Românii acordă un interes din ce în ce mai mare sănătăţii şi aspectului fizic în perioada verii, vânzările de pe segmentul de produse dietetice crescând cu peste 20% în lunile iulie - august, în comparaţie cu celelalte luni din an, potrivit unui studiu remis AGERPRES.

Clienţii care cumpără cel mai des produse dietetice sunt în proporţie de 80% femei de peste 25 de ani, cu venituri peste medie, interesate de un stil de viaţă sănătos şi de o condiţie fizică bună în perioada verii.

Contrar preconcepţiilor greşite care încadrează produsele dietetice în categoria alimentelor 'fără zahăr' sau cu '0% grăsimi', acest termen se referă, conform AlimenteSpeciale.ro, în primul rând, la alimentele recomandate în diferite afecţiuni şi regimuri alimentare, din care trebuie să lipsească un element contraindicat de afecţiunea în cauză.

Îndulcitorii naturali, uleiurile nehidrogenate, cerealele, pudrele, sucurile, supele, laptele vegetal şi dulciurile sărace în calorii se regăsesc în topul celor mai cumpărate produse în această perioadă, coşul mediu de cumpărături atingând, în medie, valoarea de 250 lei.

„Dacă în cazul bolnavilor de diabet produsul dietetic este echivalentul unui aliment cu indice glicemic scăzut, în cazul celiacilor acesta se referă la produsele fără gluten, în cazul bolnavilor de fenilcetonurie la cele sărace în proteine, în cazul intoleranţei la lactoză la alimentele fără lapte şi, în cele din urmă, în cazul dietelor de slăbire, la produsele alimentare sărace în carbohidraţi sau cu un conţinut caloric scăzut. Tocmai pentru a diminua riscul unor astfel de confuzii, în magazinul nostru am segmentat categoriile de produse în funcţie de afecţiunea sau dieta căreia i se adresează”, precizează biologul Maria Martac.

Pericolele cele mai mari cu privire la produsele de slăbit intervin, de cele mai multe ori, din cauza substanţelor chimice adăugate pentru a substitui un element din varianta originală, fără de care alimentul nu ar mai avea acelaşi gust, culoare sau consistenţă, spun reprezentanţii AlimenteSpeciale.ro. 3

Coloranţii, conservanţii şi, nu în ultimul rând, carbohidraţii conţinuţi de unele produse recomandate în regimurile de slăbire nu doar că au efecte nocive, dar nu îşi ating nici scopul pentru care au fost create. 

Publicat în Sanatate

Citirea online a ştirilor, căutarea de informaţii despre bunuri şi servicii sau corespondenţa prin e-mail şi discuţiile prin intermediul reţelelor de socializare au reprezentat principalele segmente de informaţii pe care peste o treime dintre români le-a accesat atunci când au utilizat internetul în 2014, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), transmite AGERPRES.

În acest context, de un interes ridicat se bucură utilizarea Internetului pentru citirea online a site-urilor de ştiri/ziare/reviste (70,3%), căutarea informaţiilor referitoare la bunuri sau servicii (65,7%), dar şi pentru a juca sau descărca jocuri, imagini, filme sau muzică (45,5%).

De asemenea, printre cele mai frecvente scopuri pentru care a fost accesat Internetul în ultimele 3 luni din anul 2014 se află cele legate de comunicare, în special corespondenţa prin e-mail (78,6% din persoanele care au utilizat Internetul în ultimele 3 luni), dar şi participarea la reţele de socializare (67%).

În ceea ce priveşte raportul dintre cei care "navighează" cel mai mult pe Internet, preocuparea femeilor şi bărbaţilor pentru acest "sport" este destul de apropiată.

Conform INS, specificul activităţilor prestate face ca, din categoria persoanelor active, salariaţii şi patronii, să manifeste cea mai mare preocupare faţă de accesul la informaţii, cum ar fi: citirea online a ştirilor/ziarelor/revistelor (75%, respectiv 78,4%) sau căutarea informaţiilor referitoare la bunuri şi servicii (70,6%, respectiv 82,8%).

În plus, un interes deosebit îl manifestă şi şomerii care, în proporţie de 77% au accesat Internetul pentru a comunica prin e-mail, iar doi din trei şomeri au folosit Internetul pentru obţinerea de informaţii privind bunurile sau serviciile.

Pe de altă parte, mai puţin de 3 din 4 pensionari accesează Internetul pentru citirea online a ştirilor/ziarelor/revistelor, în timp ce elevii şi studenţii utilizează Internetul cu frecvenţă mai mare decât alte categorii de populaţie pentru comunicare (97,7%) şi mai ales participarea la reţele de socializare (86,6%).

Datele oficiale arată că, la finele anului 2014, numărul utilizatorilor de Internet în România, cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani, era de 9,4 milioane de persoane. Dorinţa de a avea acces la informaţii se regăseşte atât la bărbaţi, cât şi la femei, acestea din urmă situându-se uşor în urma "internauţilor" bărbaţi, în ceea ce priveşte utilizarea Internetului, respectiv 63,8% dintre bărbaţi şi 59,4% dintre femei.

Publicat în National

Românii sunt cei mai mari fumători pasivi dintre cetăţenii europeni, potrivit statisticilor prezentate de Agenţia Naţională Antidrog (ANA).

Datele arată că doar 38% dintre români susţin că niciodată sau aproape niciodată nu sunt expuşi la fum de tutun la locul de muncă, faţă de media europeană de 72%, în condiţiile în care de şapte ani legea permite fumatul la locul de muncă doar în camere special amenajate, separate şi izolate.

Potrivit ANA, cele mai recente studii în domeniu au evidenţiat că prevalenţa fumătorilor în România este de 27% iar restul de nefumători sunt expuşi permanent şi devin fumători pasivi la locul de muncă şi în spaţiile publice şi acasă, plătind tribut similar cu fumătorul activ din punctul de vedere al sănătăţii (Studiul GATS 2011).

La jumătate din fumătorii cu vârsta peste 45 de ani sunt înregistrate decese din cauza diferitelor boli induse sau accelerate de fumat.

Bolile care determină cea mai mare mortalitate în România sunt exact acelea pentru care fumatul este factor cauzal sau de risc: bolile cardiovasculare, cancerul (în special cel pulmonar, în creştere la sexul feminin) şi bolile respiratorii obstructive cronice (BPOC).

La nivelul anului 2010, 5.767 de români au murit din cauza expunerii la fum de tutun (fumat pasiv) prin boli cardiovasculare (5.436 persoane), infecţii respiratorii şi alte boli infecţioase (221 persoane) şi cancer (110 persoane), au fost 36.257 de decese din cauza fumatului activ — 20.997 prin boli cardiovasculare, 11.619 prin diverse forme de cancer, 3.287 prin boli respiratorii cronice (BPOC), 217 prin tuberculoză şi infecţie HIV, 137 prin diabet, boli de sânge, urogenitale sau endocrine, iar din totalul celor 42.024 decese din cauza fumului de tutun, 13,7% au fost în urma fumatului pasiv, adică fără să fi fumat.

Consumul de tutun ucide aproape 6 milioane de oameni în fiecare an, dintre care mai mult de 600.000 sunt nefumători.

Estimarea este că până în 2030 consumul de tutun va determina, direct sau indirect, mai mult de 8 milioane decese în fiecare an iar mai mult de 80% din aceste decese vor fi înregistrate în ţările slab dezvoltate.

Publicat în Sanatate
Pagina 7 din 7