicii TV. Aproape două treimi se conectează prin cablu, iar jucătorii principali ai pieţei de distribuţie TV sunt, în ordine, RDS&RCS, Telekom şi UPC.

De asemenea, o treime dintre români au spus că au avut o singură variantă atunci când au ales furnizorul de servicii TV. Acesta este cel mai frecvent răspuns la întrebarea "De ce aţi ales acest furnizor?". Pe de altă parte, calitatea serviciului oferit ocupă locul al doilea între motivele alegerii unui furnizor de către români, fiind indicat de 15% dintre intervievaţi. Preţul pentru serviciile TV vine abia pe locul al treilea ca importanţă, menţionat de aproape 14% dintre respondenţi. În ordinea importanţei pentru consumator urmează împachetarea serviciilor telecom (TV, internet, telefonie) la un preţ cât mai mic, timpul scurt de instalare şi faptul că au fost contactaţi de o persoană de la serviciul vânzări. 

Publicat în National
Luni, 28 Septembrie 2015 00:00

Acţionăm sau reacţionăm?

E o întrebare ce ne poate schimba efectiv viaţa, dacă îi înţelegem cu adevărat importanţa. Şi asta pentru că peste 90% dintre noi doar reacţionează la ce li se întâmplă, deşi cu puţină disciplină ar putea să îşi ia viaţa în mâini şi să facă ceva din vreme pentru a-şi proteja sănătatea, familia sau siguranţa financiară. De câte ori nu auzim la cei din jur „dacă aş fi făcut asta sau ailaltă, nu s-ar mai fi întâmplat asta”. Oamenii conştientizează că îşi fac singuri rău, dar rămân prizonierii propriilor obiceiuri. Românii fac parte din categoria celor care rămân ultimii să stingă lumina. Chiar dacă primesc din vreme semnale că lucrurile încep să intre pe o pantă periculoasă, nu fac nimic ca să îşi îngrijească sănătatea sau să îşi găsească un alt job. Abia când treaba devine disperată, încep să caute soluţii. Asta înseamnă doar să reacţionezi şi e cea mai proastă manieră de a-ţi trăi viaţa. Am fost şi eu mult timp prizonierul acestor convingeri limitative, dar am schimbat macazul de ceva vreme şi rezultatele sunt vizibile. Cea mai mare problemă este ieşirea din zona de confort, ce îţi aduce liniştea de care fiecare dintre noi are nevoie. În acest caz este însă o linişte falsă, ce îţi poate paraliza temporar simţurile. Câţi dintre noi nu caută un job călduţ la stat, pe un salariu de mizerie, dar sigur, care să le ia de pe umeri grija zilei de mâine? Odată eşuaţi acolo, îşi vor trăi viaţa prin ochii altora, până când realitatea îi va lovi direct în faţă. O restructurare la instituţia unde lucrează îl va pune în situaţia de a a-şi găsi un loc de muncă la 50 sau 60 de ani, ceea ce în ziua de azi echivalează cu o moarte lentă şi dureroasă. Ceea ce nu s-a înţeles încă este că într-o democraţie sănătoasă nu există joburi sigure. Există şi excepţii, dar regula de bază este că siguranţa financiară ţi-o clădeşti singur, căutând permanent cele mai bune variante pentru tine şi familia ta, astfel încât dacă apare o problemă, să ai în faţă câteva opţiuni viabile. Ideea tătucului comunist, care asigura oricui dorea un job, îi băntuie încă pe mulţi dintre noi şi este probabil cel mai mare rău care ni se poate întâmpla în momentul de faţă. Mulţi dintre noi au înţeles o realitate crudă, respectiv că în ţară nu vor putea să trăiască la un nivel civilizat, aşa cum şi-ar fi dorit, astfel că au luat drumul pribegiei. Cel puţin în momentul de faţă, este o soluţie, atât timp cât statul, prin cei care îl reprezintă, s-a dovedit incapabil să atragă investiţii prin crearea de facilităţi fiscale şi nu numai, ce ar fi condus la crearea de locuri de muncă. Este însă o variantă de lucru, mult mai sănătoasă decât cea în care să stai cu mâna întinsă toată ziua şi să te aştepţi să îţi cadă ceva din cer. Au trecut 25 de ani de încercare democratică şi, din păcate, puţini dintre noi au înţeles cu adevărat ce înseamnă democraţia şi un număr şi mai mic au acceptat să joace după regulile ei. Prin urmare, atât timp cât vom rămâne cuprinşi de nostalgia trecutului, nu vom face altceva decât să reacţionăm la ce ni se întâmplă.

 

Publicat în Editorial

Mai mult de jumătate dintre români cred că ţara noastră nu ar trebui să primească refugiaţi şi că aceştia nu ar trebui să se stabilească în România, conform unui sondaj INSCOP. Astfel, 56,2% dintre respondenţi cred că România nu ar trebui să primească refugiaţi, în timp ce 35,5% cred că ar trebui să primească, iar 8,3% au ales varianta "nu ştiu sau nu răspund".

Dintre cei care cred că România trebuie să primească refugiaţi, 82,1% consideră că ţara noastră trebuie să stabilească singură cota pe care o poate primi, iar 14,6% spun că ar trebui primit numărul de refugiaţi cerut de UE, în timp ce procentul non-răspunsurilor a fost de 3,3%.

Potrivit sondajului, 26,5% dintre români ar fi de acord ca refugiaţii să se stabilească în România, în timp ce 65,3% susţin contrariul. În această chestiune, procentul non-răspunsurilor a fost de 8,2%. Barometrul arată că 95,8% dintre români declară că au auzit de criza refugiaţilor din Orientul Mijlociu, 2,2% că nu au auzit despre această situaţie, iar 2% nu ştiu sau nu au răspuns. 41,7% dintre respondenţi cred că refugiaţii adunaţi la graniţele UE au plecat din ţările lor din cauza războiului din Orientul Mijlociu, în timp ce 23,4% cred că este vorba de grupuri care vin cu scopul de a destabiliza Europa, 23,3% că este vorba de imigranţi care vin spre vechiul continent din cauza sărăciei din zonele lor de origine. 5,9% cred că imigranţii sunt, în primul rând, persoane care ar prefera să trăiască în UE, iar 5,7% nu ştiu sau nu răspund la întrebare.

Sondajul mai relevă că 29,5% dintre respondenţi sunt de acord că România ar putea deveni ţară de tranzit pentru imigranţii din Orientul Mijlociu în mare şi foarte mare măsură, în timp ce 22,5% au ales varianta "nici în mică nici în mare măsură", 37% "în mică şi foarte mică măsură", iar 11% "nu ştiu sau nu răspund".

De asemenea, 23,9% dintre români cred în mare şi foarte mare măsură că România ar putea deveni ţară de destinaţie pentru imigranţi, 21,8% au optat pentru varianta "nici în mică nici în mare măsură", 44,3% pentru "în mică şi foarte mică măsură", iar 10% nu ştiu sau nu răspund. 24,4% dintre români ar fi de acord cu stabilirea refugiaţilor în localitatea lor, 67,1% şi-au exprimat dezacordul, în timp ce procentul non-răspunsurilor este de 8,5%.

Directorul general INSCOP, Darie Cristea, consideră că opinia publică din România are o poziţie conservatoare şi prudentă. "Este o poziţie comună în statele est-europene membre ale UE, unele dintre acestea fiind chiar mult mai radicale decât România. Adevărul este că europenii, deci inclusiv românii, nici nu au văzut coerenţa şi stăpânirea situaţiei pe care le aşteptau de la instituţiile europene", arată el.

"Barometrul INSCOP-ADEVĂRUL despre România" a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul în perioada 10-15 septembrie.

Volumul eşantionului a fost de 1.085 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.

Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 40 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, într-un total de 85 de localităţi. 

Publicat în National
Pagina 6 din 8