România este ţara cu una dintre cele mai scăzute reţele de drumuri forestiere din Europa, cu o medie de şase metri la hectarul de pădure, iar fondurile alocate prin Plan Naţional Strategic (PNS) şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sunt total insuficiente pentru nevoile sectorului forestier, potrivit directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Daniel Nicolăescu.
"Din păcate, România este ţara care are una dintre cele mai scăzute, dacă nu cea mai scăzută, reţea de drumuri forestiere. Avem undeva la şase metri liniari la hectarul de pădure. Acesta este un neajuns, în primul rând din punct de vedere al accesibilizării arboretelor, pe de o parte, dar şi din punct de vedere al impactului negativ pe care scos-apropiatul materialului lemnos îl are asupra solului în pădure. Încă mai avem situaţii, atât în pădurile administrate de Regia Naţională a Pădurilor, cât şi în celelalte păduri, când scos-apropiatul materialului lemnos, adică din pădure şi până la drumul forestier, unde se încarcă în mijloacele de transport, se face pe drumuri forestiere cu trasee, lungimi care depăşesc uneori trei sau chiar patru kilometri", a declarat Daniel Nicolăescu.
În opinia sa, acest lucru se datorează, în principal, lipsei de fonduri pentru investiţii în acest domeniu, mai ales că sumele alocate sectorului silvic prin programele europene sunt "derizorii". Potrivit datelor statistice, la nivel european, Germania deţine o densitate medie a reţelei de drumuri forestiere de aproximativ 60 de metri la hectar, Austria - 36 metri la hectar, iar Franţa - 26 metri/hectar.
"Am avut parte de două programe de finanţare mari: Planul Naţional Strategic pentru România, care de curând a fost aprobat de Comisia Europeană, şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi cu toate că sectorul - şi aici nu vorbesc numai de Romsilva, vorbesc de sectorul în ansamblu - a colaborat şi împreună au fost identificate nevoile sectorului forestier, iar acestea au fost puse atât la dispoziţia Ministerului Agriculturii, care a gestionat PNS-ul, cât şi la dispoziţia Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, din păcate, finanţarea pentru silvicultură este aproape zero", a subliniat şeful Romsilva, într-o întâlnire cu presa susţinută la finele anului trecut.
În ceea ce priveşte PNS, Daniel Nicolăescu a menţionat că din totalul fondurilor alocate României, circa 150 de milioane de euro sunt pentru sectorul forestier în ansamblu, 70 de milioane de euro reprezentând fondurile pentru continuarea măsurilor şi din exerciţiul financiar precedent de silvo-mediu, în timp ce 80 de milioane de euro sunt alocate pentru finanţarea investiţiilor, în special pentru utilaje prietenoase cu mediu.
"Finanţarea o considerăm derizorie. Adică 150 milioane de euro din totalul fondurilor alocate prin PNS pentru România, sunt total insuficiente. În ceea ce priveşte PNRR, de asemenea, finanţarea pentru sectorul forestier este una redusă. Din totalul finanţării sunt alocate 22 de milioane de euro pentru lucrări de corectare a torenţilor şi alte 50 de milioane de euro pentru modernizarea sau construirea a 90 de pepiniere silvice. Şi aici considerăm că finanţarea este insuficientă având în vedere nevoile sectorului forestier", a explicat şeful Romsilva.
Potrivit datelor RNP - Romsilva, administratorul pădurilor de stat a realizat anul trecut investiţii de circa 170 de milioane de lei, din care 110 milioane de lei din fonduri de accesibilizare şi 60 de milioane de lei din fonduri proprii.
Din cele 110 milioane de lei din fonduri de accesibilizare s-au construit 303,17 kilometri de drumuri forestiere, s-au reabilitat 1.473,76 kilometri de drumuri forestiere şi s-au realizat proiectele pentru 254,9 kilometri de drumuri forestiere şi 49,1 kilometri de cale ferată forestieră.
Cele 60 de milioane de lei din fonduri proprii au fost investite în utilaje destinate mecanizării lucrărilor silvice şi agricole, pentru realizarea drumurilor forestiere şi pentru exploatarea, transportul şi prelucrarea lemnului.
Reţeaua de drumuri forestiere administrate de Romsilva se ridică la 26.514 kilometri, iar cea de cale ferată forestieră la 67 de kilometri.
RNP - Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% deţin certificarea managementului forestier în standard internaţional.
De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naţionale şi naturale, precum şi 12 herghelii de stat. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat joi că vârful sezonului gripal ar putea fi în perioada 15 ianuarie - 10 februarie.
"Sezonul gripal în acest an este decalat cu câteva săptămâni. (...) Este posibil ca vârful să fie în perioada 15 ianuarie - 10 februarie, după care va urma o scădere a cazurilor de viroză respiratorie, inclusiv de gripă. Este a treia săptămână epidemică", a explicat ministrul într-o conferinţă de presă, la care a participat şi ministrul Educaţiei, Ligia Deca.
Potrivit lui Rafila, rata de pozitivare pentru infecţia gripală înregistrată în săptămână 26 decembrie - 1 ianuarie este de 37%.
Cu o săptămână înainte, rata de pozitivare a fost de 32%. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate
Joi, 05 Ianuarie 2023 13:57

Câţi pensionari mai numără România

Un număr de 4.787.920 pensionari era înregistrat în decembrie 2022 în România, iar pensia medie a fost de 1.739 lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Dintre aceştia, 694.843 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 506 lei.
Din numărul total al pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.823.804 persoane, dintre care 2.200.689 femei, în timp ce pensia medie se situa la 1.937 de lei.
Pensie anticipată primeau, în decembrie 2022, un număr de 7.699 persoane (2.470 lei, pensie medie), pensie anticipată parţială 91.564 de persoane (1.796 de lei pensia medie) şi pensie de invaliditate 398.983 persoane (pensie medie de 781 lei), dintre care 44.794 persoane pentru gradul I de invaliditate (671 lei, pensie medie).
În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 465.724 persoane (908 lei pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 146 pensionari (421 de lei în medie). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Klaus Iohannis a avut miercuri o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a transmis că „noua lege a minorităţilor naţionale a creat preocupare şi nemulţumire la nivelul autorităţilor române” şi i-a cerut rezolvarea situaţiei, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, notează digi24.ro.
„Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat profunda îngrijorare şi preocupare faţă de continuarea atacurilor armatei ruse asupra obiectivelor civile şi a infrastructurii critice ale Ucrainei, care reprezintă crime de război conform dreptului internaţional umanitar, şi a condamnat ferm atacurile aeriene neîncetate ale Rusiei, care au lăsat Ucraina în întuneric şi frig.
Preşedintele României a reamintit sprijinul consistent şi multidimensional acordat de ţara noastră, atât prin asistenţă directă, sprijin pentru refugiaţi, furnizarea de generatoare, respectiv facilitarea tranzitului de cereale, cât şi prin susţinerea integrării europene a Ucrainei, a adoptării sancţiunilor împotriva Rusiei şi, respectiv, a acţiunilor vizând izolarea internaţională a Rusiei. În context, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că România va continua să acţioneze pentru a ajuta Ucraina şi poporul ucrainean, atât timp cât va fi nevoie.
Preşedintele României s-a referit pe larg la recenta lege a minorităţilor naţionale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare şi nemulţumire la nivelul autorităţilor române şi al reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina. Preşedintele Klaus Iohannis i-a solicitat Preşedintelui Zelenski identificarea rapidă de soluţii care să răspundă şi să remedieze aceste preocupări. În acest sens, cei doi Preşedinţi au agreat ca în perioada imediat următoare miniştrii de externe ai celor două ţări să aibă discuţii cu privire la soluţionarea bilaterală a aspectelor menţionate.
De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei şi a salutat reformele implementate, în conformitate cu angajamentele asumate în relaţia cu Uniunea Europeană.
La rândul său, Preşedintele Ucrainei a transmis mulţumiri pentru sprijinul multidimensional şi extrem de consistent acordat de România încă de la începutul războiului şi a subliniat necesitatea continuării susţinerii Ucrainei, mai ales în contextul în care atacurile Rusiei sunt tot mai agresive, cu impact grav asupra populaţiei şi a infrastructurii civile.
În ceea ce priveşte aspectele legate de minoritatea românească, Preşedintele Volodîmîr Zelenski a exprimat întreaga deschidere pentru identificarea de soluţii, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleaşi drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România”, se arată în comunicatul remis de Palatul Cotroceni.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis miercuri, în urma unei convorbiri telefonice cu Klaus Iohannis, că a mulţumit României pentru solidaritate şi sprijin în ceea ce priveşte rezistenţa în faţa agresiunii ruse.
„Împreună cu preşedintele Klaus Iohannis am convenit asupra paşilor pentru dezvoltarea în continuare a cooperării dintre Ucraina şi România, în primul rând în sectorul apărării. Am mulţumit României pentru solidaritatea şi sprijinul acordat în ceea ce priveşte rezistenţa în faţa agresiunii ruse. Am discutat formula de pace şi problemele agendei bilaterale”, se arată în mesajul transmis de liderul de la Kiev pe reţelele sociale.

Publicat în Politica

Este posibil ca joi să fie declarată oficial epidemie de gripă în România. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat la Digi24 că mâine ar fi a treia săptămână de creştere susţinută a cazurilor. Ministrul a anunţat şi ce măsuri ar putea fi luate şi s-a referit în primul rând la măsuri în spitale.

"Aşteptăm cifrele de mâine, joia se face bilanţul. E foarte probabil să avem a treia săptămână de creştere consecutivă. În funcţie de situaţia de joi se va declara epidemia de gripă. Nu se introduc restricţii, se iau măsuri în spitale pentru limitarea vizitelor pentru perioada cât va evolua starea de epidemie. Se vor intensifica măsurile pentru protecţia personalului medical şi a pacienţilor, inclusiv masca în interior, screening epidemiologic. Orice persoană care e răcită trebuie să evită se revină în colectivitate până când nu dispar simptomele. Cel mai important să fii izolat, să nu transmiţi mai departe infecţia respiratorie. Colegii mei au recomandat ca antibioticele să nu fie utilizate în infecţiile virale, iar pacienţii să se prezinte la unităţile de primiri urgenţe aîn cazurile medii şi grave. Cei cu forme uşoare trebuie să se adreseze medicilor de familie, să nu aglomereze camerele de urgenţe", a declarat Alexandru Rafila.

Întrebat în legătură cu lipsa unor medicamente din farmacii, ministrul Sănătăţii a răspuns că de o lună de zile se constată o creştere mare a consumului de antitermice şi antiinflamatoare.

"Am luat măsuri să compensăm lipsa, să informăm populaţia, medicii şi farmaciştii să elibereze medicamente similare care conţin aceleaşi substanţe active. Am făcut un inventar al stocurilor de Tamiflu, sunt circa 4 milioane de comprimate la nivel naţional, nu e penurie", a spus Rafila.

Publicat în National

O mare bancă din România şi-a schimbat proprietarii şi, de pe 3 ianuarie, va dispărea de pe piaţa din ţara noastră. În contextul în care foarte mulţi clienţi vor fi afectaţi de schimbare, gigantul a venit cu menţiuni importante, notează playtech.ro.
Din primele zile ale anului viitor, EximBank va prelua întreaga activitate a Băncii Româneşti, în timp ce aceasta din urmă va dispărea de pe piaţa autohtonă în urma unui proces de fuziune prin absorbţie. Integrarea celor două băncii vine la pachet cu mai multe schimbări importante pentru clienţi cu o menţiune foarte importantă. Toate conturile şi produsele deţinute la Banca Românească se vor transfera în mod automat la EximBank înainte de finele acestui an, maxim pe 30 decembrie până la finalul zilei.
Începând cu 3 ianuarie 2023, EximBank va înlocui Banca Românească. Toţi clienţii împreună cu creditele, cardurile şi toate celelalte servicii vor fi transferaţi în mod automat de la una la alta. „Acest lucru nu aduce schimbări majore pentru că EximBank va menţine beneficiile pe care le ai deja din colaborarea cu Banca Românească şi îţi va oferi acces la o gamă variată de produse şi servicii bancare”, subliniază banca.
Indiferent dacă vorbim de persoane fizice sau juridice, toate produsele şi serviciile de care s-au bucurat la Banca Românească vor ajunge la EximBank, fără să fie necesară vreo deplasare din partea clienţilor sau vreun telefon. Dacă vrei să accezi propriile conturi în cadrul Băncii Româneşti, mai ai timp până pe 30 decembrie 2022. La finalul acelei zile, toate produsele şi serviciile vor fi transferate la noul proprietar al băncii.
Conturile IBAN nu se modifică, iar soldurile conturilor se preiau integral de EximBank la finalul zilei bancare de 30 decembrie 2022. Unităţile bancare cu care s-a lucrat până în 2023 nu se modifică, aceasta vor deveni EximBank. Cardurile vor putea fi utilizate fără restricţii şi în aceleaşi condiţii până la expirare. Între 30 decembrie 2022 – 02 ianuarie 2023, este posibil să apară unele întreruperi în funcţionarea cardurilor, dar acestea vor fi notificate în timp util, conform Economica.net.
Aplicaţia e-bancamea nu se modifică putând fi accesată din 03 ianuarie 2023 cu elementele de autentificare utilizate în prezent. Între 30 decembrie 2022 – 02 ianuarie 2023, este posibil să apară întreruperi în funcţionarea aplicaţiei e-bancamea, dar acestea vor fi notificate în timp util.
Pentru mai multe detalii legate de tranziţia de la o bancă la alta, puteţi accesa www.banca-romaneasca.ro (până la 31 decembrie 2022) şi pe www.eximbank.ro.

Publicat în Economie

Florin Grapă (foto ↓), unul dintre antrenorii marcanţi în ultimele decenii în voleiul feminin românesc, a decedat, marţi dimineaţa, la vârsta de 68 de ani, după o luptă dură cu o boală nemiloasă, potrivit paginii de Facebook a Federaţiei Române de Volei.
Născut la 20 noiembrie 1954, Florin Grapă, profesor universitar doctor la Universitatea din Bacău, a fost unul dintre cei mai valoroşi antrenori din istoria voleiului românesc. De numele său se leagă toate performanţele formaţiei feminine Ştiinţa Bacău, pe care a preluat-o în 1988, când echipa era în liga secundă şi ''pe care a condus-o şi a iubit-o până la în ultimele clipe ale vieţii''. A promovat pe prima scenă cu această formaţie în 1989 şi de atunci a transformat-o într-o forţă şi într-un reper al voleiului feminin românesc.
A câştigat cu această echipă mai multe titluri de campion naţional şi Cupe ale României, a condus-o în fazele superioare ale tuturor cupelor europene, dar a şi descoperit şi lansat foarte multe nume mari ale voleiului feminin autohton, foarte multe jucătoare descoperite şi formate de domnia sa ajungând să joace în echipa naţională a României.
Între 1986 şi 2000 a fost antrenorul selecţionatelor de cadete şi junioare ale României. Apoi, din 2001, a pregătit în mai multe rânduri lotul naţional de senioare, sub conducerea sa, naţionala calificându-se de mai multe ori la Campionatele Europene, potrivit Agerpres.

doliu

"A fost suflet şi inimă pentru volei !!! Dispariţia lui ne lasă mai singuri şi mai săraci !!! Drum bun printre stele Domnule Profesor !!!"/ "Dumnezeu să-l ierte! Un profesionist şi un om care s-a măcinat şi fizic şi psihic, în faţa nepăsării autorităţilor locale de a-l ajuta în problemele materiale şi de lot ale echipei (de fapt în toate problemele în general!) pe care a iubit-o atât de mult! Fiecare antrenor este unic prin stil şi personalitate! Aşa a fost şi domnul Grapă! Sigur ar merita o statuie în Bacău! Odihnească-se în pace! Condoleanţe familiei!", sunt câteva dintre mesajele de condoleanţe de pe pagina de Facebook citată.

Publicat în National

Benzina standard s-a ieftinit din nou, cel mai mic preţ din România pentru un litru din acest sortiment fiind astăzi de 6,5 lei la pompă, ceea ce înseamnă că preţul la casă este de 6 lei pe litru, arată datele centralizate de Plinul.ro, notează digi24.ro.
Un preţ asemănător s-a mai înregistrat în 7 decembrie 2021, iar în toamna şi vara anului trecut a şi coborât uşor sub 6 lei.
Totodată, s-a ieftinit şi benzina premium. Cea mai ieftină benzină premium în România costă 6,96 de lei pe litru, iar după aplicarea compensării de 50 de bani de la stat se ajunge la 6,46 de lei pe litru.

Preţul benzinei s-a dublat în ultimii 2 ani

Preţul benzinei a atins minimul ultimilor 10 ani în 2020 (1 mai - 4,27 lei pe litru), însă apoi a urmat o creştere susţinută care a dus preţul în jurul valorii de 6 lei pe litru. După o stagnare în toamna lui 2021, a urmat o nouă creştere puternică, iar preţul litrului de benzină standard a depăşit 8,50 de lei în iunie 2022. Aplicarea compensării de 50 de bani de la începutul lunii iulie a pornit scăderea preţului, arată datele Peco Online.
Benzina s-a mai scumpit temporar în noiembrie, însă apoi a revenit pe scădere până la valoarea de astăzi, 20 noiembrie, când preţul necompensat este de 6,5 lei pe litru la pompă, ceea ce înseamnă că este de 6 lei pe litru la casa de marcat.

Motorina a ajuns la preţul de la începutul războiului din Ucraina

Motorina standard s-a ieftinit din nou şi preţul minim astăzi în România era de 7,66 de bani pe litru, iar cu aplicarea compensării de 50 de bani preţul de vânzare a devenit 7,16 lei, mai notează digi24.ro.
O valoare asemănătoare n-a mai fost atinsă de la începutul războiului din Ucraina. Pe 24 februarie 2022, data invaziei ruse, preţul motorinei standard în România era de 7,07 lei, în timp ce un preţ asemănător cu cel înregistrat astăzi, 20 decembrie 2022, a fost înregistrat pe 1 martie (7,14 lei pe litru).
Totodată, motorina premium s-a ieftinit, un litru din acest sortiment fiind vândut cu 7,52 lei, potrivit Plinul.ro

Cum a evoluat preţul motorinei în ultimii ani

După un an 2020 marcat de scăderi de preţuri la carburanţi, interval în care motorina s-a vândut şi cu 4,34 lei pe litru (27 septembrie), a urmat 2021 cu creşteri de preţuri. Anul trecut, în octombrie, motorina a atins un preţ maxim de aproape 6,50 de lei pe litru, arată datele Peco Online.
2022 a însemnat creşteri constante de preţ pentru motorină, iar a doua zi după izbucnirea invaziei ruse (25 februarie) preţul acestui carburant depăşise deja 7 lei pe litru. Trendul s-a menţinut, iar deja pe 18 iunie motorina se vindea cu 9,24 lei pe litru. Aplicarea compensării cu 50 de bani a oprit creşterea preţului şi a declanşat un trend descendent. Au existat şi câteva vârfuri, spre exemplu în noiembrie - 8,58 lei pe litru, însă motorina n-a mai revenit la preţul uriaş din vară.

Publicat în Economie

Duminică, 18 decembrie 2022, a avut loc o manifestaţie în formă de protest, în faţa biroului Cancelarului Karl Nehammer, în urma votului dat de Austria împotriva intrării României în spaţiul Schengen. Manifestația a fost anunțată de către Monitorul de Galaţi AICI.

La manifestaţie au participat în jur de 200 de români, familii mixte, dar şi câţiva austrieci, nemulţumiţi de atitudinea cancelarului faţă de poporul român. Românii din Austria i-au transmis un mesaj clar de nemulţumire premierului austriac, arătând că sunt prezenţi în Austria, că acolo lucrează, acolo îşi plătesc taxele (unii dintre ei de mai mult de 45 de ani) şi contribuie împreună cu poporul austriac la prosperitatea ţării. "Datorită bunelor relaţii dintre cele două popoare, datorită miliardelor de euro care ies din România prin firmele austriece, datorită lemnului cărat în Austria ani de zile, datorită comunităţii de români atât de bine integrată, cât şi a multor altor motive, votul favorabil pentru intrarea României în spaţiul Schengen este o normalitate, nu o cerere din partea noastră, iar dacă nu puteţi să exprimaţi corect acest lucru, trebuie să plecaţi acasă. Acesta a fost mesajul unanim transmis de manifestanţii din faţa cancelariei, scandându-se «rücktritt, rücktritt - demisia, demisia»", potrivit FADERE - Federaţia asociaţiilor de români din Europa.

La sfârşitul protestului, organizatorii au redactat o scrisoare către Cancelarul Karl Nehammer în care s-a cerut reevaluarea urgentă a poziţiei lui. "Este poate pentru prima dată când românii din ţară s-au unit cu cei din diaspora, într-un glas, pentru binele poporului român. În ţările europene locuieşte o comunitate însemnată de români, iar ceea ce s-a întâmplat ieri la Viena ar trebui să fie un semnal clar şi pentru alte ţări care ar cocheta cu votul negativ împotriva intrării României în spaţiul Schengen", a declarat Daniel Tecu, preşedinte FADERE - Federaţia asociaţiilor de români din Europa.

În continuare, redăm integral scrisoarea deschisă:

"Scrisoare deschisă
Domnului Cancelar al Austriei KARL NEHAMMER
Spre ştiinţă:
Doamnei Preşedinte al Comisiei Europene Ursula Von Der Leyen
Doamnei Preşedinte al Parlamentului European Roberta Metsola
Domnului Preşedinte al Consiliului European Charles Michel

Prin votul dumneavostră negativ pentru intrarea României în spaţiul Schengen, aţi jignit nu numai cei 21 milioane de români din ţară, dar și pe cei peste 150.000 de români care locuiesc legal în Austria contribuind la prosperitatea ţării dumneavoastră. S-ar putea ca calculele dumneavoastră conform cărora un astfel de vot v-ar aduce o mână de voturi la alegerile din ianuarie, să fie greşite ţinând cont de faptul că aţi supărat profund și pe cei 50.000 de români de origine, care au cetăţenie austriacă, şi pe familiile lor.

Aderarea României la spaţiul Schengen nu este un moft, ci un răspuns firesc la aşteptarea întregii societăţi româneşti, societate care s-a implicat profund în pregătirea intrării.

România poate proteja frontierele spațiului Schengen şi deja o face, protejând frontierele externe ale Uniunii Europene.

Administrarea situaţiei refugiaţilor din Ucraina, când peste 3 milioane de ucrainieni au trecut prin România sau au rămas în ea, echiparea frontierelor, cu noi instalaţii şi creşterea numărului de personal la punctelor de frontieră cu Ucraina, pentru a face faţă valului de refugiaţi, este încă o dovadă de profesionalism din partea autorităţilor române.

Este total nepotrivită ideea pe care dumneavoastră o lansaţi că ar fi o legătură de cauzalitate între aderarea României la Schengen şi creşterea presiunii migraţiei ilegale în Austria.

Cifrele pe care dumneavoastră le vehiculaţi sunt doar rezultatul unui sondaj. Numărul emigranţilor nedoriţi care încearcă forţarea granitelor României în timpul unui an fiind mai mic decât cifra emigranţilor care pătrund în Europa într-o singură zi "bună" prin Spania sau Italia.

Am regretat profund cum o relaţie diplomatică sănătoasă istorică, cât şi o susținere tradiţională valabilă de mai mult de un deceniu pentru aderarea noastră la spaţiul Schengen a fost spulberată în doar câteva zile.

Vă cerem să revizuiţi cu atenţie poziţia dumneavoastră şi să cereţi Comisiei Europene un nou consiliu JAE, unde votul dumneavoastră să readucă relaţia celor două state pe un făgaş sănătos şi normal.

Presa FADERE
Cărbunaru Sorin

15 decembrie 2022".

Publicat în Mapamond
Luni, 19 Decembrie 2022 10:32

Doliu în PSD

Mircea Duşa (foto ↓), fost ministru al Apărării în guvernele Ponta, a murit luni, a anunţat PSD Harghita. El avea 67 de ani, notează hotnews.ro.
„Cu regret, vă anunţăm că domnul ministru şi fost preşedinte al PSD Harghita Mircea Duşa a trecut la cele veşnice în cursul acestei dimineţi. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, este mesajul transmis de PSD Harghita.
La rândul lor, Mihai Fifor - şi el fost ministru al Apărării - şi liderul PSD, Marcel Ciolacu, a transmis că, în toate funcţiile pe care le-a deţinut, Mircea Duşa „şi-a făcut datoria cu onoare şi respect pentru interesul public”.
„Am aflat cu mare tristeţe vestea dispariţiei în această dimineaţă a colegului nostru social-democrat Mircea Duşa. În toate demnităţile publice pe care le-a avut, fie că a fost vorba de ministru al Apărării, de Interne sau pentru Relaţia cu Parlamentul, prefect sau parlamentar, Mircea Duşa şi-a făcut datoria cu onoare şi respect pentru interesul public. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, este mesajul liderului PSD.
Mircea Duşa s-a născut în 1 aprilie 1955 la Topliţa, în judeţul Harghita.
A fost ministru al Apărării în guvernele Ponta, ministru de Interne, ministru pentru relaţia cu Parlamentul, dar şi deputat şi prefect al judeţului Mureş.
doliu psd
*sursa foto: Agerpres

Publicat în Politica
Pagina 3 din 72