Ministerul Afacerilor Externe informează că, având în vedere poziţia Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Austria, Emil Hurezeanu (foto ↑), a fost chemat în ţară pentru consultări. Conducerea Ambasadei României la Viena va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim. Potrivit cutumelor diplomatice, decizia părţii române este un gest politic care subliniază poziţia României de dezacord ferm cu conduita Austriei şi indică decizia de diminuare a nivelului actual al relaţiilor cu acest stat.

În această dimineaţă, în Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) s-au purtat discuţii aprinse privind extinderea zonei de liberă trecere cu trei state - România, Bulgaria şi Croaţia.
Însă, extinderea Spaţiului Schengen nu va avea loc pentru România şi Bulgaria, ci doar pentru Croaţia. Austria şi Olanda au votat împotriva aderării celor două ţări, deşi România avea sprijinul Olandei. Olandezii nu au acceptat, însă, intrarea Bulgariei şi cele două ţări au fost analizate la pachet. Croaţia a obţinut undă verde şi va intra în Schengen.
Anunţul oficial a fost făcut de Comisarul european pentru afaceri europene, Ylva Johansson, care a anunţat că România şi Bulgaria nu au fost admise încă în Spaţiul Schengen.
Olanda a precizat că nu se opune României, ci doar Bulgariei, dar pentru că sunt la pachet, votează împorivă pentru amândouă.  Negocieri între miniştrii de interne ai Uniunii Europene şi cel al Austriei au avut loc timp de mai bine de 5 ore în Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI). Germania şi Luxemburg au pus presiune pe Austria, însă toate demersurile nu au schimbat cu nimic poziţia fermă austriecilor. Declaraţii de susţinere au venit şi de la reprezentantul Cehiei, care deţine preşedinţia rotativă a UE, precum şi din partea Franţei.
Cu toate acestea, România şi Bulgaria rămân în afara zonei Schengen.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a primit aprobarea Comisiei Europene privind Programul pentru Acvacultură şi Pescuit 2021-2027. Alocarea financiară totală, pentru perioada de programare 2021 -2027 acordată României este de 232.072.724,00 milioane euro, din care contribuţia UE reprezintă 162.450.905 milioane euro.
Prin implementarea acestui program, MADR va contribui la:
- dezvoltarea unui pescuit comercial durabil marin şi în apele interioare;
- o acvacultură durabilă şi competitivă, care să folosească eficient resursele disponibile;
- organizarea pieţei pescăreşti, inclusiv consolidarea organizaţiilor pescăreşti şi sprijinirea lanţului scurt de comercializare;
- dezvoltarea zonelor pescăreşti, punând în valoarea oportunităţile oferite de economia albastră durabilă.
Axa prioritară care beneficiază de cea mai mare alocare financiară, respectiv de 108.401.171,00 euro, este dedicată promovării activităţilor sustenabile de acvacultură, precum şi prelucrării şi comercializării produselor provenite din pescuit şi acvacultură, contribuind astfel la securitatea alimentară în Uniunea Europeană.
Următoarea axă prioritară, cu o alocare financiară totală de 55.813.488,00 euro, vizează promovarea pescuitului durabil şi a refacerii şi conservării resurselor biologice acvatice, urmată de axa prioritară dedicată facilitării dezvoltării unei economii albastre durabile în zonele costiere, insulare şi continentale şi favorizarea dezvoltării comunităţilor care practică pescuitul şi acvacultura, care va dispune de o sumă în valoare de 53.933.702,00 euro.
Programul este corelat cu Pactul Verde European, cu Strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030, precum şi cu Strategia de la fermă la consumator şi încurajează rezilienţa, tranziţia verde, tranziţia digitală şi valoarea adăugată în cadrul sectorului de pescuit şi acvacultură.

Directorul general al companiei turce Karpowership, Zeynep Harezi, într-un interviu acordat agenţiei turce de ştiri Anadolu a afirmat că sunt în derulare discuţii pentru a aduce în România centrale electrice plutitoare pentru a da curent Ucrainei. „Negociem pentru o putere de aproximativ 300-400 MW. Această capacitate poate furniza energie electrică pentru un milion de gospodării”, a spus Zeynep Harezi, citat de Kathimerini şi preluat de Rador.
„Putem trimite trei sau patru nave pentru a oferi această capacitate de producţie. Rămâne de convenit cum vor arăta detaliile tehnice şi comerciale, precum şi asigurarea securităţii lor”, a menţionat directorul Karpowership.
„Există linii de curent electric între România, Moldova şi Ucraina. Putem amplasa nave în România şi Moldova şi putem furniza energie electrică prin linii electrice către Ucraina”, a mai explicat Harezi. Aceasta a mai spus că, după problemele de infrastructură cauzate de război, prima cerere de furnizare de astfel de nave a fost primită de la operatorul sistemului ucrainean pentru transportul energiei electrice Ukrenergo. Potrivit lui Harezi, în legătură cu acest plan a fost informată şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru a oferi coordonarea necesară pentru această operaţiune.

Zeci de reprezentanți ai PES activists România, veniți din toată țara şi din diaspora, s-au mobilizat astăzi, în fața sediului Consiliului UE, pentru a transmite mesajele lor de susținere pentru aderarea României la spațiul Schengen, în contextul în care, chiar în respectiva instituție se va adopta decizia privind aderarea țării noastre, în cursul zilei de mâine. Acțiunea organizată de militanții pro-europeni ai Partidului Social Democrat a avut ca menire să arate, încă o dată, susținerea românilor pentru acest obiectiv important pentru România, mai ales că astăzi, subiectul a fost discutat de către ambasadorii statelor membre în ședința pregătitoare a Consiliului Justiție și Afaceri Interne ce va avea loc mâine. "Partidul Social Democrat şi militanții PES activists România au susținut mereu dreptul țării noastre de a adera la spațiul Schengen, iar familia noastră social-democrată europeană a sprijinit fără echivoc România împreuna cu colegii mei din Parlamentul European, în special liderul delegației europarlamentarilor PSD, Domnul Dan Nica. Prin această acțiune am dorit să arătăm, încă o dată, importanța acestui vot atât pentru România, cât şi pentru Uniunea Europeană, dar şi mizele unui răspuns negativ. Guvernanții de dreapta din Austria trebuie să înțeleagă impactul şi costurile acestor frâne politice puse proiectului european, întrucât un vot negativ subminează încrederea în solidaritatea și unitatea europeană. În acest context, împreună cu colegii mei din PES activists România, veniți din toată țara şi din diaspora, am afişat în fața Consiliului UE şi a Comisiei Europene mesaje pro-europene privind aderarea la spațiul Schengen, în toate limbile Uniunii Europene, pentru a arăta susținerea românilor pentru acest obiectiv. Acțiunea este cu atât mai relevantă cu cât astăzi aniversăm 22 de ani de la semnarea și proclamarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene prin care au fost clarificate drepturile personale, civice, politice, economice și sociale ale europenilor, iar noi considerăm accederea la spațiul Schengen un drept al românilor", a declarat coordonatorul PES activists România, eurodeputatul Victor Negrescu. "Am salutat verdictul favorabil al Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul Suediei care a eliminat un obstacol important din calea intrării țării noastre în zona de liberă circulație însă astăzi ne aflăm în fața unui moment cheie pentru România iar guvernanții de dreapta din Austria trebuie să înțeleagă impactul frânei politice puse acestui proiect european. Cetățenii români sunt cetățeni europeni și merită, în egală măsură, să treacă frontierele europene fără controale suplimentare, să exporte mult mai ușor și fără costuri suplimentare produsele românești sau fabricate în România și să beneficieze de noi oportunități de dezvoltare economică, la fel ca toți ceilalți cetățeni europeni. Împreună cu colegii mei din PES activists România, veniți din toată țara, am afișat în fața Consiliului UE şi a Comisiei Europene mesaje pro-europene privind aderarea la spațiul Schengen, în toate limbile Uniunii Europene, pentru a arăta susținerea românilor pentru acest obiectiv. Doresc să le mulțumesc, pe această cale, domnilor eurodeputați Dan Nica și Victor Negrescu, pentru efortul depus în Parlamentul European pentru a ajunge în acest punct al negocierilor cu celelalte state membre ale Uniunii Europene dar și colegilor din PES activists Galați pentru implicarea necondiționată în cele două campanii: România cere Shengen din 2015 și campania România merită în Schengen din 2022", a declarat Președintele PES activists Galați, Domnul Cristian Munteanu. La începutul acestui an, PES activists România a continuat, cu sprijinul Partidului Social Democrat, campania privind aderarea României la spațiul Schengen #RomâniiMerităÎnSchengen, prin care au fost contactați direct decidenții europeni care pot influența decizia şi au fost colectate şi transmise reprezentanților din Consiliul Justiție și Afaceri Interne zeci de mii de mesaje de susținere a acestui obiectiv din partea românilor.

Brandul Converse s-a făcut remarcat de-a lungul timpului datorită sneakerilor iconici, precum Chuck Taylor All Star. Acest brand a decis să deschidă primul magazin monobrand din România. Spaţiul va fi deschis în mall-ul ParkLake din sectorul 3 al Capitalei, în următoarele zile. În paralel va fi deschis şi un magazin In Street, de articole sportive. La mijlocul lunii viitoare va fi deschis şi primul magazin Primark din România, scrie profit.ro.

Google România a întocmit un top al celor mai populare căutări în motorul de căutare pentru anul 2022.
Ucraina se află pe primul loc în top, războiul acesteia cu Rusia fiind una dintre principalele curiozităţi ale românilor, notează antena3.ro.
Pe poziţia a doua în topul celor mai populare căutări a fost „recensământul”, un subiect care îi priveşte pe toţi românii şi mai ales că anul acesta, pentru prima dată în România, recensământul s-a făcut şi online.
Top 3 este completat de „Regină Elisabeta”. Monarhul Regatului Unit al Marii Britanii, Regina Elisabeta a II-a, a murit pe 8 septembrie. Cel mai longeviv monarh din istorie avea 96 de ani când a plecat dintre noi.

Top 10 căutări populare pe Google în 2022
1. Ucraina
2. Recensământ
3. Regina Elisabeta
4. Rusia
5. Nosfe
6. Florin Salam
7. iPhone 14
8. Putin
9. Eurovision
10. Schimbări climatice

Cele mai căutate reţete pe Google în 2022

În totul celor mai căutate reţete online anul acesta au fost prăjituri, ciorbe, preparate tradiţionale, dar şi unele exotice precum „tempura”.
Clasica „negresă” a ocupa prima poziţie în topul căutărilor, urmată de „ciorbă de miel tradiţională” şi „zacuscă”.

Top 10 cele mai căutate reţete pe Google în 2022
1. Negresă
2. Ciorbă de miel tradiţională
3. Zacuscă
4. Pască fără aluat
5. Cozonac cu nucă reţeta bunicii
6. Tempura
7. Clătite pufoase
8. Balmoş
9. Ciorbă a la grec
10. Macarons

Top 10 cele mai căutate filme pe Google în 2022
1. Team Building
2. Capra cu trei iezi
3. Black Adam
4. Thor love and thunder
5. Morbius
6. 365 days: This day
7. Encanto
8. Top Gun
9. Uncharted
10. Spider man: No way home.

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) transmite că, în ziua de 07 decembrie 2022, la ora 03:49:39 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.4, la adâncimea de 143 km.

Potrivit INCDFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 63 km E de Braşov, 77 km NE de Ploieşti, 115 km S de Bacău, 128 km V de Brăila, 128 km V de Galaţi, 130 km N de Bucureşti, 146 km NE de Piteşti, 177 km E de Sibiu, 195 km N de Ruse şi 197 km SV de Iaşi.

Jardel, cel mai mare porc din România, a ajuns să cântărească 600 de kilograme, iar proprietarul este de acord să îl vândă, însă pentru o sumă uriaşă, notează antena3.ro.

Dan Praf, un fermier din satul Drajna de Jos, judeţul Prahova, are în gospodărie cel mai mare porc din România, care a ajuns să cântărească aproximativ 600 de kilograme.

Jardel, aşa cum este "alintat" cel mai mare porc din România, a fost achiziţionat de fermierul din Prahova în urmă cu doi ani, iar de atunci a crescut fără încetare şi a ajuns să cântărească 600 de kilograme.

"Acum am în fermă 6 porci, din 2013 mă ocup de creşterea suinelor, dar am şi un job la o multinaţională. Vreo 3-4 porci o să îi tai de Crăciun pentru familie, restul o să-i valorific. În fermă îl am şi pe Jardel, un porc ce are are acum aproape 600 de kilograme. Este o încrucişare de rase: Duroc – o rasă de porci consacrată – şi Marele Alb şi Landrace. Eu îl apreciez la momentul acesta ca fiind cel mai mare porc din România, are în jur de 600 de kilograme după cum arată măsurătorile, aştept să îl cântăresc pe 10 decembrie. Pe 10 martie a fost cântărit ultima oară şi atunci avea 451 de kilograme. Acum, circumferinţa corpului în urma măsurătorilor este de 202 centimetri şi lungimea dintre urechi şi până la baza cozii, undeva la 207 centimetri”, a declarat fermierul Dan Praf pentru agrointel.ro.

Proprietarul a anunţat că Jardel va fi sacrificat numai dacă pe capul lui va fi plătită suma de 20.000 de lei, altfel va putea scăpa de cuţit şi poate să-şi ducă în continuare zilele în ferma în care a crescut până acum.

VEZI VIDEO AICI!

Printre cele mai economice şi indicate 10 oraşe europene de vizitat în 2023, conform celei mai mari reviste de călătorii din lume, Conde Nast Traveler, se numără şi oraşul Braşov. Revista de călătorii a întocmit o listă cu destinaţii la preţuri accesibile pentru pasionaţii de călătorii, scrie publicaţia greacă To Vima, citată de BizBraşov.

„O alternativă mai ieftină decât Bucureştiul (care, în comparaţie cu standardele europene, este încă incredibil de avantajos), Braşovul este înconjurat de pitoreştii Munţi Carpaţi. O telecabină până în vârful Muntelui Tâmpa costă doar 20 de lei pentru privelişti aeriene ale acoperişurilor de culoare roşie cărămizie, în timp ce operatorul local de turism Walkabout oferă un tur pietonal gratuit în fiecare dimineaţă la ora 10.30, care porneşte de la fântâna din Piaţa Sfatului. Luaţi de la taraba din apropiere o delicatesă locală kürtőskalács (o „prăjitură de coş de fum” prăjită la proţap şi acoperită cu zahăr) pentru a vă menţine nivelul de energie”, este descrierea publicaţiei.

Revista britanică subliniază că zborurile spre unele destinaţii populare din Europa ar putea fi destul ieftine, dar preţurile din acestea s-ar putea dovedi extrem de piperate, cum este cazul Veneţiei, care este unul dintre cele mai scumpe oraşe din Europa când vine vorba de cazare şi mâncare.

În Atena, în schimb, recomandată de Conde Nast Traveler drept cea mai accesibilă destinaţie pentru o vacanţă de toamnă în Europa, preţurile au înregistrat o scădere cu 15% în comparaţie cu 2021.

Lista primelor 10 destinaţii ieftine pentru 2023 este completată de Lisabona (Portugalia), Klagenfurt (Austria), Kaunas (Lituania), Riga (Letonia), Berat (Albania), Sofia (Bulgaria), Izmir (Turcia), Tbilisi (Georgia).