La solicitarea autorităţilor ucrainene, avionul militar Suhoi 27 aparţinând Forţelor Aeriene Ucrainene a părăsit spaţiul aerian al României marţi, 01 martie 2022, cu respectarea legislaţiei naţionale şi internaţionale, informează MApN.
Avionul Suhoi 27, fără a avea muniţie la bord, a fost escortat de două aeronave de luptă tip Mig-21 LanceR ale Forţelor Aeriene Române până la limita spaţiului aerian naţional, de unde a fost preluat de către aeronave ale Forţelor Aeriene Ucrainene.
Reamintim că joi, 24 februarie 2022, două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Române aflate în serviciul de luptă Poliţie Aeriană sub comandă NATO au decolat în jurul orei 06.15, pentru clarificarea unei situaţii aeriene referitoare la un zbor neautorizat în partea de nord a României, care se apropia de spaţiul aerian naţional.
Cele două aeronave militare române au aplicat cu stricteţe procedurile naţionale şi regulile internaţionale aplicabile în astfel de situaţii, procedând la interceptarea şi identificarea vizuală a aeronavei care intrase în spaţiul aerian românesc.
Aeronava respectivă, un Suhoi 27 aparţinând Forţelor Aeriene Ucrainene, a fost escortată pentru aterizare imediată pe Baza 95 Aeriană Bacău, operaţiune încheiată la ora 07.05.
Despre acest subiect, Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „Avion militar ucrainean, interceptat şi aterizat la Bacău“.

Stocurile de produse agroalimentare şi de cereale necesare consumului intern sunt asigurate în momentul de faţă şi nu există probleme din punct de vedere al aprovizionării magazinelor cu alimente, a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu (PSD).
"Din punct de vedere al asigurării alimentelor în magazinele din România nu există perturbări majore. Noi chiar facem analize zilnice cu privire la stocurile de alimente, la stocurile de produse agroalimentare, la stocurile de cereale şi nu apar perturbări majore", a afirmat Chesnoiu.
Ministrul le-a transmis românilor un mesaj: "Să nu îşi facă griji din punct de vedere al aprovizionării magazinelor cu alimente, pentru că nu există perturbări pe piaţă. În momentul în care discutăm nu există niciun pericol".
Întrebat dacă este posibil să ajungem la o raţionalizare a alimentelor în România, în cazul în care situaţia actuală în contextul războiului din Ucraina se va înrăutăţi, oficialul MADR a răspuns: "Noi suntem pregătiţi să acţionăm cu soluţii pentru orice situaţie de criză, dar raţionalizarea nu este un element care să fie în scenariile imediate".
"Din punctul meu de vedere este ultima soluţie la care cineva să apeleze, pentru că nu există în momentul de faţă nicio o mobilizare la nivel naţional şi sperăm că nici nu va fi cazul, iar măsurile întotdeauna se dispun gradual. Avem stocuri de alimente, avem asigurate stocurile pentru populaţie şi nu cred cred sincer la cum văd că se derulează lucrurile, nu cred că se va ajunge la o astfel de decizie", a transmis el.
În opinia sa, România nu prezintă niciun risc să rămână fără stocurile necesare de grâu pentru consumul intern, chiar dacă în prezent se tranzacţionează cantităţi semnificative pe burse, iar preţurile la cereale au explodat.
"În niciun caz nu rămânem fără stocuri de grâu. În ceea ce priveşte preţurile, vă pot spune că bursele de cereale sunt organisme vii, la fel ca şi celelalte burse şi reacţionează la şocuri, iar şocurile acestea dau fluctuaţii în preţul produselor. Ceea ce trebuie să înţelegem cu toţii este că în general peste nivelul de consum anual al României există un surplus, de obicei acela se tranzacţionează la burse, nici într-un caz cantităţile de cereale necesare României pentru consum intern. Noi facem analize zilnice, suntem permanent în contact cu traderii, cu procesatorii, cu cei din industria de panificaţie şi nu ajung să se tranzacţioneze pe bursă cantităţile de grâu care îi sunt necesare populaţiei României. Suntem asiguraţi până la noua recoltă", a subliniat ministrul Agriculturii.
Pe de altă parte, Chesnoiu a transmis că este bucuros că în această dimineaţa a văzut că a început să ningă şi că în majoritatea regiunilor ţării se anunţă precipitaţii, ceea ce oferă o oarecare "normalitate" pentru agricultură.

Deputatul AUR Galaţi, Lilian Scripnic, adresează Guvernului rugămintea urgentă să ia toate măsurile necesare pentru a procesa rapid fluxurile de refugiaţi de la punctele de frontieră cât şi de a le asigura condiţii minimale de cazare şi de trai şi atrage atenţia că România trebuie să se implice activ, împreună cu partenerii din Vest, în găsirea soluţiilor de pace în Ucraina.
„Este cunoscut faptul că o imagine poate avea un puternic impact emoţional, echivalând cu mai bine de 1000 de cuvinte. Imaginile mediatizate în ultimele zile, în care sunt surprinşi copii, femei şi bătrâni care fug din calea războiului din Ucraina, oameni care au abandonat toată agoniseala şi truda de o viaţă, au un puternic impact emoţional asupra noastră, a tuturor şi ne oferă şansa să fim solidari în faţa acestui episod nedrept al istoriei, cu cei nevinovaţi. Văzând cozile impresionante din ultimele zile de la punctele de trecere a frontierei de la Giurgiuleşti, judeţul Galaţi, şi Isaccea, judeţul Tulcea, m-am implicat cu toată energia pentru ca aceşti oameni nevinovaţi să fie bine primiţi în România şi să treacă peste cele mai grele momente din viaţa lor. Solidaritatea românilor cu refugiaţii ucraineni, indiferent de etnia acestora, s-a dovedit şi de această dată a fi la fel de puternică ca până acum, în ciuda politicilor asimilaţioniste agresive. Românii au dovedit şi acum faptul că au capacitatea şi deosebita calitate de a face diferenţa între politica agresivă dusă de instituţiile ucrainene şi etnicii ucraineni de rând care sunt în bune relaţii cu fraţii noştri de dincolo şi dincoace de graniţă, neuitând în niciun moment de datoria creştinească de a ne iubi aproapele. Adresez Guvernului rugămintea urgentă să ia toate măsurile necesare pentru a procesa rapid fluxurile de refugiaţi de la punctele de frontieră cât şi de a le asigura condiţii minimale de cazare şi de trai. Mai mult însă, România trebuie să se implice activ, împreună cu partenerii din Vest, în găsirea soluţiilor de pace în Ucraina. Puneţi-vă în locul ucrainenilor care aşteaptă salvarea de la Vest (aşa cum au aşteptat şi românii după al doilea Război Mondial) şi care trăiesc cu spaima că, după un război devastator, vor fi de partea nedorită a unei noi cortine de fier. Ceea ce le dă putere femeilor, bătrânilor şi copiilor care s-au refugiat în România este speranţa că Dumnezeu îi va ţine în viaţă pe soţii, fraţii, copiii lor rămaşi în Ucraina pentru a-şi apăra ţara şi că, după ce războiul se va încheia, se vor întoarce acasă şi îşi vor reconstrui casele, ţara şi viitorul. În aceste vremuri zbuciumate, gândurile şi rugăciunile mele se îndreaptă spre Ucraina, spre oamenii nevinovaţi afectaţi de război“, precizează Lilian Scripnic.

Aproximativ 900 de militari români şi americani, cu peste 70 de mijloace tehnice, se vor instrui în comun, în perioada 2-10 martie, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române (CSIL), din Smârdan, judeţul Galaţi, în cadrul exerciţiului „Justice Eagle 22.1”, anunţă MApN.
Militarii români fac parte din unităţi ale Brigăzii 9 Mecanizată „Mărăşeşti” (Batalionul 341 Infanterie „Constanţa”, Batalionul 911 Infanterie „Capidava”, Batalionul 912 Tancuri „Scythia Minor”, Batalionul 114 Tancuri „Petru Cercel” şi Batalionul 168 Sprijin Logistic „Pontus Euxinus”).
Exerciţiul „Justice Eagle 22.1”, organizat de Brigada 9 Mecanizată „Mărăşeşti”, se desfăşoară pe baza unui scenariu unic, imaginar, dar adaptat ameninţărilor operaţionale posibile, în scopul dezvoltării relaţiilor funcţionale între structurile participante şi armonizării procedurilor operaţionale specifice operaţiilor ofensive. Tragerile de luptă în cadrul exerciţiului se execută cu tancuri T-55, transportoare amfibiu blindate TAB-77, vehicule de luptă „Bradley” şi transportoare blindate Stryker.
Convoaiele de personal şi tehnică se vor deplasa, în zilele de 1 şi 2 martie, pe căile de comunicaţii rutiere spre CSIL Smârdan.
Exerciţiul multinaţional ,,Justice Eagle” se desfăşoară anual pe teritoriul României şi are ca obiective creşterea interoperabilităţii forţelor armate membre ale NATO, menţinerea capabilităţii de dislocare şi instruire în comun prin exersarea sprijinului logistic aferent şi dezvoltarea unui mediu regional favorabil cooperării militare multinaţionale.
Militarii americani participanţi la exerciţiul „Justice Eagle 22.1” fac parte din detaşamentele dislocate în România ca parte a măsurilor de consolidare a posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, ca formulă defensivă de asigurare a securităţii aliaţilor şi de descurajare a acţiunilor agresive în regiunea Mării Negre, precizează MApN.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) le cere românilor care se alfă în Federaţia Rusă să părăsească de urgenţă ţara.

Redăm integral comunicatul MAE:

„După cum este cunoscut, ca urmare a escaladării conflictului armat din Ucraina, România a decis, la 26 februarie 2022, închiderea spaţiului său aerian pentru toate aeronavele înregistrate în Rusia, ulterior măsura fiind adoptată la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. În aceste condiţii, şi companiile aeriene europene şi-au suspendat zborurile spre şi deasupra teritoriului Federaţiei Ruse.
Având în vedere aceste restricţii, precum şi faptul că situaţia regională de securitate rămâne extrem de tensionată şi cu o evoluţie impredictibilă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) le recomandă insistent cetăţenilor români să evite călătoriile neesenţiale în Federaţia Rusă, iar celor care se află temporar în această ţară să ia în considerare să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse cât mai curând, prin intermediul zborurilor comerciale încă disponibile.
MAE informează că cetăţenii români care doresc să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse au, la acest moment, rute alternative de deplasare prin intermediul curselor aeriene regulate, cu escală, prin Republica Turcia/Istanbul şi Emiratele Arabe Unite/Dubai sau pe cale rutieră, cu companii de transport, prin Estonia.
Totodată, MAE recomandă cetăţenilor români care se află pe teritoriul Federaţiei Ruse să îşi înregistreze neîntârziat prezenţa prin intermediul platformei www.econsulat.ro, la adresa https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza, disponibilă atât de pe PC sau laptop, cât şi de pe telefonul mobil.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Moscova: +7 499 143 0427; +7 499 143 0350, al Consulatului General al României la Sankt Petersburg: +7812 3126141 şi al Consulatului General al României la Rostov pe Don: +7 (863) 283 10 15 apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.
De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Moscova: +7 916 017 9882, precum şi telefoanele de urgenţă ale oficiilor consulare la Sankt Petersburg: +7. 965. 777.43.38 şi Rostov pe Don: +7 (909) 437 72 22.
Ministerul Afacerilor Externe solicită cetăţenilor români consultarea paginilor de Internet: http://moscova.mae.ro, http://sanktpetersburg.mae.ro, http://rostov.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie utile”. (sursa digi24.ro)

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit luni României pentru ajutorul furnizat ţării sale, care se confruntă de câteva zile cu o invazie militară rusă de amploare.
''Sunt recunoscător României pentru contribuţia sa semnificativă la capacităţile de apărare ale ţării noastre. Sunt recunoscător lui @KlausIohannis pentru sprijinirea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Simţim sprijinul politic şi de apărare al partenerilor noştri'', a scris şeful statului ucrainean pe contul său de Twitter, @ZelenskyyUa.
România a decis duminică trimiterea în Ucraina a unei a doua tranşe de ajutoare în valoare totală de 3 milioane de euro, sub formă de combustibili, veste antiglonţ, căşti, muniţie şi echipamente militare, alimente, apă şi medicamente. Totodată, executivul de la Bucureşti şi-a anunţat disponibilitatea de a prelua răniţi ucraineni în reţeaua sanitară din România. (sursa Agerpres)

Având în vedere faptul că pentru perioada 28 februarie - 1 martie (în intervalul orar 10:00 - 10:00) au fost emise două coduri meteo, unul galben de intensificări ale vântului şi ninsori viscolite în sud-estul ţării şi unul portocaliu de ninsori viscolite cu strat de zăpadă consistent şi vizibilitate redusă în judeţele Constanţa şi Tulcea, CNAIR face apel la conducătorii auto să circule cu prudenţă pe segmentele de drum afectate.
Precizăm că CNAIR împreună cu Poliţia Rutieră pot lua decizia închiderii circulaţiei pe anumite sectoare de drum dacă viaţa participanţilor la trafic este pusă în pericol.
Pe durata codului galben, în intervalul menţionat, în sud-estul ţării, temporar vor fi precipitaţii mai ales sub formă de ninsoare, iar vântul va avea intensificări, cu viteze la rafală în general de 55-65 km/h şi local va fi viscol.
În intervalul codului portocaliu, în judeţele Constanţa şi Tulcea va ninge însemnat cantitativ (20...30 l/mp) şi se va depune strat de zăpadă pe alocuri consistent. Vântul va avea intensificări susţinute, cu viteze de 60-70 km/h, ninsoarea va fi viscolită, iar vizibilitatea va scădea semnificativ. Pe litoral şi în deltă, rafalele vor atinge 80...90 km/h şi vor fi precipitaţii mixte.
Precizăm că toate direcţiile regionale ale CNAIR sunt mobilizate şi intervin acolo unde este cazul pentru ca traficul rutier să se desfăşoare în condiţii de siguranţă.
Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale pot fi obţinute de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360 sau accesând prima pagină în caseta din stânga: www.cnadnr.ro - DISPECERAT - Situaţia Drumurilor Naţionale, dar şi pagina de Facebook - https://www.facebook.com/cnadnr/.

Circa 3.500 de persoane din Ucraina au intrat în România, în ultimele trei zile, prin punctul de trecere a frontierei de la Isaccea, a declarat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Andrei Ene.
Numai sâmbătă, circa 1.700 de persoane au trecut Dunărea cu bacul de pe malul ucrainean pe cel românesc, 1.100 fiind cetăţeni ucraineni.
"Valorile de trafic sunt ridicate. Ele au început să se intensifice de pe data de 24 februarie. Până azi, la ora 00.00, circa 3.500 de persoane au trecut prin punctul de la Isaccea", a precizat, duminică, Andrei Ene.
El a mai spus că situaţiile cu care se confruntă poliţiştii de frontieră sunt foarte variate, dar toate persoanele care cer ajutor de la statul român primesc un răspuns.
"Chiar şi persoanele care nu au deţinut un paşaport biometric sau care au avut un paşaport fără viză şi au avut doar documente de identitate şi, chiar fără documente de identitate, au solicitat o formă de protecţie către statul român li s-a acordat acest drept", a declarat reprezentantul Gărzii de Coastă.
Potrivit acestuia, la punctul de trecere a frontierei circa 70 de persoane din Ucraina au solicitat statutul de refugiat. (sursa Agerpres)

Din dispoziţia prim-ministrului României, Ministerul Apărării Naţionale a pregătit toate cele 11 spitale militare din subordinea Direcţiei Medicale pentru asigurarea asistenţei şi tratamentului medical pentru militarii răniţi din Ucraina.
De asemenea, începând de duminică, 27 februarie, ora 12.00, Centrul de transfuzii sanguine al Direcţiei Medicale, care funcţionează în Bucureşti în curtea Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central, va fi deschis pentru donare de sânge în beneficiul militarilor răniţi. Centrul va funcţiona în fiecare zi, între orele 8.00 şi 14.00, pentru toţi cei care doresc să doneze sânge în acest scop. Donatorii vor fi aşteptaţi în intervalele orare precizate, la intrarea din Calea Plevnei nr. 134.
Totodată, în baza solicitărilor primite de la Ministerul Apărării al Ucrainei, Guvernul României a aprobat, duminică, 27 februarie, o hotărâre care reglementează donarea în regim de urgenţă, către Guvernul Ucrainei, a unor bunuri materiale de resortul muniţii şi echipamente de protecţie balistică asigurate din excedentul Ministerului Apărării Naţionale al României.
Valoarea elementelor de muniţie şi a celor 2.000 de căşti de protecţie balistică şi 2.000 de veste antiglonţ cu nivel de protecţie III-IV care vor fi donate armatei ucrainene se situează în jurul sumei de două milioane de euro.
Transferul de echipamente constituie un element de sprijin logistic necesar eforturilor Ucrainei de respingere a agresiunii Federaţiei Ruse, declanşată asupra teritoriului ucrainean în data de 24 februarie.
Transmiterea acestor materiale către Guvernul Ucrainean se circumscrie efortului general care se realizează de către statele membre ale NATO şi UE pentru sprijinirea Ucrainei în acţiunile de apărare a teritoriului propriu, independenţei şi integrităţii statului împotriva agresiunii armatei Federaţiei Ruse, informează MApN.

Diana Șoșoacă a stârnit un val de indignare chiar pe pagina ei de Facebook, după ce a pus sub semnul întrebării atacul Rusiei asupra Ucrainei și bombardamentele din Kiev. Revoltați, internauții au trimis-o pe senatoare să facă live-uri din Kiev, iar unii s-au oferit s-o ajute cu transportul.

Diana Șoșoacă a ridicat semne de întrebare sâmbătă asupra atacului Rusiei împotriva Ucrainei și a bombardamentelor din Kiev. Ea a preluat pe Facebook un articol dintr-un blog și a spus că pe camerele live din Kiev nu se văd semnele atacurilor.

„Să vă spun un mic secret: aveţi internet! Efectiv nu înţeleg cum de nu puneţi mâna să căutaţi imagini direct de la sursă. Aveţi ataşat acestui articol o imagine luată de pe mai multe camere live din Kiev. Îmi spuneţi, vă rog, unde sunt „atrocităţile” comise? Unde sunt bombardamentele, unde e nebunia frontului?”, a întrebat senatoarea pe Facebook.

Postarea ei a atras reacții virulente din partea internauților, care i-au transmis în comentarii să meargă în Kiev și să facă live-uri de acolo, așa cum obișnuiește Diana Șoșoacă să comunice de obicei:

De ce nu vă duceți la Kiev, să faceți live-uri d-alea demne de super puterile dvs???? 

Va rog eu frumos, nu mergeti un pic pan' la Kiev sa ne relatati la cald evenimentele?!

Aşteptăm să mergeți în Kiev/Harkov şi să le spuneți oamenilor că bombardamentele (care au distrus numeroase locuințe, şi au cauzat şi pierderi umane) nu există de fapt...

Eu nu ti-as face altceva decât sa te duc la Vama Siret si sa te pun sa repeti asta în fata mamelor singure cu copii, care au fugit disperate din calea criminalilor pe care ii slujești.

Buna ziua! Personal ma ofer sa va duc in Ucraina, sa faceti un live de acolo sa ne aratati "adevarul". Va las in centru in Kiev si merg si parchez un pic mai incolo, nu va panicati, ma intorc si va iau, promit! Multumesc, saru-mana!

Vrem live Șoșoacă de la fața locului! (sursa digi24.ro)