Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT) realizează o consultare de piaţă, în vederea derulării ulterioare a unei achiziţii de servicii pentru strategia de publicitate în online prin influenceri, cu scopul creşterii nivelului de conştientizare a turiştilor străini şi interni cu privire la România ca destinaţie atrativă, potrivită pentru city-break.
Conform unui comunicat remis, joi, Agerpres, anunţul a fost publicat pe SEAP, iar data limită de transmitere a propunerilor este 28 iunie 2022.
"Principalul obiectiv stabilit pentru publicitatea online, realizată de influenceri, se referă la promovarea excursiilor de tip city-break, astfel încât persoanele care accesează reţelele sociale să se transforme, în final, în vizitatori ai ţării noastre. Vor fi valorificate, totodată, evenimentele organizate în România (turismul de distracţie), precum şi experienţele enogastronomice", se menţionează în comunicat.
Acţiunea urmează să fie derulată în perioada septembrie-octombrie a acestui an şi vizează micro-influenceri (sub 100.000 de urmăritori), macro-influenceri (între 100.000 şi 1 milion de urmăritori) şi mega-influenceri (peste 1 milion de urmăritori).
Propunerile transmise în urma publicării anunţului pe SEAP trebuie să cuprindă informaţii relevante referitoare la derularea strategiei, nominalizări de influenceri atât din România, cât şi din Europa (două pieţe: Marea Britanie şi Germania), pentru fiecare categorie indicată şi al căror profil să se potrivească întregii campanii, precum şi alte date referitoare la criteriile de evaluare şi costuri.
Acţiunea face parte din campania integrată de promovare a destinaţiei turistice România, care va fi derulată în cursul acestui an de MAT, în parteneriat cu Consiliul de Brand Turistic Naţional, conform planului agreat.

Publicat în National

Managerul Spitalului Sf. Stelian, Teodora Ciolompea, a declarat, marţi, că vârsta de debut în consumul de droguri "a scăzut dramatic", la numai 10-12 ani.
"Am avut înştiinţări, informări, tineri care au început să utilizeze droguri de la 10-12 ani. (...) Există o lipsă în partea aceasta de acces la tratament pentru vârsta 14-18 ani. În spital noi putem interna numai adulţi. Deci aici ar fi o primă cerinţă, şi, de asemenea, cred ca ar fi foarte important să se reia discuţiile pe legea sănătăţii mintale, care ar trebui modernizată, să ajungem la cerinţele cerute de strategia europeană de sănătate mintală, care tocmai este în lucru acum", a spus Ciolompea, la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului.
Ea a precizat că în Bucureşti sunt în tratament, în Spitalul Sf. Stelian şi Spitalul Obregia, în jur de 3.000 de pacienţi care vin la tratament de substituţie după ce au utilizat droguri injectabile.
"Altfel este cazuistica acută, unde se tratează în principiu cam 2.000 de pacienţi pe an, dar numărul creşte din an în an şi, de asemenea, partea de tratament în ambulator, care este foarte importantă, spitalizarea este scurtă, durează maxim 10 zile, după care, după dezintoxicare urmează acest tratament în ambulator. Aici s-ar putea extinde mai mult, pentru că este nevoie, pentru că ei au nevoie şi de consiliere psihologică, şi de asistenţă socială", a mai spus managerul de la Sf. Stelian.

Problemă în tratarea minorilor dependenţi

În cadrul discuţiilor în vederea analizării politicilor din domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi al asistenţei integrate a consumatorilor, Eugen Hriscu, terapeut la Clinica ALIAT, a arătat că ţara noastră are o mare problemă în ceea ce priveşte tratarea minorilor dependenţi de droguri.
"Pe lângă faptul că avem un număr din ce în ce mai mare de pacienţi pe acelaşi număr de locuri, care nu a mai crescut de cel puţin 10 ani, nu avem niciun centru de tratament rezidenţial pentru dependenţii minori - deci în momentul de faţă, dacă avem un copil cu dependenţă de substanţe, nu avem cum să-l internăm decât, eventual, într-un spital de psihiatrie. Dar nu avem un centru de tratament specializat pentru persoanele minore, tot ce poţi să-i spui unui părinte care are un copil care este dependent este să aştepte ca acel copil să facă 18 ani sau să-l interneze la psihiatrie, unde va sta 7 zile, după care va fi externat fără vreo îmbunătăţire semnificativă", a declarat Hriscu.
El a propus, de asemenea, ca partea de prevenire şi tratament a Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) să fie returnată Ministerului Sănătăţii sau altei agenţii civile - o agenţie care să funcţioneze şi care să implementeze programe eficiente.
"România are o problemă instituţională în primul rând - care se numeşte Agenţia Naţională Antidrog, care este un organism aflat în oblăduirea Ministerului de Interne şi care trebuie să realizeze două lucruri complet diferite - pe de o parte trebuie să aresteze şi să închidă consumatorul, pentru că în România legislaţia incriminează posesia în vederea consumului, în al doilea rând ar trebui să facă prevenire şi tratament. Aceste două lucruri sunt diametral opuse şi din această cauză numărul de condamnări creşte, de la an la an, numărul de capturi la fel, în schimb realizează foarte prost partea de tratament şi prevenire", a mai spus Eugen Hriscu.
La dezbatere au fost invitaţi reprezentanţi de la DIICOT, Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Spitalul Sf. Stelian, Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia", Centrul de Sănătate Mintală - INSMC, Institutul "Marius Nasta", UMF Toxicologie, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Justiţiei, Arestul Central al Poliţiei Capitalei, Serviciul Independent de Reţinere şi Arestare Preventivă, Asociaţia De Luptă Antidrog, Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomanilor (ALIAT) ş.a. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Nivelul preţurilor pentru bunurile de consum şi servicii în Uniunea Europeană a variat semnificativ anul trecut în statele membre UE, cel mai scăzut fiind în Polonia (60% din media UE), România şi Bulgaria (ambele cu 56% din media UE), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În 2021, cel mai ridicat nivel al preţurilor în Uniunea Europeană s-a înregistrat în Danemarca şi Irlanda (ambele 140% din media UE), Luxemburg (132%), Suedia (128%) şi Finlanda (126%).
Anul trecut, nivelul preţurilor pentru restaurante şi hoteluri a fost de aproape 3,4 ori mai ridicat în cea mai scumpă ţară faţă de cea mai ieftină. Nivelul preţurilor a variat de la 46% din media UE în Bulgaria, 54% în România şi 62% în Ungaria, la 155% din media UE în Danemarca, 137% în Suedia şi 133% în Finlanda.
Pe locul doi în ceea ce priveşte diferenţa între preţuri se află alcoolul şi tutunul, cel mai scăzut nivel fiind în Bulgaria (64% din media UE), Polonia (72%) şi Ungaria (79%), iar cel mai ridicat în Irlanda (205% din media UE), urmată la distanţă de Finlanda (173%), Suedia (136%), Danemarca şi Franţa (ambele 134%). Variaţiile de preţ sunt provocate de diferenţele de impozitare la aceste produse.
Alimentele şi băuturile nealcoolice sunt cele mai ieftine în România (69% din media) şi Polonia (72%), iar cele mai scumpe în Luxemburg (125% din media UE), Danemarca (120%) şi Irlanda (119%).
Îmbrăcămintea este grupul de produse unde preţurile diferă mai puţin în rândul statelor membre UE, variind de la 76% din media UE în Bulgaria la 134% în Danemarca.
Disparităţi reduse se înregistrează şi la echipamentele de transport personal, cele mai ieftine fiind în Polonia (81% din media UE), iar cele mai scumpe în Danemarca (138%).
Diferenţele de preţ sunt de asemenea limitate la produsele electronice de consum, de la 88% din media UE în Polonia la 113% în Ţările de Jos. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Încă un caz de variola maimuţei a fost diagnosticat în România, informează Ministerul Sănătăţii.
Potrivit sursei citate, este vorba de un bărbat de 37 de ani.
"Simptomele au apărut pe data de 18 iunie iar infecţia a fost confirmată astăzi în urma investigaţiilor de laborator. Pacientul are o formă uşoară a bolii şi este izolat la domiciliu", precizează ministerul.
Este al cincilea caz depistat în România. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Turiştii străini nerezidenţi au cheltuit în România, în medie, 2.465,9 de lei de persoană în primul trimestru al anului, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică, remis Agerpres.
Numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective, în trimestrul I 2022, a fost de 232.400, cheltuielile acestora însumând 573,1 milioane de lei (în medie aproximativ 2.465,9 lei/persoană).
Călătoriile pentru afaceri (inclusiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii) au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 52,4% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în trimestrul I 2022, cheltuielile acestora reprezentând 56,2% din totalul cheltuielilor.
Dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în trimestrul I 2022, 47,6% au călătorit în scop particular, cheltuielile acestora reprezentând 43,8% din totalul cheltuielilor. Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.
Din totalul cheltuielilor pentru afaceri în trimestrul I 2022, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (49,4%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (86,7% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 18,6%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 14,6% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 50,0% au fost destinate cumpărării alimentelor şi băuturilor, iar 26,6% pentru cadouri şi suveniruri. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 63,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 34,8% din totalul cheltuielilor pentru recreere.
INS menţionează că din totalul cheltuielilor în scop particular în trimestrul I 2022, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (42,1%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (77,9% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi pentru cumpărături au fost de 16,7%, iar cele în restaurante şi baruri au reprezentat 15,7% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 41,7% au fost destinate cumpărării alimentelor şi băuturilor, iar 35,3% pentru cumpărarea de îmbrăcăminte, încălţăminte etc. Cheltuielile pentru transportul rutier în interiorul ţării au avut o pondere de 45,0% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 57,3% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

38,9% şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism

Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România în trimestrul I 2022, 38,9% şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, 34,9% şi-au organizat singuri sejurul, 18,2% au optat pentru alte modalităţi de organizare a călătoriei, în timp ce 8,0% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu cât şi printr-o agenţie de turism.
Principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România în trimestrul I 2022 a fost avionul, folosit de 78,0% din numărul total de turişti, în timp ce 17,7% au utilizat autoturisme proprii, 2,5% autocare şi autobuze, iar 1,8% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).
De asemenea, numărul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată (apartamente şi camere de închiriat) în trimestrul I 2022 a fost de 10.300, cheltuielile acestora în România fiind de 6,8 milioane de lei.
Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată în trimestrul I 2022 se evidenţiază: cheltuielile pentru cazare (37,7%), cheltuielile făcute în baruri şi restaurante (34,5%), cheltuielile pentru transport (13,9%) şi cheltuielile pentru cumpărarea de produse pentru folosinţă personală (9,7%).
Din totalul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată (apartamente şi camere de închiriat) în trimestrul I 2022, 63,3% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 36,7% pe cel profesional. Din călătoriile în scop particular, ponderi mai importante au avut călătoriile pentru vacanţe (40,9%), iar din cele profesionale, afacerile (98,0%).
În trimestrul I 2022, turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată (apartamente şi camere de închiriat) şi-au organizat în mare parte pe cont propriu călătoria în România (94,3% din total). Ca mijloc de transport au ales autoturismul propriu (62,6%), avionul (30,2%), autocarul şi autobuzul (2,9%) şi alte mijloace de transport (4,3%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Vremea şi costurile de producţie mai ridicate arată că recolta de cereale a României va fi oarecum mai redusă decât producţia bună înregistrată anul trecut, dar încă asigură excedent suficient pentru exporturi, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, într-un interviu acordat Reuters.
România a fost printre cei mai mari vânzători de cereale din Uniunea Europeană şi este un exportator activ în Orientul Mijlociu, Egiptul fiind principalul cumpărător.
Ţara exportă prin portul său principal Constanţa, pe care Ucraina îl foloseşte ca rută alternativă de când Rusia a blocat porturile de la Marea Neagră, în urmă cu aproape patru luni, iar Chesnoiu susţine că se simte presiunea în port.
România a recoltat un nivel record de cereale în 2021, inclusiv 11,3 milioane de tone de grâu. Culturile sale de cereale sunt în general de două-trei ori mai mari decât nevoile sale interne.
"Cu siguranţă vom avea o producţie stabilă anul acesta, pentru mine asta înseamnă să avem un excedent pentru export. Dacă 2021 a fost un an agricol aproape perfect, 2022 nu este nicăieri perfect în ceea ce priveşte vremea şi presiunea asupra costurilor de producţie. Evident, producţia nu va fi probabil la acelaşi nivel, dar va asigura consumul intern şi un excedent pentru exporturi", a afirmat ministrul Agriculturii.
Procesatorii de făină din Asia vor creşte probabil achiziţiile de grâu din Franţa şi România în noul sezon de recoltare, deoarece aprovizionarea de la exportatorul global cheie Ucraina rămâne blocată, în urma invaziei Rusiei, au spus traderii.
"Este important pentru noi să menţinem un nivel stabil al producţiei. În acest mod, nereducând cantităţile de cereale produse în România, nu vor fi presiuni suplimentare pe piaţă", a declarat Chesnoiu.
Acesta a spus ca spera ca fermierii români să folosească fondurile UE disponibile în următorii 3 - 5 ani pentru a creşte capacitatea lor de procesare şi a aduce valoare adăugată culturilor lor.
El a precizat, de asemenea, că potenţialii factori de risc care ar putea declanşa restricţii la export în acest an sunt inexistenţi în acest moment.
"Dacă Ucraina, o ţară aflată sub asediu, nu a blocat exporturile, imaginaţi-vă ce tip de condiţii ar trebui îndeplinite pentru ca România să blocheze propriile sale exporturi de cereale", a afirmat ministrul Agriculturii.
În condiţiile în care Ucraina a trimis prin România mai puţin de 4% din cele 20 de milioane de tone de cereale pe care trebuie să le mute, observatorii susţin că noua campanie de recoltare, care începe la finalul lunii iulie, va declanşa blocaje.
Chesnoiu a apreciat că presiunea asupra portului Constanţa exista chiar şi înainte de războiul din Ucraina, în perioadele de vârf ale campaniei de recoltare în România, dar acum se simte mai puternic. El a spus că portul va investi pentru a-şi extinde capacitatea.
Prin port au fost expediate anul trecut un nivel record de 25,2 milioane de tone de cereale din România şi de la vecinii săi fără ieşire la mare.
Chesnoiu a declarat că nu se aşteaptă ca depozitarea cerealelor să fie o problemă pentru fermierii români anul acesta, existând o capacitate de 29 milioane de tone, iar nivelul este în creştere.
De asemenea, oficialul român a afirmat că România ar putea furniza facilităţi de depozitare temporară pentru noua recoltă de cereale a Ucrainei, dacă este nevoie. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Consumul naţional de energie electrică a scăzut cu 4,2% în primele patru luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 18,02 miliarde kWh, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Consumul industrial a fost mai mic cu 3,9%, în timp ce populaţia a utilizat cu 5,6% mai puţină electricitate. În acelaşi timp, consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a scăzut cu 8%. Doar iluminatul public a înregistrat o creştere cu 6,8% în perioada ianuarie - aprilie 2022.
Producţia totală de electricitate a fost cu 5,8% mai mică (19,494 miliarde kWh), cel mai mult scăzând cantitatea produsă în hidrocentrale, cu 23,8%. În schimb, a crescut producţia de energie regenerabilă din turbine eoliene, cu 33,6%, din panouri fotovoltaice, cu 13,2% şi din centralele nuclearo-electrice, cu 3,5%.
În perioada analizată, importurile au fost mai mari cu 3,1%, în timp ce exporturile au scăzut cu 6,5%.
Resursele de energie primară cât şi cele de energie electrică au scăzut, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie, cu 4,8% faţă de primele patru luni ale anului trecut.
În ceea ce priveşte gazele naturale, producţia a fost în scădere cu 6,1%, iar importurile au crescut cu 16%.
Produsele petroliere din import au cunoscut şi ele o creştere de 35,8%. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Una dintre modalităţile prevăzute de lege pentru desfacerea căsătoriei în România este divorţul pe cale amiabilă şi partajarea bunurilor comune pe cale amiabilă existând un număr mare de persoane care preferă să urmeze procedura divorţului şi partajului pe cale notarială în România în detrimentul procedurii în faţa instanţei de judecată din România, motivele fiind evidente, ele fiind atât de ordin pecuniar, cât şi emoţional. Astfel, Societatea de Avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii recomandă apelarea la serviciile unui avocat specializat în dreptul familiei, precum şi divorţuri şi partaje, care să te ajute să înţelegi care sunt efectele divorţului în România, precum şi să te asiste în procedura partajului dintre soţi în România.

Procedura divorţului în faţa notarului public

Astfel cum rezultă din dispoziţiile Codului Civil, procedura divorţului pe cale notarială în România, în faţa notarului public din România, nu presupune condiţii speciale de admisibilitate, fiind permis inclusiv în situaţia în care soţii au copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei, sau adoptaţi.
Pentru a parcurge procedura divorţului pe cale amiabilă în România, trebuie să existe un acord între soţi, care să vizeze inclusiv aspectele accesorii divorţului, cum ar fi: numele de familie pe care îl vor purta după desfacerea căsătoriei, aspectele referitoare la exercitarea autorităţii părinteşti, în situaţia existenţei copiilor minori.
Conform dispoziţiilor Codului Civil, cererea de divorţ se depune la notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor. Cererea de divorţ se depune de soţi împreună, se înregistrează de către notarul public, acordându-li-se un termen de reflecţie de 30 zile.
Cererea de divorţ se poate depune la notarul public şi prin mandatar cu procură autentică, existând posibilitatea ca un avocat specializat în dreptul familiei, divorţuri şi partaj să poată reprezenta soţii exclusiv în această fază procedurală, urmând ca aceştia din urmă să se prezinte la notarul public la finalul termenului de 30 zile.
Notarul public va elibera certificatul de divorţ, după admiterea cererii de divorţ şi după ce va analiza condiţiile condiţiile referitoare la consimţământul soţilor, acordul lor cu privire la copiii minori, dacă există, precum şi la numele de familie.

Partajul pe cale amiabilă

Principalul efect al divorţului în raporturile patrimoniale dintre soţi constă în încetarea regimului matrimonial.
Partajul reprezintă o operaţiune juridică prin care se sistează starea de proprietate comună asupra bunurilor dintre soţi. Prin partaj, bunurile stăpânite în comun se împart între aceştia.
Partajul se poate realiza pe cale notarială, prin încheierea unui contract de partaj, atunci când copărtaşii se înţeleg asupra cotei-părţi ce revine fiecăruia dintre ei, urmând ca fiecare să devină proprietarul exclusiv asupra unei cote-părţi, ori asupra unui bun, în funcţie de decizia lor.
În cazul partajării unui bun imobil, sunt necesare mai multe documente pentru a fi analizate de către notarul public. Pavel, Mărgărit şi Asociaţii Societate Românească de Avocatură recomandă să vă adresaţi unui avocat specializat în divorţuri şi partaj care să vă îndrume în strângerea documentelor necesare şi să vă asiste în cadrul acestei proceduri, ori chiar să vă reprezinte în faţa notarului.

Existenţa copiilor minori în situaţia divorţului

În situaţia în care soţii au copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, acordul soţilor trebuie să vizeze inclusiv aspecte referitoare la exercitarea autorităţii părinteşti, cum ar fi:
- exercitarea în comun a autorităţii părinteşti, nefiind aşadar posibil acordul exercitării autorităţii părinteşti exclusiv de către unul dintre foştii soţi;
- stabilirea locuinţei copiilor după divorţ;
- modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii;
- stabilirea contribuţiie părinţilor la cheltuielile de creştere, educare şi pregătire profesională a copiilor.
În luarea acestor decizii este esenţial să primeze interesul superior al copilului, avându-se în vedere nevoile sale de dezvoltare.
În situaţia în care soţii nu se înţeleg asupra acestor aspecte, soluţionarea cererilor privind efectele divorţului va fi de competenţa instanţelor judecătoreşti. Un avocat specializat în dreptul familiei va putea să ofere îndrumările necesare în soluţionarea unui potenţial diferend între soţi, oferind o opinie juridică asupra tuturor aspectelor legate de divorţ şi efectele sale. Pavel, Mărgărit şi Asociaţii Societate Românească de Avocatură recomandă să vă adresaţi unui avocat specializat în dreptul familiei, divorţuri şi partaj care să vă îndrume în toate aceste proceduri. (sursa Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii)

Publicat în De interes public

Pentru seria a VIII-a de tratament balnear din data de 27.06.2022, Casei Judeţene de Pensii (CJP) Galaţi i s-a repartizat un număr total de 229 de bilete de tratament balnear. "Repartizarea biletelor de tratament balnear către beneficiari s-a realizat în data de 14.06.2022, de către CASA NAŢIONALĂ DE PENSII PUBLICE, în sistem informatic integrat, utilizând aplicaţia informatică SPA, pe baza cererilor depuse de solicitanţi până la această dată", precizează CJP Galaţi.
Seriile de plecare sunt în data de: 27.06.2022, 28.06.2022, 29.06.2022, 30.06.2022, iar biletele de tratament au fost alocate în următoarele staţiuni:
- Afecţiune Cardio-Vasculară - 34 bilete, din care: Covasna (14 bilete); Tuşnad (6 bilete); Vatra Dornei (14 bilete).
- Afecţiune Reumatismală - 168 bilete, din care: Amara (14 bilete); Eforie Nord (5 bilete); Felix (4 bilete); Herculane (6 bilete); Lacu Sărat (119 bilete); Mangalia (2 bilete); Neptun (2 bilete); Nicolina (2 bilete); Pucioasa (2 bilete); Sărata Monteoru (12 bilete).
- Afecţiune Digestivă - 17 bilete, din care: Căciulata (5 bilete); Călimăneşti (2 bilete); Olăneşti (8 bilete); Slănic Moldova (2 bilete).
- Afecţiune Reumatismal-Respirator - 10 bilete, din care: Slănic Prahova (6 bilete); Târgu Ocna (4 bilete).
Relaţii referitoare la biletele de tratament se pot obţine prin telefon, la numărul 0236/410.150, menţionează CJP Galaţi.

Publicat în Comunitate

Principala cauză a creşterii de preţuri în România este războiul Rusiei în Ucraina, a afirmat, marţi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la conferinţa "Provocări concurenţiale în noul context economic", organizată de Consiliul Concurenţei şi Pria Events.
"Acum avem un război la graniţa noastră de est. Din nou, este un lucru pe care generaţiile noastre nu l-a mai întâlnit. La mine în familie erau poveştile bunicilor despre ce s-a întâmplat când au venit ruşii în 1944. Avem o criză serioasă din punct de vedere al securităţii naţionale şi ea are consecinţe economice. Şi ele sunt de fapt legate şi acesta ar fi unul dintre lucrurile pe care care voiam să-l spun astăzi. Vedem toţi inflaţia, suntem nemulţumiţi, vrem să existe soluţii, dar ca să votăm soluţii trebuie să înţelegem cauzele. Nu poţi să vii cu tratamente, nu poţi să rezolvi probleme dacă nu înţelegi ce cauzează acele probleme. Şi mi se pare că vorbim insuficient la noi în ţară, în restul Europei lucrurile cred că sunt mai clare, la noi în ţară nu cred că explicăm suficient de mult opiniei publice că este (...) principala cauză a creşterii de preţuri în România este războiul Rusiei în Ucraina. Şi ştiu că nu este foarte uşor de explicat. Oamenii o să spună: dar ce treabă are războiul din Ucraina cu nu ştiu ce produs, cu nu ştiu, cu preţul alimentelor sau alimente care nu vin din Ucraina? Sau: domnule, dar noi am avut inflaţie şi anul trecut când nu era niciun război în Ucraina? Inflaţia deja începe de anul trecut, cresc preţurile la energie", a spus Bogdan Chiriţoiu.
El a declarat că aici avem şi analize realizate pe plan intern, dar şi un raport recent al Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) care arată cum preţurile cresc la gaze de la mijlocul anului trecut când Rusia şi-a redus livrările de gaze în Europa. Nu numai că au livrat mai puţin, dar au livrat şi golind depozitele din Europa.
"La vremea aceea nu înţelegeam de ce face Rusia asta. Ne întrebam anul trecut de ce se întâmplă. Acum ştim de ce făcea. Pentru că se pregătea de invazie şi voia să aibă mai multă forţă de a negocia, de a şantaja, puteţi să numiţi cum doriţi, faţă de ţările din Uniunea Europeană. Acum înţelegem. Ceea ce părea straniu anul trecut acum are sens. Vedem logică lor", a spus Bogdan Chiriţoiu.
Creşterea preţului la gaze a antrenat creşterea şi a preţului la electricitate. Iar de aici lucrurile se răspândesc în economie şi conduc la inflaţie, a subliniat el.
Potrivit preşedintelui Consiliului Concurenţei, avem pentru prima dată după 15 ani o inflaţie de două cifre, iar aceasta naşte atât la noi în ţară, dar şi în alte ţări, nemulţumiri şi incertitudine în mediul de afaceri.
El a afirmat în cadrul conferinţei că România s-a descurcat surprinzător de bine în perioada care a trecut, iar acest lucru se vedere în scăderea relativ redusă de PIB pe care a avut-o ţara noastră în pandemie. Revenirea economiei a fost relativ rapidă. Chiar şi acum, rapoartele pe ultimul trimestru au arătat o creştere de PIB peste media Uniunii Europene. Preşedintele Consiliului Concurenţei a spus că economia şi societatea au reacţionat "cât de bine se putea la condiţiile de pandemie".

Publicat în Economie
Pagina 1 din 56