A fost publicată în Monitorul Oficial al României legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Prin modificările aduse, este introdus un nou articol care permite autorităţilor din administraţia publică centrală şi locală cu atribuţii specifice privind dezvoltarea durabilă să stabilească funcţii publice de execuţie expert în dezvoltare durabilă.
Demersurile au fost iniţiate de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, coordonat de consilierul de stat László Borbély.
„România este prima ţară din Uniunea Europeană care are un standard ocupaţional de expert în dezvoltare durabilă. În acest moment sunt înscrişi la astfel de cursuri post-universitare, desfăşurate de Academia de Studii Economice din Bucureşti, 150 de angajaţi din administraţia publică centrală. Prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ne dorim să ajungem la cifra de 2000 de experţi formaţi la nivelul întregii ţări. Prin aceste modificări aduse Codului Administrativ, toate instituţiile publice cu atribuţii în domeniu vor avea ocazia să aloce responsabilităţi directe pe dezvoltare durabilă. Cu toate că vorbim de o măsură care se adresează direct administraţiei publice, modificarea vine şi în sprijinul entităţilor din mediul privat şi non-profit, unde interesul pentru dezvoltare durabilă este în creştere, întrucât vor şti cui se adresează pe probleme legate de sustenabilitate. Sunt încrezător că profesionalizarea administraţiei publice pe acest domeniu provocator va fi decisivă pentru implementarea cu succes a Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030”, a declarat László Borbély.
Conform prevederilor legale, stabilirea funcţiei publice de expert în dezvoltare durabilă se poate face prin schimbarea denumirii funcţiilor publice de execuţie care au în atribuţiile postului mai mult de 50% activităţi specifice pentru dezvoltare durabilă aferente implementării de proiecte sau alte activităţi, inclusiv cele din Planul naţional de Redresare şi Rezilienţă. Una dintre condiţii este absolvirea de cursuri/programe postuniversitare. Pentru a avea astfel de experţi, autorităţile publice nu trebuie să înfiinţeze noi posturi, ci au posibilitatea să transforme unele deja existente.
Standardul ocupaţional şi primele cursuri de formare au fost cofinanţate din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.

Publicat în National

Planeta Pământ se va intersecta, în dimineaţa zilei de 31 mai, la ora 08.00 (ora României), cu particule provenite din cometa 73P/Schwassmann-Wachmann. Deşi în România va fi ziuă atunci, se aşteaptă ca activitatea meteorilor să se intensifice treptat, cu câteva ore înaintea maximului preconizat, anunţă Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Astfel, în noaptea de 30 spre 31 mai vom putea fi martorii unui spectacol ceresc deosebit până în jurul orei 04:30, când cerul va începe să se lumineze treptat (Soarele răsare la ora 05:30). Meteorii vor fi lenţi în comparaţie cu meteorii "obişnuiţi", intrând în atmosferă cu viteze de doar 16 km/s (72 km/s fiind viteza maximă).

De ce "ploaie de stele"? Întâlnirea din acest an include multe particule desprinse din coada cometei în anii 1892, 1897, dar şi fragmente mai mari rezultate în urma dezintegrării cometei din anul 1995. Ce va fi? Rămâne de văzut: totul sau nimic, spun reprezentanţii Observatorului Astronomic.

"Condiţii pentru observarea fenomenului: predicţia să fie corectă, cerul senin, să fim departe de poluarea luminoasă a oraşelor şi să privim cerul relaxaţi dintr-un şezlong, cuprinzând cât mai mult din bolta cerească. Nu uitaţi, adaptarea ochiului la întuneric durează cel puţin o jumătate de oră, aşadar evitaţi sursele de lumină artificială. Fenomenul nu poate fi urmărit prin instrumente astronomice (lunete şi telescoape)", mai spun reprezentanţii Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Publicat în National

România nu va fi niciodată independentă energetic, întrucât sacrificiile economice şi sociale ar fi foarte mari, la fel cum s-a întâmplat în regimul Ceauşescu în anii 1980, a afirmat, joi, Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, în conferinţa "Consecinţele economice ale războiului".
"Independenţa energetică este un ţel pe care, în ultimii 30 de ani, îl reluăm o dată la 10 ani. Este un ţel cel puţin ridicol, ca să nu spun mai mult. România nu este şi nici nu va fi niciodată independentă energetic. Cred că nici n-ar trebui să ne dorim atât de mult să fim independenţi energetic, întrucât sacrificiile sociale şi economice ar fi foarte mari. Ar fi de genul sacrificiilor pe care regimul Ceauşescu le-a făcut în anii '80 pentru ca România să devină independentă din punct de vedere financiar şi rezultatele le-am văzut cu toţii", a spus Chisăliţă.
În opinia sa, importante sunt securitatea energetică şi rezilienţa, precum şi resursa umană şi naturală, care este foarte prost gestionată, cu pierderi foarte mari.
"România rămâne campionul Europei în ceea ce priveşte pierderile energetice enorm de mari. Înainte să ne punem o centrală pe gaz sau o pompă de căldură, întotdeauna elementul principal este să reducem pierderile, risipa", a continuat expertul.
Chisăliţă a arătat că infrastructura energetică a ţării, proiectată în anii 1950, este depăşită tehnic, ca şi când am merge cu o maşină nouă, electrică, pe un drum de ţară.
"Noi lucrăm pe un sistem care nu mai este actual, mă refer la conceptul care a fost pus pe masă în anii 1950, sistemul de termoficare, electroenergetic, gazier, de transporturi, pe care noi continuăm să îl folosim schimbând pe ici pe colo, ceea ce nu aduce ce ne-am dori din punct de vedere tehnic şi economic. În 1950 au fost nişte funcţii matematice şi modelarea matematică ce a încercat să pună de acord cererea de atunci cu modelul producţiei. Toate aceste aspecte nu mai au de-a face cu nimic, nici în zona de producţie, nici în cea de consum. Atunci ne găsim într-o situaţie în care dăm drumul la încălzire electrică, punem maşinile pe electricitate, trecem totul pe electricitate, dar rămânem cu drumul de ţară. Mai ales că nu suntem familiarizaţi cu autostrăzile, mai rămânem şi cu acele sisteme de transport energie şi gaze total defazate", a susţinut reprezentantul asociaţiei.
El a subliniat că toate strategiile se fac acum după ureche.
"Este o chestie foarte tehnică, dar şi foarte tristă, pentru că, dacă acum 70-80 de ani aveam aceste institute care lucrau după modele matematice, astăzi constatarea mea este că se lucrează după ureche: azi mergem pe gaze, mâine pe energie electrică, avem un heirupism în fiecare zi", a completat Chisăliţă.
Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, a participat joi la videoconferinţa "Consecinţele economice ale războiului", organizată de grupul de presă Bursa. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Vegetarianismul şi veganismul au luat o amploare tot mai mare în România, în ultimii ani. Mai mult decât un „regim alimentar”, veganismul şi vegetarianismul au devenit stiluri de viaţă. Acestea presupun excluderea anumitor alimente, dar şi susţinerea unor valori care ţin de etică şi luarea unor decizii care influenţează mediul înconjurător.

bookingham.ro a vrut să afle care sunt cele mai populare locuri din România, pentru vegani şi vegetarieni. În acest sens, a luat cele mai mari 30 de oraşe din ţară şi a calculat un scor bazat pe: interesul localnicilor pentru veganism şi vegetarianism, volumul de căutări, în funcţie de populaţie, şi numărul de restaurante cu opţiuni vegane şi vegetariene, raportate la populaţia oraşului.

După cum se poate observa din tabelul de mai jos ↓, Galațiul se află pe locul 25 în topul orașelor din România pentru vegetarieni și vegani, cu un scor de 40,56.

Tabel Top Veggie Vegetarian Cities 1 1 685x1024

Care au fost principalele descoperiri

Datele arată că Transilvania e cea mai populară regiune din România pentru vegani şi vegetarieni. Cluj-Napoca se situează pe primul loc, cu un scor de 81.86, urmat de Sibiu pe locul doi, cu un scor de 65.90.

Faţă de acestea, Bucureştiul e mai puţin prietenos cu localnicii vegani şi vegetarieni, acumulând un scor de 63.97, poziţionându-se astfel pe locul 3. Top 5 e completat de Braşov (61.65) şi Timişoara (61.30).

Alte restaurante care oferă diversitate pentru vegani şi vegetarieni, se găsesc tot în oraşele mari din ţară: Iaşi (57.13), Oradea (55.04) şi Constanţa (54.60).

La coada clasamentului, se află Brăila (37.25), Focşani (32.52) şi Botoşani (32.50). Din top 30, acestea sunt oraşele cel mai puţin populare în rândul veganilor şi vegetarienilor.

Analizând strict numărul de restaurante cu opţiuni vegetariene, raportate la populaţie, se observă că Sibiul e pe locul întâi. Aproape un sfert dintre localurile oraşului transilvănean au şi opţiuni pentru vegetarieni (54, dintr-un total de 228).

În top 5 locuri vegetarian-friendly din ţară, se mai numără şi: Braşov (30.27), Cluj-Napoca (29.54), Alba-Iulia (21.43) şi Bucureşti (19.66).

În timp ce Sibiul e cel mai friendly oraş din ţară cu vegetarienii, când vine vorba de veganism, Cluj-Napoca e oraşul cu cele mai multe restaurante, raportate la numărul de locuitori, care oferă astfel de opţiuni (18.28). Pe locul al doilea, se află Braşovul (17.74), pe locul al treilea se află Sibiul (16.21), urmat de Bucureşti (10.73) şi Alba-Iulia (9.38).

Avantajul localurilor cu opţiuni vegane e că meniul lor poate satisface şi nevoile vegetarienilor, pe când, viceversa, nu se poate spune acelaşi lucru.

39% dintre români afirmă că au redus consumul de carne în ultimii ani

Trendul ascendent al veganismului şi vegetarianismului se reflectă şi în alegerile românilor privind consumul de carne. Întrebaţi dacă observă modificări în cantitatea consumată, 39% dintre respondenţi au răspuns că mănâncă mai puţină carne, în ultimii ani.

Totuşi, carnea continuă să fie un aliment important. 45% dintre respondenţii la chestionar au spus că mănâncă preparate din carne aproape în fiecare zi sau chiar zilnic. Dintre aceştia, 16% au afirmat că nu există masă la care să nu consume carne.

Întrebaţi ce i-ar împiedica să adopte un stil de viaţă vegetarian sau vegan, românii au răspuns că: mâncărurile care nu conţin carne nu sunt la fel de săţioase (35%), preparatele vegane şi vegetariene nu sunt la fel de diversificate (26%), un astfel de stil de viaţă ar fi prea costisitor (21%), nu cunosc alternativele (19%), înlocuitorii pentru carne (crenvuşti, burgeri vegetali etc.) nu sunt sănătoşi (18%), sau nu găsesc uşor alternativele în magazine (15%), potrivit bookingham.ro.

Publicat în Comunitate

România poate începe oficial să exploateze gazele din Marea Neagră, după ce preşedintele Klaus Iohannis a parafat decretul privind promulgarea Legii offshore, a notat, miercuri, ministrul Energiei, Virgil Popescu, pe propria pagină de Facebook.
"Oficial poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat astăzi decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore (PL-x 262/11.05.2022). Legea prevede un set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere, precum şi eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (între 45,71 lei/MWh şi 85 lei/MWh), cu menţinerea grilei de impozitare în urma practicării unor preţuri mai mari de 85 lei/MWh", a menţionat Popescu.
Oficialul a amintit şi faptul că a fost adoptată creşterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, eliminarea limitării deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit, reglementarea regimului fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3000 m şi eliminarea utilizării preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Legea a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) anunţă reluarea activităţii de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR, pentru o perioadă de un an.
"În baza hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru aprobarea  memorandumului cu tema „Scoaterea din serviciu a aeronavelor MiG-21 LanceR şi tranziţia accelerată la exploatarea aeronavelor F-16 din dotarea Forţelor Aeriene Române”, activităţile de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR din dotarea Forţelor Aeriene Române au fost reluate începând de luni, 23 mai, pentru o perioadă de aproximativ un an.
Aeronavele MiG-21 LanceR vor fi întrebuinţate, până la data de 15 mai 2023, exclusiv pentru executarea misiunilor specifice Serviciului de Luptă Permanent Poliţie Aeriană şi pentru menţinerea antrenamentului de zbor al piloţilor selecţionaţi în scopul continuării utilizării acestui tip de aeronavă. După această dată, aeronavele de acest tip urmează a fi scoase din serviciul Forţelor Aeriene Române.
În acelaşi timp, au fost dispuse măsuri pentru accelerarea demersurilor în vederea achiziţionării celor 32 de aeronave F-16 din Norvegia, care vor constitui, în perioada următoare, încă două escadrile în cadrul Forţelor Aeriene Române. Proiectul legii de aprobare a acestei achiziţii a parcurs etapa de transparenţă legislativă şi se află în circuitul de avizare, urmând a fi prezentat Parlamentului României în cel mai scurt timp.
De asemenea, Forţele Aeriene Române vor dispune măsuri de iniţiere a demersurilor pentru programul de înzestrare cu aeronave de generaţia a V-a", potrivit MApN.
Reamintim că în data de 15 aprilie, MApN anunţa că "prin ordin al şefului Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu, activităţile de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR din dotarea Forţelor Aeriene Române au fost suspendate". Subiect despre care Monitorul de Galaţi a relatat în articolul "MApN: De astăzi se suspendă activităţile de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR".

Publicat în National

Un cutremur slab cu magnitudinea 3,7 pe Richter s-a produs în noaptea de joi spre vineri, la ora locală 00:35, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, arată informaţiile publicate de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Seismul s-a înregistrat la adâncimea de 84 de kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 80 km est de Braşov, 100 km sud de Bacău, 95 km nord-est de Ploieşti, 112 km vest de Galaţi, 114 km nord-vest de Brăila, 145 km nord de Bucureşti, 167 km nord-est de Piteşti, 180 km sud-vest de Iaşi, 194 km est de Sibiu, 210 km nord de Ruse.
În luna mai a acestui an, în România au mai avut loc 12 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4,2 grade. (sursa Agerpres)

Publicat în Regional

Uniunea Europeană avea la finele anului trecut peste 60 de milioane de capete de ovine însă cele mai mari efective erau înregistrate în doar două ţări: Spania (15 milioane sau 25% din totalul UE) şi România (10 milioane sau 17% din totalul UE), potrivit datelor publicate marţi de Eurostat.
Aceste date arată că România se numără printre statele membre UE relativ specializate pe creşterea anumitor specii de animale, alături de Grecia, care este responsabilă pentru 25% din efectivele de caprine din UE, Irlanda, care este responsabilă pentru 9% din efectivele totale de bovine şi Danemarca, responsabilă pentru 9% din efectivele totale de porci.
La finele anului trecut, în UE erau 142 de milioane de porci, 76 de milioane de bovine, 60 de milioane de ovine şi 11 milioane de caprine.
Cu toate acestea, majoritatea efectivelor de animale din UE sunt crescute în doar câteva state membre: Spania (24% din efectivele totale de porcine, 25% din efectivele de ovine, 23% din efectivele de caprine şi 9% din efectivele de porcine), Franţa (23% din efectivele de bovine, 12% din efectivele de ovine şi caprine şi 9% din efectivele de porcine) şi Germania (17% din efectivele de porcine, 15% din efectivele de bovine, 3% din efectivele de ovine şi 1% din efectivele de caprine).
Între 2010 şi 2021, efectivele de ovine şi caprine din UE au înregistrat un trend descrescător susţinut, fiind cu 10% respectiv 13% mai mici în 2021 comparativ cu 2010. În schimb, efectivele de porcine erau mai mari cu 2% în 2021 comparativ cu 2010.
În ceea ce priveşte România, datele Eurostat arată că efectivele de ovine au crescut de la 8,8 milioane în 2012, până la peste 10 milioane de capete în 2021. În aceeaşi perioadă, au crescut şi efectivele de caprine, de la 1,26 milioane, până la 1,48 milioane de capete. În schimb, efectivele de porci au scăzut puternic de la 5,2 milioane, până la 3,6 milioane de capete iar efectivele de bovine au scăzut uşor de la 2 milioane, până la 1,81 milioane de capete. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Juriul din România a acordat punctaj maxim Republicii Moldova, la Eurovision, iar reprezentanţii televiziunii publice solicită explicaţii organizatorilor privind înlocuirea notelor cu "un 'substitut' calculat într-un mod netransparent".

TVR face publice, într-un comunicat transmis Agerpres, componenţa juriului României pentru Eurovision şi notele acordate fiecărei ţări. Juriul României la Eurovision a fost format din: Sanda Ladoşi, Luminiţa Anghel, Ovi Jacobsen, Liviu Elekeş şi Mihai Pocorschi. Punctajul acordat de juriul României concurenţilor din finala Eurovision 2022 a fost următorul: Moldova - 12 puncte, Grecia - 10 puncte, Polonia - 8 puncte, Olanda - 7 puncte, Azerbaidjan - 6 puncte, Australia - 5 puncte, Italia - 4 puncte, Spania - 3 puncte, Finlanda - 2 puncte şi Lituania - un punct.

TVR subliniază că prezentatoarei Eda Marcus nu i-a fost permisă comunicarea, în direct, a rezultatelor jurizării României, de către European Broadcasting Union (EBU). VEZI VIDEO AICI: https://www.instagram.com/reel/Cdl5xyRoF2C/?utm_source=ig_web_copy_link

Votul juriului României a fost anulat de către EBU.

"Reiterăm faptul că TVR a solicitat organizatorilor ESC să ne furnizeze, în mod oficial, motivele concrete pentru care au înlocuit punctajul juriului din România cu un 'substitut' calculat într-un mod netransparent. În funcţie de răspunsul care ne va fi trimis, TVR îşi rezervă dreptul de a lua măsuri pentru corectarea situaţiei create", arată reprezentanţii televiziunii publice.

Ucraina, reprezentată de Kalush Orchestra, a câştigat Eurovision 2022 cu piesa "Stefania", în urma finalei ce a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică la Sala Pala Olimpico din Torino. România - reprezentată de wrs, cu melodia "Llamame" - s-a clasat pe locul 18. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Finala Eurovision 2022 va fi transmisă în direct la TVR 1 și TVR Internaţional, sâmbătă, 14 mai, începând cu ora 22.00. România va intra în prima parte a finalei, poziția a doua.

Românii din toate țările participante la această ediție Eurovision (cu excepția României) vor putea vota din nou „Llamame” în Marea Finală, sâmbătă, 14 mai, conform TVR.

În finala Eurovision 2022 vor merge:

• Finlanda: The Rasmus - Jezebel

• Israel: Michael Ben David - I.M

• Serbia: Konstrakta - In Corpore Sano

• Azerbaijan: Nadir Rustamli - Fade To Black

• Georgia: Circus Mircus - Lock Me In

• Malta: Emma Muscat - I Am What I Am

• San Marino: Achille Lauro - Stripper

• Australia: Sheldon Riley - Not the Same

• Cipru: Andromache - Ela

• Irlanda: Brooke Scullion - That's Rich

• Macedonia de Nord: Andrea - Circles

• Estonia: Stefan - Hope

• România: WRS - Llámame

• Polonia: Ochman - River

• Muntenegru: Vladana - Breathe

• Belgia: Jérémie Makiese - Miss You

• Suedia: Cornelia Jakobs - Hold Me Closer

• Cehia: We Are Domi - Lights Off

Ţările „Big Five” - Italia, Marea Britanie, Spania, Franţa, Germania sunt direct calificate în ultima fază a concursului.

„Mă bucur că jurații au apreciat piesa noastră, fanii s-au mobilizat și au promovat-o în social media, iar astăzi, românii din diaspora au votat. Este un sentiment formidabil să știi că ai alături de tine atât de mulți compatrioți care te susțin și votează pentru un rezultat cât mai bun al României la Eurovision. Le promit tuturor că nu îi voi dezamăgi în finală!”, a transmis WRS, reprezentantul României la Eurovision 2022, după calificarea în finală. (sursa hotnews.ro)

Publicat în Mozaic
Pagina 1 din 54