O cantitate totală de 55,3 milioane tone de cartofi a fost recoltată anul trecut în Uniunea Europeană, cu 27,4% mai mică decât în 2000, iar 2,683 milioane de tone de cartofi, sau 4,9% din cantitatea totală, a fost produsă anul trecut în România, arată datele publicate vineri de Eurostat.
Germania este cel mai mare producător de cartofi din UE fiind responsabilă pentru 21,2% din producţia totală, urmată de Polonia (16,4%), Franţa (15,7%), Ţările de Jos (12,7%), Belgia (7,2%), Danemarca (5%) şi România (4,9%).
O suprafaţă de 1,7 milioane de hectare a fost cultivată cu cartofi în 2020, adică 1,7% din totalul terenurilor arabile din UE. Aproape trei sferturi (76,8%) din suprafaţa totală cultivată cu cartofi anul trecut în UE a fost concentrată în doar şase state membre: Polonia (21,6%), Germania (16,5%), Franţa (12,9%), România (10%), Ţările de Jos (9,9%) şi Belgia (5,9%).
Eurostat subliniază că suprafaţa cultivată cu cartofi în UE s-a redus la jumătate între 2000 şi 2020, scăderi semnificative fiind înregistrate în Polonia (minus 71,3%) şi România (minus 41,4%).
Aproximativ 1,5 milioane de exploataţii agricole din UE cultivau cartofi în 2016, dintre care două treimi erau în România (40,7%) şi Polonia (25,4%). Însă aproape 90% din fermele care cultivau cartofi în UE făceau acest lucru pe o suprafaţă mai mică de un hectar. De exemplu, suprafaţa medie a unei ferme din Polonia unde se cultivă cartofi este de 0,8 hectare iar în România de 0,2 hectare. În aceste condiţii, deşi sunt foarte numeroase, aceste exploataţii agricole mici au fost responsabile pentru doar 16,3% din suprafaţa totală cultivată cu cartofi din UE. În contrast, există unele state membre care cultivă cartofi pe scară mare. De exemplu, în Danemarca suprafaţa medie a unei ferme care cultivă cartofi a fost de 26,1 hectare în 2016 iar în Ţările de Jos a fost de 16,5 hectare. În consecinţă, deşi doar 2,6% dintre fermele UE cultivă cartofi pe o suprafaţă mai mare de 10 hectare, aceste ferme au fost responsabile pentru majoritatea (61,6%) suprafeţei totale cultivate cu cartofi în UE.
Valoarea totală, la preţuri de bază, a cartofilor produşi anul trecut în UE este estimată la 12,3 miliarde de euro, adică 3,1% din valoarea totală a producţiei agricole a UE în 2020. Însă această proporţie variază în rândul statelor membre de la 6,8% în cazul României până la 0,7% în Luxemburg.
Jumătate din valoarea producţiei de cartofi a UE în 2020 a venit din doar trei state membre: Franţa (27,7%), Germania (19%) şi Ţările de Jos (10,5%). Urmează la egalitate Polonia şi România care au fost responsabile fiecare pentru 8,5% din valoarea producţiei de cartofi a UE. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Delegaţia României la Jocurile Paralimpice de la Tokyo (24 august-5 septembrie) va fi compusă din 7 sportivi, care vor concura la tenis de masă, judo, atletism, ciclism şi tir cu arcul, iar obiectivul este câştigarea a trei medalii, a declarat, pentru Agerpres, vicepreşedintele Comitetului Naţional Paralimpic, Ciprian Anton.
"Vom avea şapte sportivi, unul la tenis de masă, Bobi Simion, unul la judo, Alex Bologa, doi la atletism, Octavian Tucaliuc şi Tabita Vulturar, unul la tir cu arcul, Eugen Pătru, şi alţi doi la ciclism, Eduard Novak şi Eduard Moescu. Cu siguranţă că se putea mai bine, dar baza de selecţie pentru participarea la un astfel de eveniment atât de mare, Jocurile Paralimpice fiind cel mai mare eveniment din lume, necesită cele mai bune resurse. Am încredere că ne putem prezenta la Jocurile Paralimpice din Franţa din 2024 cu un lot mult mai consistent şi poate să aducem noi discipline sportive, badminton, înot, pentru că avem juniori foarte buni acum. Ne pregătim de asemenea să fim bine şi la Jocurile Paralimpice de iarnă din Beijing, din martie, cu snowboard şi schi alpin", a declarat Anton.
Oficialul Comitetului Naţional Paralimpic speră ca trei dintre sportivii români să reuşească să urce pe podium la competiţia din Japonia.
"Sper ca sportivii noştri să aducă medalii acasă şi să fim bine din punctul ăsta de vedere. Îl avem pe Alex Bologa, la judo nevăzător, este singurul din ţară care practică acest sport şi care de mai bine de doi ani şi jumătate este numărul 1 mondial şi avem şanse cred eu să obţinem medalii. La atletism, la fel, apoi domnul ministru Novak sperăm să obţină medalii la velodrom sau şosea. E foarte greu să vorbim despre un număr de medalii ca obiectiv la aceste Jocuri Paralimpice, pentru că nu ne dorim să punem presiune pe sportivii pe care ne bazăm. În mod sigur aşteptăm o medalie de la Alex Bologa, din partea lui Eduard Novak, pentru că are deja istorie în zona asta. La atletism sperăm ca Tabita Vulturar să fac o figură frumoasă, alergând foarte bine la 100 de m, Octavian Tucaliuc, la aruncarea suliţei... Depinde foarte mult de ziua în care vor concura, de cum se simt. Nu aş putea spune un pronostic clar, dar din şapte sportivi pe care îi avem, eu sper să ne ducem pe podium cel puţin cu trei", a mai spus Ciprian Anton.
Delegaţia României este compusă din 15 persoane, regulile impuse de organizatori interzicând prezenţa unei echipe medicale sau însoţitori pentru sportivii paralimpici.
"Delegaţia cuprinde 15 persoane, 7 sportivi şi restul staff, antrenor, mecanic şi sparring partner, în cazul lui Alex Bologa, care este sportiv nevăzător, va avea nevoie şi de antrenor şi de sparring partner, asta pentru că îi permite categoria în care el concurează. Restricţiile sunt foarte mari, nu avem voie cu însoţitori, staff medical, toate sunt stabilite în funcţie de numărul de sportivi calificaţi", a completat Ciprian Anton.
Jocurile Paralimpice ediţia 2020 vor avea loc în perioada 24 august - 5 septembrie, la Tokyo.
România a cucerit până acum patru medalii la Jocurile Paralimpice, dintre care trei au fost obţinute de Eduard Novak, actualul ministru al Tineretului şi Sportului, aur în 2012, la Londra (ciclism - urmărire individuală, categoria C4), argint în 2008 la Beijing (ciclism - contratimp, cat. LC2) şi la Londra în 2012 (ciclism - contratimp, cat. C4), precum şi o medalie de bronz câştigată de Alex Bologa, în 2016, la Rio (judo - cat. 60 kg).

Publicat în Sport
Miercuri, 11 August 2021 12:40

Cutremur de 4.2 grade, în România

Institutul Naţional De Cercetare - Dezvoltare Pentru Fizica Pământului (INCDFP) transmite că, în ziua de 11.08.2021, la ora 12:31:21 (ora României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.2, la adâncimea de 140 km. Potrivit INCDFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 53 km E de Braşov, 65 km N de Ploieşti, 121 km N de Bucureşti, 127 km SV de Bacău, 132 km NE de Piteşti, 137 km V de Brăila, 140 km V de Galaţi, 167 km E de Sibiu, 186 km N de Ruse şi 210 km SV de Iaşi.

Publicat în Regional

Premierul Florin Cîţu a declarat, marţi, că datele privind inflaţia prezentate luni de Banca Naţională a României (BNR) reprezintă o estimare, însă există şi cifre "interesante" privind veniturile, care arată că România merge în direcţia în care "nu mai este o ţară cu salarii mici".
Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 3,4% pentru sfârşitul anului viitor, conform unei prezentări făcute luni de guvernatorul Mugur Isărescu.
"Este o estimare a Băncii Naţionale. Eu vă spun că am văzut ieri nişte cifre foarte interesante, cum mai mult de 1% dintre angajaţii din România au un salariu mai mare de 3.000 de euro net, cum creşte ponderea celor care au salarii mai mari de 1.000 de euro, ceea ce înseamnă că (...) ne mutăm spre direcţia pe care eu am vrut-o, într-un moment în care România nu mai este o ţară cu salarii mici, nu mai este o destinaţie pentru cei cu salarii mici... (...) România devine o destinaţie pentru investiţii cu valoare adăugată mare şi nu mai este o destinaţie pentru salarii mici", a susţinut Cîţu, înainte de şedinţa Biroului Executiv al PNL.
El a precizat că a văzut în presă cifrele prezentate de BNR, subliniind că salariile sunt determinate de cerere şi de ofertă, nu de intervenţia Guvernului.
"O economie liberală este o economie care creează oportunităţi pentru toţi românii. Prin investiţii, creăm oportunităţi", a adăugat prim-ministrul.
Potrivit acestuia, oportunităţile sunt mai multe locuri de muncă şi mai bine plătite. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica
Marți, 10 August 2021 12:35

Derbi gălăţean în Cupa României

Cupa României programează miercuri partidele din faza a 2-a. Pe „Lieşti Arena”, de la ora 17.30, derbiul gălăţean Sporting Lieşti - SC Oţelul Galaţi. O partidă interesantă care stârneşte orgolii mari, pe teren evoluând mulţi jucători care se cunosc foarte bine. Atmosfera în cele două tabere este foarte bună şi fiecare îşi doreşte să câştige şi să meargă mai departe.
„Un meci în care Oţelul pleacă favorită. Nu voi putea să-i folosesc pe jucătorii luaţi de la ei: Crihană, Cucu, Drăgan, Bîrlădeanu, conform unei clauze din contract şi în poartă va fi Brăneţ pentru că Vădeanu este plecat în vacanţă. Chiar şi aşa, nu ne vom da la o parte, jucăm acasă şi vom încerca să ne calificăm”, ne-a declarat Ionuţ Niculcea, antrenorul principal de la Sporting.
Oţelarii şi-au făcut temele pentru acest joc în weekend la amicalul cu Viitorul Ianca, scor final: 3-1. „Sunt mulţumit, a fost o repetiţie utilă pentru meciul de cupă cu Sporting. Jucăm în deplasare, va fi puţin mai greu dar trebuie să debutăm în meciurile oficiale cu o victorie”, ne-a declarat managerul tehnic de la Oţelul, Dorinel Munteanu.

Sursa foto: Sportul Ilustrat

Publicat în Sport

România are mult de recuperat în ceea ce priveşte reciclarea, a declarat miercuri Andreas Lier, director general BASF România, preşedinte AHK România, subliniind că doar 12% dintre deşeuri se reutilizează, restul fiind depozitate sau eliminate în mod necorespunzător.
"În privinţa reciclării, România are mult de recuperat. Numai 14% din deşeurile municipale se reciclează sau se compostează, restul ajunge la depozitele de deşeuri. AHK a făcut un studiu în 2019 şi doar 25% dintre gospodării separă deşeurile. Doar 12% din deşeuri se reutilizează, restul se depozitează sau se elimină în mod necorespunzător. Asta duce şi ştim toţi la poluarea aerului, a apei şi a solului şi afectează sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor. Din păcate nu pot decât să confirm acest lucru. Eu locuiesc în România de doi ani, conduc BASF. Am trăit în Ucraina timp de şapte ani unde am condus BASF şi problemele sunt foarte asemănătoare în domeniul economiei circulare", a menţionat Andreas Lier.
El a subliniat că "este groaznic să te plimbi cu bicicleta prin pădure şi să dai peste nişte gunoaie care nu au fost eliminate corespunzător".
"Am această sticlă în faţa mea, trebuie să o arunc la gunoiul normal pentru că nu am un sistem adecvat de separare a deşeurilor. Vedem în lume o schimbare de paradigmă de la o economie liniară la una circulară, de la energii fosile la energii verzi cum ar fi hidrogenul verde. Firma BASF s-a angajat în mod consecvent pe această cale şi în domeniul energiilor verzi planificăm unul dintre cele mai mari parcuri eoliene offshore. Practic, societatea noastră va fi alimentată de eoliene, adică vorbim de electrificarea industriei chimice. În ceea ce priveşte economia circulară, prin partenerii noştri colectăm deşeurile de plastic, le trasformăm prin piroliză în ulei şi le aducem din nou în economia circulară, în producţie", a adăugat preşedintele AHK România.
În opinia sa, există multe oportunităţi de afaceri pentru furnizorii de servicii şi tehnologie în acest domeniu.
"Având în vedere această nevoie de recuperare în România şi în contextul Green Deal-ului, având în vedere că mulţi bani intră în România, eliminarea deşeurilor, reciclarea, gestionarea deşeurilor, devin teme cu un potenţial foarte mare de dezvoltare. Există multe oportunităţi de afaceri pentru furnizori de servicii şi tehnologie. Tot mai multe oraşe vor să aibă un rol de pionierat. (...) Ne bucurăm să avem specialişti experţi, reprezentanţi ai politicii, ai ONG-urilor din România. Avem astfel o gamă largă de soluţii în infrastructură, ne uităm la un viitor mai sustenabil pentru oraşele din România", a mai spus Andreas Lier. (sursa Agerpres)

Publicat în National

România, Austria, Germania, Letonia, Norvegia, Slovacia şi Slovenia au fost mutate de Marea Britanie pe lista verde, a anunţat guvernul de la Londra. Noua listă va intra în vigoare duminică, 8 august, de la ora 04.00.

Ţările menţionate ”au demonstrat că prezintă un risc scăzut pentru sănătatea publică din Regatul Unit”, explică site-ul oficial gov.uk.

Călătorii care merg din zona verde spre teritoriul britanic trebuie, totuşi, să respecte o serie de reguli şi cerinţe, chiar dacă sunt vaccinaţi.

Înainte de călătorie:
- să facă un test de Covid-19, de care sunt scutiţi doar copii cu vârste de maxim 10 ani
- să se programeze şi să plătească un test Covid-19 ce trebuie făcut cel mult în a doua zi de după sosirea în Anglia
- să completeze un formular de localizare a pasagerilor

La sosirea în Anglia:
- Să facă un test Covid-19 după sosire sau cel târziu până a doua zi. Copiii cu vârste de cel mult 4 ani nu trebuie să-l facă.
- Călătorii sunt carantinaţi dacă testul este pozitiv.
De asemenea, cei sosiţi trebuie să se carantineze dacă sistemul de urmărire a cazurilor de coronavirus NHS Test & Trace îi informează că au călătorit în Anglia cu cineva testat pozitiv la coronavirus

Publicat în Mapamond

Complexul de agrement de la Zătun a găzduit, ieri, 04 august 2021, cea de-a III-a ediţie a Concursului Naţional de Pescuit pentru Persoanele cu Deficienţe de Vedere. Anul acesta, peste 80 de concurenţi şi însoţitorii lor au răspuns invitaţiei preşedintelui Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, şi a Asociaţiei Nevăzătorilor din România - filiala Galaţi, de a participa la această competiţie pescărească.
”Toţi cei prezenţi la acest frumos concurs de pescuit sunt învingători. Am reuşit şi anul acesta să oferim persoanelor cu deficienţe de vedere o zi de relaxare în aer liber. Pentru mine, acest concurs este un proiect de suflet, un proiect unic în România, care anul trecut nu s-a putut desfăşura din cauza pandemiei. Participanţii s-au bucurat de natură, de vremea frumoasă, au socializat şi s-au împrietenit cu alţi pasionaţi de pescuit. Îi admir şi le mulţumesc că ne oferă astfel de lecţii de viaţă”, a declarat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea.
S-au acordat cinci premii, dintre care două premii speciale pentru cea mai mare captură şi pentru cel mai tânăr participant. Premiile au constat în echipamente profesionale de pescuit, adaptate pentru a fi utilizate de către nevăzători, şi o tabletă.
La această ediţie au participat concurenţi din 22 de filiale ale Asociaţiei Nevăzătorilor din România. La finalul competiţiei, toţi participanţii au fost invitaţi la un prânz cu specific pescăresc.

Publicat în Comunitate

Potrivit datelor APIA, primii cei mai mari 20 de proprietari de terenuri din România deţin în total o suprafaţă de 248.683 de hectare (circa 2,5% din suprafaţa arabilă totală a României), adică cât un judeţ întreg. Cei mai mari proprietari de terenuri arabile sunt arabii (compania Al Dahra), care deţin ferma Agricost din Brăila, care au concesionate 57.000 de hectare de teren agricol, adică toată suprafaţa agricolă din Insula Mare a Brăilei. În top 20 de proprietari de terenuri sunt jumătate români şi jumătate străini.
În domeniul tranzacţiilor imobiliare se ştie că există o cerere mare din partea marilor proprietari să cumpere teren. În prezent, vânzarea de terenuri e blocată din cauza legislaţiei, dar există înţelegeri tacite.
”Realitatea cruntă cu care ne confruntăm este că arabii de la Al Dahra, antreprenori danezi şi italieni sunt printre cei mai mari proprietari de terenuri agricole din România. Şi ne mai mirăm de ce nu avem produse româneşti, de ce importăm mâncare, de ce România, care era grânarul Europei, a ajuns să cumpere până şi grâu din import? Ăsta e unul dintre motive! Pământul nostru a ajuns să fie cumpărat de străini! Ce face ministrul agriculturii? Care e strategia lui în acest sens? Din păcate, nimeni nu are nicio strategie! Ba mai mult de atât, vor să permită prin lege ca străinii să poată cumpăra nestigheriţi şi mai mult pământ! Străinii vor ajunge să deţină tot pământul românesc!”, a declarat Cristian Dima, preşedintele Consiliului Naţional ALDE.

 

Publicat în Politica

Şapte din zece (70%) dintre start-up-urile de tehnologie româneşti au fost afectate de pandemia de COVID-19, iar în cazul a 50% dintre fondatorii acestor afaceri a existat consultare cu echipa pentru a găsi soluţii de atenuare a impactului crizei sanitare, arată rezultatele unui studiu iniţiat de Romanian Tech Startups Association (ROTSA), în parteneriat cu peste 130 de actori ai ecosistemului naţional de start-up-uri.
Conform cercetării "Impactul COVID19 asupra Start-up-urilor de tehnologie din România", afacerile de acest tip din România au venituri, în medie, de 150.000 de euro pe an, sunt active pe piaţă de mai puţin de patru ani şi au sub patru angajaţi.
Pentru a lua decizii în vederea atenuării impactului pandemiei, fondatorii start-up-urilor s-au consultat cu întreaga echipă (50%) sau cu consiliul consultativ, cu mentorii şi antrenorii (49%), în timp ce 39% au primit sfaturi de la alţi antreprenori.
Cel mai prosper ecosistem de start-up-uri de tehnologie locale se află în Bucureşti, acesta fiind urmat de Cluj, Timiş şi Bihor.
De asemenea, cea mai semnificativă evoluţie a ecosistemului de start-up-uri din România a avut loc în anul 2017, când numărul de start-up-uri tehnologice nou-înfiinţate aproape s-a triplat faţă de anul precedent.
Potrivit sursei citate, principalele pieţe reprezentate sau vizate de ecosistemul de start-up-uri din România sunt în Europa (în Franţa, Spania şi Italia), în timp ce 41% dintre respondenţi indică SUA drept piaţa principală.
Start-up-urile cu cel mai mare număr de angajaţi sunt cele din categoriile fintech (35,2%), automatizare (35,2%) şi marketing (14,2%). Pe de altă parte, start-up-urile cu cele mai mari venituri se regăsesc în aceleaşi categorii: automatizare (38,1%), fintech (31,8%) şi marketing (12,1%).
La capitolul finanţare, principala sursă a acestor afaceri de tehnologie este autofinanţarea, peste o treime (36%) dintre acestea au realizat strângere de fonduri private (Business Angels - în proporţie de 23%, VC - de 9% şi Equity Crowdfunding - de 4%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 38 din 57