Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a postat marţi, 05 iulie 2022, pe pagina proprie de internet, în procedură de transparenţă legislativă, forma iniţială a unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.
Soluţiile legislative propuse asigură coerenţa şi corelarea conţinutului legii cu prevederile actelor normative în domeniul apărării şi securităţii naţionale nou intrate în vigoare.
Una dintre cele mai importante prevederi este adăugarea unei noi categorii de personal, militar voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naţionale, precum şi crearea cadrului legal privind participarea la programul de pregătire militară de bază a acestora. Astfel, pe timp de pace, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen. Prin introducerea acestui concept se are în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace. Ca urmare, cetăţenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen pot reprezenta o sursă importantă pentru completarea rezervei de mobilizare a Armatei României. Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare. La finalizarea programului de pregătire, aceştia vor primi o indemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidenţă şi să îi introducă în rezerva operaţională.
O altă prevedere a proiectului se referă la crearea cadrului legal privind instruirea rezervei operaţionale pe timp de pace, similar rezerviştilor voluntari, avându-se în vedere necesitatea menţinerii aceluiaşi nivel de pregătire militară a acestor categorii de rezervişti care pot completa, în situaţiile prevăzute de lege, structurile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale. Totodată rezerviştii pot fi concentraţi, pe timp de pace, pentru îndeplinirea unor misiuni pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
Proiectul îşi propune, totodată, stabilirea cadrului legal privind efectuarea recrutării-încorporării, în situaţia reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, respectiv pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu. Elaborarea pe timp de pace a unui plan anual de recrutare-încorporare este necesară pentru fundamentarea documentelor de planificare operaţională, administrativă şi bugetară la nivelul structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, precum şi al celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
De asemenea, se abrogă prevederea privind obligativitatea prezentării cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor la centrul militar cu prilejul schimbării domiciliului, având în vedere că prin Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor se vor pune la dispoziţia structurilor Ministerului Apărării Naţionale cu atribuţii privind evidenţa recruţilor şi a rezerviştilor, informaţiile necesare pentru actualizarea bazelor de date proprii, inclusiv cele referitoare la schimbarea domiciliului.
Prin noua lege, se va reglementa recunoaşterea executării serviciului militar de către cetăţenii care au îndeplinit această formă de pregătire în armatele altor state şi, totodată, se va clarifica modalitatea prin care cetăţenii români, respectiv, cetăţenii încorporabili, rezerviştii voluntari şi rezerviştii îşi exercită dreptul şi obligaţia constituţională de a apăra ţara. Astfel, în funcţie de starea excepţională instituită sau declarată, de locul în care îşi au domiciliul, în România sau în străinătate, precum şi de prezenţa/absenţa temporară în/din ţară, aceştia se vor prezenta pe baza înştiinţării în scris la domiciliul din România, în locul, la data şi ora prevăzute în ordinul de chemare sau în locul şi la termenul prevăzute de lege.
Alte prevederi din proiectul de lege includ reglementarea modului de păstrare a locului de muncă pe toată durata cât salariaţii participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, sunt concentraţi/mobilizaţi, conform legii, sau îndeplinesc serviciul militar în declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, precum şi crearea cadrului legal prin care centrul militar poate chema de cel mult trei ori pe an cetăţenii încorporabili, recruţii şi rezerviştii pentru clarificarea situaţiei militare.
Textul iniţial al propunerii legislative poate fi consultat pe pagina de internet a MApN, la următoarea adresă: https://tinyurl.com/2edchzrp.
După valorificarea propunerilor, sugestiilor şi opiniilor transmise de persoanele interesate pe timpul rezervat pentru perioada de transparenţă legislativă, şi primirea observaţiilor şi propunerilor, de la instituţiile avizatoare, proiectul va fi transmis de Guvernul României Parlamentului, pentru dezbateri şi adoptare, informează Biroul de Presă al MApN.

Publicat în National

Dacă nu sunteţi satisfăcut de serviciile oferite de un prestator de servicii, potrivit legislaţiei din România, aveţi posibilitatea de a rezilia contractul astfel încheiat, îndeplinind condiţia plăţii serviciilor deja oferite, având totodată şi posibilitatea de a încheia un nou contract cu un alt prestator de servicii în România. Un avocat specializat în drept corporativ, comercial, fuziuni şi achiziţii te poate ajuta cu modificarea, redactarea si negocierea unui nou contract încheiat cu un prestator de servicii, precum şi cu revizuirea unui astfel de contract.
De asemenea, Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii recomandă apelarea la un avocat specializat în drept corporativ, comercial, fuziuni şi achiziţii care te va putea sfătui cu privire la paşii ce trebuie îndepliniţi pentru rezilierea contractului încheiat cu un prestator de servicii în România în situaţia neexecutării obligaţiilor de către acesta.

Cum operează rezilierea contractului încheiat cu un prestator de servicii

Rezilierea contractului încheiat cu un prestator de servicii este o sancţiune contractuală, cu efecte pentru viitor, care se manifestă asupra contractelor cu executare succesivă. Prestaţiile executate până la momentul rezilierii contractului nu sunt afectate, ceea ce înseamnă că ambele părţi ale contractului sinalagmatic rămân răspunzătoare pentru executarea făcută de cealaltă parte până la acea dată.
„Poate fi şi o tranzacţie transfrontalieră între un furnizor român şi o parte dintr-o altă jurisdicţie. Am redactat şi revizuit diferite tipuri de acorduri transfrontaliere în România şi am asistat la rezilierea unor astfel de acorduri atunci când a fost cazul”, a declarat Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societăţii de Avocatură Româneşti Pavel, Mărgărit şi Asociaţii.
Pentru aplicarea efectelor rezilierii este necesară îndeplinirea cumulativă a condiţiilor generale acestea fiind:
- neexecutarea culpabilă a obligaţiei contractuale;
- punerea in întârziere a debitorului:
- neexecutare obligaţiilor este însemnată sau repetată.
Un aspect important este că rezilierea contractului încheiat cu un prestator de servicii în România poate interveni chiar şi atunci când neexecutarea obligaţiei contractuale este de mică însemnătate însă are caracter repetat, motiv pentru care Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii recomandă apelarea la un avocat specializat în drept corporativ, comercial, fuziuni şi achiziţii care, analizând situaţia contractuală, poate decide cu privire la sancţiunea contractuală incidentă cauzei precum şi la posibilităţile de remediere aplicabile.
Creditorul obligaţiei neexecutate are dreptul de a cere rezilierea unilaterală a contractului încheiat cu prestatorul de servicii atunci când este prevăzută expres această sancţiune de către părţi. Există totodată şi alte situaţii în care efectele rezilierii sunt aplicabile şi anume atunci când prestatorul de servicii este de drept în întârziere fie chiar şi atunci când acestuia din urmă i-a fost acordat un termen rezonabil de îndeplinire a obligaţiei, însă aceasta nu a fost realizată. Declaraţia de reziliere trebuie făcută în termenul de prescripţie prevăzut de lege pentru acţiunea corespunzătoare şi se înscrie în cartea funciară ori, după caz, în alte registre publice, pentru a fi opozabilă terţilor.
Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii recomandă inserarea pactelor comisorii, pentru o protecţie suplimentară a creditorul obligaţiei neexecutate, acestea reprezentând clauze contractuale care arată condiţiile sancţionării neexecutării obligaţiilor asumate de către cealaltă parte. După cum este prevăzut şi în dispoziţiile Codului Civil Român, rezilierea este în acest caz subordonată punerii în întârziere a debitorului, afară de cazul în care s-a convenit că ea va rezulta din simplul fapt al neexecutării. Punerea în întârziere nu produce efecte decât dacă indică în mod expres condiţiile în care pactul comisoriu operează.
De amintit este faptul că o altă posibilitate pe care creditorul obligaţiei neexecutate o are la dispoziţie este executarea silită, însă în această situaţie acesta nu poate cere şi rezilierea contractului.
Societatea Românească de Avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii recomandă apelarea la serviciile unui avocat specializat în drept corporativ, comercial, fuziuni şi achiziţii care să vă îndrume în alegerea unui remediu contractual potrivit situaţiei juridice incidente, precum şi să va asiste în vederea încheierea unui contract cu un alt prestator de servicii, fiind în prezent în faza negocierii, redactării ori revizuirii unui astfel de contract. (sursa: Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii)

Publicat în National

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP, transmite: În ziua de 04.07.2022, 13:56:45 (ora României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur mediu cu magnitudinea EWS 4.1, la adâncimea de 120.013 km. Cutremurul s-a produs la 61km E de Brasov, 80km N de Ploiesti, 112km S de Bacau, 130km V de Braila, 130km V de Galati, 133km N de Bucuresti, 147km NE de Pitesti, 176km E de Sibiu, 195km SV de Iasi, 198km N de Ruse.

Publicat în Regional

Codurile roşii de furtuni au adus dezastru. Craiova a fost complet sub ape după o ploaie torenţială care a blocat tot oraşul. Mai multe maşini au fost luate de puhoaie, iar vântul a rupt acoperişuri şi copaci. Potopul a inundat inclusiv marile centre comerciale, iar oamenii îşi numără pagubele acum, notează observatornews.ro.

"Deci eu nu cred aşa ceva! Uite maşina aia iese în stradă!"

A fost Cod roşu în Dolj, iar furtuna violentă a paralizat Craiova. În doar câteva zeci de minute a plouat cât pentru trei săptămâni. Puhoaiele formate pe şosele au scos inclusiv maşini din parcare şi le-au dus la vale. În unele locuri apa a fost atât de mare încât autoturismele abia se mai vedeau. Puhoiale au intrat într-un hotel şi au inundat cu totul recepţia. "Nu-i permis să trăim în secolul ăsta ca să fie aşa ceva. (n.r. Maşina a fost adusă) din parcare! Zeci de metri!", spune un român.

Străzile au fost acoperite de apă, canalizările au refulat şi s-au transformat în adevărate fântâni arteziene, marcajele rutiere au fost luate de apă şi mai mulţi copaci au fost puşi la pământ. Parcurile au fost închise şi circulaţia tramvaielor oprită.

"Vai de mine! Vai de mine, uite cum e aici!"

Vântul puternic a smuls mai multe acoperişuri şi a rupt firele de electricitate. "Abia aici putem să ne dăm seama cât de violentă a fost furtuna în Craiova. Maşinile au fost luate de apă şi aduse în acest loc zeci de metri. Iar astfel de probleme sunt peste tot prin oraş. În mai puţin de o oră, au fost înregistrate peste 80 de apeluri la 112. Oamenii cer ajutorul pentru că au maşinile distruse, acoperişurile smulse de vânt şi casele inundate", arată Cristina Oprea, reporter Observator.

"Se intervine cu toate forţele şi mijloacele din dotare pentru degajarea de copaci căzuţi pe carosabil, care prin cădere au avariat şi autoturisme, pentru înlăturarea unor bucăţi de acoperiş luate de vânt şi pentru scoaterea apei din gospodării", a declarat Tania Vâlceanu, ISU Dolj.

Publicat în National

Două cutremure de peste 3 grade au zguduit România în această dimineaţă, joi, 30 iunie 2022, potrivit Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Asftel, în ziua de 30 Iunie 2022 la ora 04:52:25 (ora locală a României) s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.4, la adâncimea de 131km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 59km E de Brasov, 62km NE de Ploiesti, 116km N de Bucuresti, 130km S de Bacau, 131km V de Braila, 133km NE de Pitesti, 134km V de Galati, 173km E de Sibiu, 181km N de Ruse, 213km SV de Iasi.
Apoi, în ziua de 30 Iunie 2022 la ora 06:09:19 (ora locală a României) s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.2, la adâncimea de 124km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 59km E de Brasov, 64km N de Ploiesti, 118km N de Bucuresti, 128km S de Bacau, 131km V de Braila, 134km V de Galati, 135km NE de Pitesti, 173km E de Sibiu, 183km N de Ruse, 210km SV de Iasi.

Publicat în Regional

Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT) realizează o consultare de piaţă, în vederea derulării ulterioare a unei achiziţii de servicii pentru strategia de publicitate în online prin influenceri, cu scopul creşterii nivelului de conştientizare a turiştilor străini şi interni cu privire la România ca destinaţie atrativă, potrivită pentru city-break.
Conform unui comunicat remis, joi, Agerpres, anunţul a fost publicat pe SEAP, iar data limită de transmitere a propunerilor este 28 iunie 2022.
"Principalul obiectiv stabilit pentru publicitatea online, realizată de influenceri, se referă la promovarea excursiilor de tip city-break, astfel încât persoanele care accesează reţelele sociale să se transforme, în final, în vizitatori ai ţării noastre. Vor fi valorificate, totodată, evenimentele organizate în România (turismul de distracţie), precum şi experienţele enogastronomice", se menţionează în comunicat.
Acţiunea urmează să fie derulată în perioada septembrie-octombrie a acestui an şi vizează micro-influenceri (sub 100.000 de urmăritori), macro-influenceri (între 100.000 şi 1 milion de urmăritori) şi mega-influenceri (peste 1 milion de urmăritori).
Propunerile transmise în urma publicării anunţului pe SEAP trebuie să cuprindă informaţii relevante referitoare la derularea strategiei, nominalizări de influenceri atât din România, cât şi din Europa (două pieţe: Marea Britanie şi Germania), pentru fiecare categorie indicată şi al căror profil să se potrivească întregii campanii, precum şi alte date referitoare la criteriile de evaluare şi costuri.
Acţiunea face parte din campania integrată de promovare a destinaţiei turistice România, care va fi derulată în cursul acestui an de MAT, în parteneriat cu Consiliul de Brand Turistic Naţional, conform planului agreat.

Publicat în National

Managerul Spitalului Sf. Stelian, Teodora Ciolompea, a declarat, marţi, că vârsta de debut în consumul de droguri "a scăzut dramatic", la numai 10-12 ani.
"Am avut înştiinţări, informări, tineri care au început să utilizeze droguri de la 10-12 ani. (...) Există o lipsă în partea aceasta de acces la tratament pentru vârsta 14-18 ani. În spital noi putem interna numai adulţi. Deci aici ar fi o primă cerinţă, şi, de asemenea, cred ca ar fi foarte important să se reia discuţiile pe legea sănătăţii mintale, care ar trebui modernizată, să ajungem la cerinţele cerute de strategia europeană de sănătate mintală, care tocmai este în lucru acum", a spus Ciolompea, la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului.
Ea a precizat că în Bucureşti sunt în tratament, în Spitalul Sf. Stelian şi Spitalul Obregia, în jur de 3.000 de pacienţi care vin la tratament de substituţie după ce au utilizat droguri injectabile.
"Altfel este cazuistica acută, unde se tratează în principiu cam 2.000 de pacienţi pe an, dar numărul creşte din an în an şi, de asemenea, partea de tratament în ambulator, care este foarte importantă, spitalizarea este scurtă, durează maxim 10 zile, după care, după dezintoxicare urmează acest tratament în ambulator. Aici s-ar putea extinde mai mult, pentru că este nevoie, pentru că ei au nevoie şi de consiliere psihologică, şi de asistenţă socială", a mai spus managerul de la Sf. Stelian.

Problemă în tratarea minorilor dependenţi

În cadrul discuţiilor în vederea analizării politicilor din domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi al asistenţei integrate a consumatorilor, Eugen Hriscu, terapeut la Clinica ALIAT, a arătat că ţara noastră are o mare problemă în ceea ce priveşte tratarea minorilor dependenţi de droguri.
"Pe lângă faptul că avem un număr din ce în ce mai mare de pacienţi pe acelaşi număr de locuri, care nu a mai crescut de cel puţin 10 ani, nu avem niciun centru de tratament rezidenţial pentru dependenţii minori - deci în momentul de faţă, dacă avem un copil cu dependenţă de substanţe, nu avem cum să-l internăm decât, eventual, într-un spital de psihiatrie. Dar nu avem un centru de tratament specializat pentru persoanele minore, tot ce poţi să-i spui unui părinte care are un copil care este dependent este să aştepte ca acel copil să facă 18 ani sau să-l interneze la psihiatrie, unde va sta 7 zile, după care va fi externat fără vreo îmbunătăţire semnificativă", a declarat Hriscu.
El a propus, de asemenea, ca partea de prevenire şi tratament a Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) să fie returnată Ministerului Sănătăţii sau altei agenţii civile - o agenţie care să funcţioneze şi care să implementeze programe eficiente.
"România are o problemă instituţională în primul rând - care se numeşte Agenţia Naţională Antidrog, care este un organism aflat în oblăduirea Ministerului de Interne şi care trebuie să realizeze două lucruri complet diferite - pe de o parte trebuie să aresteze şi să închidă consumatorul, pentru că în România legislaţia incriminează posesia în vederea consumului, în al doilea rând ar trebui să facă prevenire şi tratament. Aceste două lucruri sunt diametral opuse şi din această cauză numărul de condamnări creşte, de la an la an, numărul de capturi la fel, în schimb realizează foarte prost partea de tratament şi prevenire", a mai spus Eugen Hriscu.
La dezbatere au fost invitaţi reprezentanţi de la DIICOT, Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Spitalul Sf. Stelian, Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia", Centrul de Sănătate Mintală - INSMC, Institutul "Marius Nasta", UMF Toxicologie, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Justiţiei, Arestul Central al Poliţiei Capitalei, Serviciul Independent de Reţinere şi Arestare Preventivă, Asociaţia De Luptă Antidrog, Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomanilor (ALIAT) ş.a. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Nivelul preţurilor pentru bunurile de consum şi servicii în Uniunea Europeană a variat semnificativ anul trecut în statele membre UE, cel mai scăzut fiind în Polonia (60% din media UE), România şi Bulgaria (ambele cu 56% din media UE), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În 2021, cel mai ridicat nivel al preţurilor în Uniunea Europeană s-a înregistrat în Danemarca şi Irlanda (ambele 140% din media UE), Luxemburg (132%), Suedia (128%) şi Finlanda (126%).
Anul trecut, nivelul preţurilor pentru restaurante şi hoteluri a fost de aproape 3,4 ori mai ridicat în cea mai scumpă ţară faţă de cea mai ieftină. Nivelul preţurilor a variat de la 46% din media UE în Bulgaria, 54% în România şi 62% în Ungaria, la 155% din media UE în Danemarca, 137% în Suedia şi 133% în Finlanda.
Pe locul doi în ceea ce priveşte diferenţa între preţuri se află alcoolul şi tutunul, cel mai scăzut nivel fiind în Bulgaria (64% din media UE), Polonia (72%) şi Ungaria (79%), iar cel mai ridicat în Irlanda (205% din media UE), urmată la distanţă de Finlanda (173%), Suedia (136%), Danemarca şi Franţa (ambele 134%). Variaţiile de preţ sunt provocate de diferenţele de impozitare la aceste produse.
Alimentele şi băuturile nealcoolice sunt cele mai ieftine în România (69% din media) şi Polonia (72%), iar cele mai scumpe în Luxemburg (125% din media UE), Danemarca (120%) şi Irlanda (119%).
Îmbrăcămintea este grupul de produse unde preţurile diferă mai puţin în rândul statelor membre UE, variind de la 76% din media UE în Bulgaria la 134% în Danemarca.
Disparităţi reduse se înregistrează şi la echipamentele de transport personal, cele mai ieftine fiind în Polonia (81% din media UE), iar cele mai scumpe în Danemarca (138%).
Diferenţele de preţ sunt de asemenea limitate la produsele electronice de consum, de la 88% din media UE în Polonia la 113% în Ţările de Jos. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Încă un caz de variola maimuţei a fost diagnosticat în România, informează Ministerul Sănătăţii.
Potrivit sursei citate, este vorba de un bărbat de 37 de ani.
"Simptomele au apărut pe data de 18 iunie iar infecţia a fost confirmată astăzi în urma investigaţiilor de laborator. Pacientul are o formă uşoară a bolii şi este izolat la domiciliu", precizează ministerul.
Este al cincilea caz depistat în România. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Turiştii străini nerezidenţi au cheltuit în România, în medie, 2.465,9 de lei de persoană în primul trimestru al anului, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică, remis Agerpres.
Numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective, în trimestrul I 2022, a fost de 232.400, cheltuielile acestora însumând 573,1 milioane de lei (în medie aproximativ 2.465,9 lei/persoană).
Călătoriile pentru afaceri (inclusiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii) au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 52,4% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în trimestrul I 2022, cheltuielile acestora reprezentând 56,2% din totalul cheltuielilor.
Dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în trimestrul I 2022, 47,6% au călătorit în scop particular, cheltuielile acestora reprezentând 43,8% din totalul cheltuielilor. Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.
Din totalul cheltuielilor pentru afaceri în trimestrul I 2022, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (49,4%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (86,7% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 18,6%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 14,6% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 50,0% au fost destinate cumpărării alimentelor şi băuturilor, iar 26,6% pentru cadouri şi suveniruri. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 63,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 34,8% din totalul cheltuielilor pentru recreere.
INS menţionează că din totalul cheltuielilor în scop particular în trimestrul I 2022, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (42,1%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (77,9% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi pentru cumpărături au fost de 16,7%, iar cele în restaurante şi baruri au reprezentat 15,7% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 41,7% au fost destinate cumpărării alimentelor şi băuturilor, iar 35,3% pentru cumpărarea de îmbrăcăminte, încălţăminte etc. Cheltuielile pentru transportul rutier în interiorul ţării au avut o pondere de 45,0% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 57,3% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

38,9% şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism

Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România în trimestrul I 2022, 38,9% şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, 34,9% şi-au organizat singuri sejurul, 18,2% au optat pentru alte modalităţi de organizare a călătoriei, în timp ce 8,0% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu cât şi printr-o agenţie de turism.
Principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România în trimestrul I 2022 a fost avionul, folosit de 78,0% din numărul total de turişti, în timp ce 17,7% au utilizat autoturisme proprii, 2,5% autocare şi autobuze, iar 1,8% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).
De asemenea, numărul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată (apartamente şi camere de închiriat) în trimestrul I 2022 a fost de 10.300, cheltuielile acestora în România fiind de 6,8 milioane de lei.
Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată în trimestrul I 2022 se evidenţiază: cheltuielile pentru cazare (37,7%), cheltuielile făcute în baruri şi restaurante (34,5%), cheltuielile pentru transport (13,9%) şi cheltuielile pentru cumpărarea de produse pentru folosinţă personală (9,7%).
Din totalul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată (apartamente şi camere de închiriat) în trimestrul I 2022, 63,3% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 36,7% pe cel profesional. Din călătoriile în scop particular, ponderi mai importante au avut călătoriile pentru vacanţe (40,9%), iar din cele profesionale, afacerile (98,0%).
În trimestrul I 2022, turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată (apartamente şi camere de închiriat) şi-au organizat în mare parte pe cont propriu călătoria în România (94,3% din total). Ca mijloc de transport au ales autoturismul propriu (62,6%), avionul (30,2%), autocarul şi autobuzul (2,9%) şi alte mijloace de transport (4,3%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 1 din 57