Al doilea caz de variola maimuţei a fost diagnosticat oficial în România. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 32 de ani. Acesta s-a prezentat la o clinică medicală din Bucureşti săptămâna trecută, iar investigaţiile de laborator au confirmat astăzi că pacientul este infectat cu variola maimuţei, potrivit hotnews.ro.

Starea bărbatului este bună şi acesta va rămâne în izolare, potrivit unei informări a Ministerului Sănătăţii. În acest caz a fost declanşată o anchetă epidemiologică pentru stabilirea contacţilor direcţi.

Ministerul Sănătăţii anunţase ieri primul caz de variola maimuţei diagnosticat în România - un bărbat în vârstă de 26 de ani din Bucureşti. „Acesta a fost diagnosticat în cursul zilei de astăzi în urma investigaţiilor de laborator. Boala a debutat în urmă cu 4 zile, iar pacientul s-a prezentat la spital în cursul nopţii precedente. Starea bărbatului este bună”, anunţa ieri Ministerul Sănătăţii.

Primul român diagnosticat cu variola maimuţe primeşte tratament simptomatic şi se află în izolare, mai preciza Ministerul Sănătăţii: „Din anamneză, rezultă că partenerul persoanei infectate a călătorit în ultima perioadă în mai multe ţări din Europa unde există numeroase cazuri de infecţie cu variola maimuţei.”

Publicat în Sanatate
Marți, 14 Iunie 2022 14:55

Disney+ s-a lansat astăzi în România

Serviciul de streaming de la The Walt Disney Company, Disney+, se lansează astăzi, 14 iunie 2022, în România. Cu un catalog de peste 700 de filme şi 900 de seriale, plus alte 150 de titluri originale Disney, Pixar, Marvel, Star Wars, National Geographic şi multe altele, Disney+ aduce fanilor cele mai frumoase poveşti, toate într-un singur loc.

Abonaţii pasionaţi de universul Star Wars vor putea viziona seria „Povestea lui Boba Fett” şi ambele sezoane din serialul „The Mandalorian”. Mai mult, Disney+ include întreaga sagă a lui Skywalker, fiind disponibile toate cele 9 episoade din Star Wars.

Fanii super-eroilor vor putea urmări peste 40 de filme Marvel, inclusiv „Shang-Chi şi Legenda celor zece inele”, „Eternii”, „Răzbunătorii: Sfârşitul jocului” şi „Captain Marvel”, nominalizate la Oscar şi peste 40 de seriale Marvel, inclusiv „Moon Knight”, „Loki” şi „WandaVision”.

În plus, sunt prezente peste 280 de filme de la Disney şi Pixar, inclusiv întreaga serie „Povestea jucăriilor”, „Suflet” şi „Luca”, nominalizate la Premiile Oscar. De asemenea, de la Walt Disney Animation Studios este disponibilă atât producţia „Encanto”, câştigătoare a unui Premiu Oscar şi care prezintă povestea unei familii extraordinare, Madrigal, cât şi filmul „Cruella”, premiat cu Oscar, cu Emma Stone în rolul legendarei „Cruella de Vil”.

Din rândul producţiilor National Geographic disponibile fac parte şi seria documentară „Salvarea” şi filmul documentar „Free Solo” regizat şi produs de E. Chai Vasarhelyi şi Jimmy Chin premiaţi cu Oscar, precum şi îndrăgitele seriale „Lumea prin ochii lui Jeff Goldblum” şi „Gordon Ramsay: Călător cu gust”.

Din categoria divertisment general, abonaţii vor putea viziona producţii originale de succes precum serialul  de comedie „Crime în imobil”, mini-seria „Pam & Tommy”, „The Kardashians”, „Regine”, thriller-ul „Moarte pe Nil” regizat de Kenneth Branagh, cât şi serialele „Familia Simpson”, serialele „Anatomia lui Grey”, „9-1-1” şi „Black-ish”.

Din amplul portofoliu Disney, vor fi disponibile îndrăgite filme clasice precum „Cenuşăreasa”, „O poveste încâlcită”, „Prinţesa şi broscoiul” şi „Mica sirenă”, dar şi filme recente, cu succes răsunător, precum „Raya şi ultimul dragon” şi „Neînfricata Mulan”. De asemenea, din catalogul Disney+ vor putea fi vizionate sute de seriale, scurtmetraje şi programe speciale Disney Channel, inclusiv „Miraculous: Buburuza şi Motan Noir” şi „Phineas şi Ferb”.

Preţul abonamentului lunar va fi de 29,99 de lei, iar al abonamentului anual de 299,90 de lei, potrivit unui comunicat al companiei.

Publicat în Mozaic

Uniunea Naţionala a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită Guvernului accelerarea procesului de aderare la spaţiul Schengen şi simplificarea procedurilor administrative la punctele trecere a frontierelor, cu scopul de a reduce timpii de aşteptare foarte mari care afectează şi perturbă grav operaţiunile internaţionale ale transportatorilor români.
"În data de 07.06.2022, la frontierele României din Vest (Nadlac 2, Borş şi Petea) se înregistrau cozi de camioane de peste 25 km. Dacă astăzi România ar fi fost în spaţiul Schengen, s-ar fi eliminat mai multe probleme întâmpinate în prezent, iar timpii de aşteptare a transportatorilor români la frontieră s-ar reducere semnificativ", se menţionează într-un comunicat remis miercuri Agerpres.
Potrivit UNTRR, în privinţa frontierelor din estul României, cu Republica Moldova şi Ucraina, cozile de camioane erau şi mai mari, timpii de aşteptare depăşind 30 de ore.
"Cu ţările non-UE aglomeraţia de la frontiere s-ar putea rezolva în mare parte prin simplificarea procedurilor administrative din partea autorităţilor", se precizează în comunicat.
Totodată, prin utilizarea sistemului TIR, transportatorii rutieri beneficiază de reducerea la minimum a sarcinilor administrative şi financiare privind operaţiunile vamale.
"Studiile Uniunii Internaţionale a Transporturilor Rutiere (IRU) au arătat că infrastructura la nivelul punctelor de trecere a frontierei este necesară, dar nu suficientă pentru dezvoltarea economică şi 39,7% din totalul timpului destinat transporturilor reprezintă întârzierea la trecerea frontierelor, lucru inadmisibil în Spaţiul Economic European", susţin reprezentanţii UNTRR.
Conform sursei citate, în lipsa unui personal suficient şi bine instruit, dacă se pierde mult timp la trecerea frontierelor, dacă procedurile nu sunt armonizate şi dacă toate acestea pot duce şi la plăţi neoficiale - atunci transporturile sunt întârziate şi economia este penalizată.
Astfel, UNTRR solicită Guvernului intensificarea acţiunilor pentru integrarea României în spaţiul Schengen cât mai curând posibil şi reducerea poverii administrative la punctele de trecere a frontierelor.
Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizaţie profesională şi patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii democratice, care promovează şi apară interesele transportatorilor rutieri pe plan intern şi internaţional, înregistrând de la înfiinţare până în prezent peste 16.000 de firme înscrise - operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane.

Publicat în National

Dezvoltarea sistemului de irigaţii din România, învăţământul agricol şi tranziţia către o "agricultură mai verde" au fost principalele teme de discuţie în cadrul unei întâlniri între ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, şi o delegaţie condusă de David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.
Potrivit unui comunicat al al MADR, remis miercuri Agerpres, ministrul Agriculturii a subliniat importanţa parteneriatului puternic între cele două state în special în această perioadă în care pe plan intern ne confruntăm cu o creştere semnificativă a preţurilor la energie şi gaze naturale, iar agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei a creat un context şi mai dificil.
"Dezvoltarea sistemului de irigaţii din România reprezintă un obiectiv prioritar încă de la preluarea mandatului de ministru. Recent au fost aprobate modificări ale legislaţiei în domeniu care permit introducerea de sisteme locale sau microsisteme de irigat în ferme astfel încât tot mai mulţi fermieri să aibă acces la echipamente de irigat care să îi ajute să obţină producţii la un nivel ridicat. Ne dorim să creştem suprafaţa irigabilă, iar ţinta noastră este să depăşim 2 milioane de hectare irigabile, faţă de 1,3 milioane de hectare irigabile în prezent", a subliniat ministrul Adrian Chesnoiu.

Finanţarea liceelor agricole prin PNRR

Un alt subiect de discuţie a fost parteneriatul dintre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu Ministerul Educaţiei în ceea ce priveşte finanţarea liceelor agricole prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în cadrul căruia se va pune accent, pe de o parte, pe componenta practică şi, pe de altă parte, pe cea didactică, în ceea ce priveşte adaptarea programei de studiu după nevoile reale ale fermierilor.
"Educaţia în domeniul agricol va face diferenţa în viitor, de aceea trebuie să ne aplecăm spre învăţământul agricol, pornind chiar de la ciclul gimnazial, continuând cu cel liceal şi, mai departe, cu cel universitar. În contextul factorilor de risc cu care ne confruntăm trebuie să investim în educaţia copiilor noştri, cei care vor deveni fermierii de mâine", a adăugat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Discuţiile vor continua la nivel de experţi

La rândul său, David Muniz a precizat că pe piaţa din România activează companii agricole cu care se poate iniţia o colaborare în această direcţie, exprimându-şi disponibilitatea de a contribui la acest obiectiv important al ţării noastre. În acest sens, discuţiile dintre MADR şi reprezentanţii Ambasadei vor continua la nivel de experţi.
Potrivit sursei citate, un alt aspect discutat pe parcursul întrevederii a fost reprezentat de măsurile pentru tranziţia către o "agricultură mai verde" şi valorificarea acestora prin investiţii în energie solară, biomasă sau biogaz. Cu privire la acest subiect, ministrul a explicat că o parte din Fondul pentru Modernizare alocat României va fi dirijată către fermieri şi către industria alimentară, astfel încât să se asigure independenţa energetică a acestor sectoare. "Dacă fermele îşi vor obţine independenţa energetică, vor deveni mai puternice şi mai profitabile. Prin instalarea de panouri solare pe acoperişurile fermelor şi pe canalele de irigaţii se va reduce în timp presiunea pe sistemul convenţional de producere a energiei", a susţinut Adrian Chesnoiu.
La finalul întâlnirii, oficialul român a declarat că România apreciază experienţa şi expertiza SUA în domeniul agricol, susţinând intensificarea cooperării între cele două ţări în acest domeniu strategic. La rândul său, David Muniz şi-a exprimat toată disponibilitatea de colaborare în beneficiul fermierilor, apreciind eforturile depuse de aceştia ca fermele lor sa devină cât mai competitive pe piaţă internaţională.

Publicat în National

Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
"Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022", precizează INS.
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.
Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.
La creşterea PIB, în trimestrul I 2022 faţă de trimestrul I 2021, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (2,6%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 12,2%; informaţiile şi comunicaţiile (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 23,3%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,5%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,2%; impozitele nete pe produs (0,4%), cu o pondere de 9,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 4,0%.

Industria, contribuţie negativă la creşterea PIB

O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%.
Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.
"Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", subliniază INS.
Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, a indicat pe 7 iunie Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects).
Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an.
Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%.
Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

În ceea ce priveşte calitatea aerului în România, lucrurile nu se prezintă într-un mod ideal, în 2021, ţara noastră continuând să rămână în fruntea topului european şi mondial în ceea ce priveşte poluarea.
Un raport al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, ce are la bază datele centralizate pe portalul www.calitateaer.ro, arată că pentru poluantul SO2 a fost înregistrată depăşirea valorii-limită orare, dar nu mai mult de 24 de ori, la o singură staţie.
La benzen a fost consemnată o singură depăşire a valorii-limită anuale la o staţie, iar pentru NO2, la trei staţii au fost înregistrate depăşiri a valorii-limită anuale. Aceeaşi valoare dar din punct de vedere orar nu au fost mai mult de 18 ori/an. În cazul PM10 au fost înregistrate peste 35 de depăşiri ale valorilor-limită zilnice la cinci staţii şi nicio depăşire a valorii-limită anuale. Cât priveşte PM 2,5, datele oficiale relevă faptul că nu a fost înregistrată nicio depăşire a valorii-limită anuale.
În acest moment, România duce în spate un infringement pentru calitatea proastă a aerului pentru depăşiri ale valorilor medii stabilite la nivelul Uniunii Europene, iar autorităţile locale din Bucureşti, Braşov şi Iaşi încă gândesc planuri. Trimiterea României în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este ultima etapă a procedurii de infringement.
Pe acest subiect, comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius, a declarat, recent, într-un interviu acordat AGERPRES, că situaţia, din nefericire, s-a înrăutăţit.
"Este posibil ca acest lucru să poată fi legat de îmbunătăţirea reţelei, de faptul că există mai multe staţii de monitorizare, şi aceasta este probabil evoluţia pozitivă, faptul că există mai multe staţii de monitorizare. Dar în mod clar practicile nu se schimbă şi problemele doar se agravează. Asta necesită soluţii multiple. În primul rând, de fiecare dată când ai de-a face cu poluarea trebuie să te uiţi la sursă şi cum să reduci această poluare la sursă. Deja am discutat chestiunea transportului, (...) care este una importantă", a spus Sinkevicius.

Calitatea aerului este monitorizată cu 156 de staţii automate de monitorizare a aerului

În prezent, în România, calitatea aerului este monitorizată cu 156 de staţii automate de monitorizare a aerului, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) şi furnizează, în timp real, Comisiei Europene (CE), informaţii pe această temă.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a demarat procesul de modernizare şi extindere a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Astfel, în 22 octombrie 2021, instituţia a informat că un număr de 14 staţii noi de măsurare a calităţii aerului au fost puse în funcţiune sau instalate în şase judeţe, în primul semestru al acestui an.
În primele şase luni ale anului 2021, în afară de cele 14 staţii noi de măsurare a calităţii aerului, au fost încheiate contractele pentru achiziţia a 30 analizoare pentru PM10/PM2.5 şi patru auto-laboratoare sau unităţi mobile dotate cu echipamente pentru măsurarea mai multor poluanţi.
Datele ministerului de resort relevă faptul că, din totalul celor 14 staţii noi, şapte sunt deja în funcţiune (în judeţele Argeş, Bihor, Braşov, Covasna, Harghita, Olt şi Prahova), patru sunt instalate şi urmează să fie puse în funcţiune (în Bucureşti şi în judeţul Constanţa), iar trei se află în curs de instalare (în judeţele Bacău şi Cluj). Acestea vor fi dotate cu 38 de echipamente pentru determinarea poluanţilor NO2/NOx, O3, C6H6, PM10 şi PM2,5.
Totodată, cele 30 analizoare de PM10 şi PM2.5 sunt amplasate în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Iaşi şi Braşov, în timp ce patru auto-laboratoare/unităţi mobile de monitorizare a concentraţiilor de poluanţi vor fi conectate la reţelele locale de monitorizare a calităţii aerului înconjurător, respectiv APM Bucureşti, APM Bacău, APM Braşov şi APM Iaşi.

România, la început de drum în ceea ce priveşte fabricile de baterii destinate maşinilor electrice

România nu dispune, la ora actuală, de o unitate de producţie pentru baterii destinate maşinilor electrice, însă la orizont se întrevăd o serie de investiţii pe acest segment.
Varta vizează România ca locaţie pentru o investitie de un miliard de euro într-o unitate de baterii pentru maşini electrice. De asemenea, compania germană Draxlmaier a anunţat că va investi 200 de milioane de euro la Timişoara, în următorii şase ani, pentru o fabrică de baterii pentru maşini electrice.
În acelaşi timp, Rombat a anunţat, în 2021, că va începe să furnizeze celulele pentru bateriile litiu-ion destinate maşinilor electrice, în noua fabrică din Bucureşti.
Canadienii de la Rock Tech Lithium, companie înfiinţată în 1996, care este listată şi la Bursa de la Frankfurt, au anunţat că vor investi 400 de milioane de euro pentru o unitate de producţie de componente pentru maşinile electrice. Aici ar urma să fie produsă pulberea de litiu necesară bateriilor, materia primă urmând să fie adusă din Canada. (sursa Agerpres)

Citește și Piaţa maşinilor "verzi" din România, în plină dezvoltare (I)

Publicat în Economie

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează cu privire la activităţile de control pe care le va desfăşura în anul 2022 în conformitate cu Planul anual de control al finanţării publice şi finanţării private a partidelor politice şi a campaniei electorale, respectiv:
Potrivit art. 42 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile partidelor politice, ale alianţelor politice sau electorale, ale candidaţilor independenţi, precum şi legalitatea finanţării campaniilor electorale.
În acest sens, începând cu luna iulie, şi până la finalul anului 2022, se vor desfăşura misiuni de control ce vor viza respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile înregistrate de partidele politice în anul fiscal 2021.
Misiunile de control ce se vor desfăşura în anul 2022 vor avea ca scop verificarea respectării prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile înregistrate de către partidele politice în anul fiscal 2021, precum şi verificarea respectării dispoziţiilor Legii nr. 334/2006 şi a H.G. nr. 10/2016, în ceea ce priveşte obligaţia restituirii către candidaţi a sumelor rambursate de către AEP cu ocazia alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din 27 septembrie 2020, a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 6 decembrie 2020, precum şi cu ocazia alegerilor locale parţiale din anul 2021.
Controlul legalităţii veniturilor şi cheltuielilor se va face pentru toate cele 189 partide politice cuprinse în Anexa la Planul anual de control al finanţării publice şi finanţării private a partidelor politice şi a campaniei electorale în anul 2022, formaţiuni politice înregistrate, conform datelor obţinute din surse publice, până la 31.12.2021, respectiv din Registrul partidelor politice de la Tribunalul municipiului Bucureşti şi din Registrul fiscal al partidelor politice gestionat de AEP.
Menţionăm că Autoritatea Electorală Permanentă a transmis tuturor celor 189 de partide politice - VEZI LISTA acestora în Galeria de imagini de mai jos! ↓ - notificări privind demararea misiunilor de control, urmând ca, în termen de maximum 15 zile de la data primirii acestora, formaţiunile politice să depună toate documentele solicitate la sediile AEP indicate în notificări.
De asemenea, se vor desfăşura misiuni de control ca urmare a sesizărilor oricăror persoane interesate sau din oficiu, atunci când există suspiciuni de încălcare a prevederilor legale privitoare la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Pe pagina de internet a instituţiei poate fi consultat Planul activităţilor de control al finanţării  partidelor politice şi a campaniei electorale, în anul 2022, accesând website-ul www.finantarepartide.ro la secţiunea Acasă.
Totodată, în anul 2022, în mod similar anilor 2020-2021, concomitent cu misiunile de control, se vor desfăşura în scop preventiv verificări privind respectarea dispoziţiilor legale privind îndeplinirea obligaţiilor referitoare la transmiterea de către formaţiunile politice înscrise în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, a raportărilor obligatorii instituite de Legea nr. 334/2006.
Obiectivele acestor misiuni vizează transmiterea/depunerea de către formaţiunile politice a raportărilor obligatorii a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 5 alin. (4), art. 13 alin. (1) şi (2), art. 15 alin. (3), art. 16 alin. (3) şi art. 17 alin. (4), precum şi a rapoartelor şi a situaţiilor prevăzute de art. 49 alin.(1) şi alin. (3)  din cadrul aceluiaşi act normativ, după cum urmează:
- Raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor realizate în anul precedent, conform art. 49 alin. (1) din Legea nr. 334/2006;
- Situaţiile financiare anuale, conform art. 49 alin. (3) din Legea nr. 334/2006, în cel mult 15 zile de la înregistrarea la organul fiscal competent;
- Toate raportările obligatorii a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 51 alin. (2) din Legea nr. 334/2006;
- O copie a raportului de audit statutar efectuat asupra situaţiilor financiare anuale, în termen de 60 de zile de la data efectuării auditului, conform art. 45 alin. (2) din Legea 334/2006, în cazul partidelor politice care primesc subvenţii de la bugetul de stat.
După finalizarea celor 189 de misiuni de control la formaţiunile politice, vor fi publicate atât pe pagina de internet www.finantarepartide.ro cât şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, rezultatele fiecărui control efectuat, respectiv rapoartele sintetice cuprinzând principalele constatări, eventualele recomandări şi sancţiunile aplicate, dacă este cazul, se arată într-un comunicat al AEP.

Publicat în Politica

Utilizatorii Revolut s-au trezit cu o surpriză neplăcută, în această dimineaţă. Aplicaţia Revolut a picat în România, dar şi în mai multe ţări din întreaga lume, notează stiripesurse.ro.
În momentul în care utilizatorii încearcă să deschidă aplicaţia le apare următorul mesaj: „Ne pare rău, ceva nu a funcţionat. Vă rugăm să încercaţi din nou mai târziu”.
Ulterior, reprezentanţii Revolut au precizat faptul că aplicaţia nu este căzută pentru toţi utilizatorii, dar lucrează la remedierea problemei.

Publicat în Economie

Vânzările cu amănuntul în Uniunea Europeană şi zona euro au înregistrat o scădere peste aşteptări în luna aprilie, pe fondul reducerii vânzărilor de produse alimentare, arată datele publicate vineri de Eurostat, transmite Reuters.
Conform acestor date, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 1,3% atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna aprilie 2022 comparativ cu luna martie 2022. Economiştii intervievaţi de Reuters mizau pe o creştere de 0,3% a vânzărilor cu amănuntul în zona euro de la o lună la alta, după ce au crescut în fiecare din primele trei luni ale anului.
Eurostat subliniază că vânzările cu amănuntul în UE au fost influenţate de scăderea cu 2,3% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi ţigări precum şi de scăderea cu 0,9% a vânzărilor de produse non-alimentare. În schimb, vânzările de de combustibili au crescut cu 1,4% de la o lună la alta.
În rândul statelor membre, cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Spania (5,3%), Luxemburg (3,7%) şi Irlanda (1,9%). În România vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,3% de la o lună la alta, după un avans de 0,4% în luna martie.
În ritm anual, vânzările cu amănuntul au crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 5% în Uniunea Europeană. În acest caz, vânzările cu amănuntul în România au înregistrat o creştere sub media din UE, 4,5%, după ce în martie au crescut cu 5,4%. În rândul statelor membre, cele mai importante creşteri ale vânzărilor cu amănuntul au fost înregistrate în Slovenia (29,6%), Polonia (21,1%) şi Malta (17,5%).
În Uniunea Europeană, creşterea în ritm anual a vânzărilor cu amănuntul se datorează în principal unui avans de 14,6% al vânzărilor de combustibili, precum şi cu 9,6% al vânzărilor de produse non-alimentare. În schimb, vânzările de produse alimentare, băuturi şi ţigări au scăzut cu 2,8% comparativ cu luna aprilie a anului trecut.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna aprilie 2022, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 3,4%. Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri a crescut, pe ansamblu, în luna aprilie 2022, comparativ cu luna precedentă, cu 0,3%
Faţă de luna aprilie a anului trecut, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 3,7%. O creştere similară s-a înregistrat în cazul datelor ajustate în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Importurile de gaze ale României au crescut în prima lună a acestui an cu 50% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi au fost la un preţ de patru ori mai mare, arată rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), analizate de Agerpres.
Astfel, dacă în ianuarie 2021 importurile erau de 2,7 milioane de MWh, în ianuarie 2022 acestea se ridicau la 4 milioane de MWh.
Preţul de import a fost 305 lei pe MWh, de peste patru ori mai mare faţă de 68 de lei pe MWh, cât a fost în ianuarie 2021.
În acelaşi timp, producţia internă a scăzut de la 8,7 milioane de MWh, la 8,1 MWh.
Importurile au reprezentat, astfel, 30% din consumul total al ţării în ianuarie 2022. Principalii importatori au fost MET Austria Energy Trade (27,1% din total) şi WIEE România (20,6%).
Consumul final de gaze s-a redus cu 11%, de la 17,8 milioane de MWh, la 17 milioane de MWh.

Publicat în Economie
Pagina 14 din 68