Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat luni seara, printr-o nouă hotărâre, o serie de reguli privind carantinarea persoanelor care sosesc în România, aplicabile în perioada 10 decembrie 2021, ora 00,00 - 8 ianuarie 2022, ora 24,00.

Prezentăm integral textul Hotărârii CNSU:

"HOTĂRÂREA nr. 111 din 06.12.2021 pentru stabilirea regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor care sosesc în România valabile în perioada 10.12.2021 ora 00:00 - 08.01.2022 ora 24:00

Având în vedere propunerile Institutului Naţional de Sănătate Publică referitoare la instituirea obligativităţii prezentării rezultatului negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 48 de ore înainte de intrarea pe teritoriul României, pentru toate persoanele care sosesc din statele terţe, indiferent de zona de risc epidemiologic în care sunt încadrate acestea, precum şi propunerile formulate în cadrul şedinţei de lucru organizate în data de 05.12.2021 la nivelul Guvernului României,

în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 3 lit. a), art. 4, art. 7 alin. (1) lit. a), art. 11 alin. (1) şi art. 15 alin. (4) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 20 lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 şi 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, cu modificările şi completările
ulterioare,

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă adoptă prezenta

HOTĂRÂRE:

Art. 1 - Prin derogare de la prevederile art. 3, art. 4 şi art. 5 din Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 43/2021 privind aprobarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, criteriile pe baza cărora se stabilesc acestea, precum şi a regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor care sosesc din acestea în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 2 iulie
2021, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 10.12.2021 ora 00:00 - 08.01.2022 ora 24:00, se stabilesc următoarele reguli de aplicare a măsurii carantinei referitoare la persoanele care sosesc în România:

1. Se instituie măsura carantinei cu o durată de 14 zile la domiciliu, la locaţia declarată sau spaţiul special destinat cu privire la persoanele care sosesc din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau Confederaţia Elveţiană, astfel:

a) persoanele care sosesc din zona Verde sau Galbenă şi nu prezintă dovada vaccinării, dovada confirmării pozitive pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în ţară şi pentru care au trecut cel puţin 14 zile de la data confirmării până la data intrării în ţară ori dovada testării negative RT-PCR pentru COVID19 efectuată cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu
mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

b) persoanele care sosesc din zona Roşie şi nu prezintă dovada vaccinării sau dovada confirmării pozitive pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în ţară şi pentru care au trecut cel puţin 14 zile de la data confirmării până la data intrării în ţară.

2. Se instituie măsura carantinei cu o durată de 10 zile la domiciliu, la locaţia declarată sau spaţiul special destinat pentru persoanele nevaccinate ori pentru persoanele care nu au fost confirmate pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în ţară şi care sosesc din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau Confederaţia Elveţiană aflate în zona Roşie, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

3. Sunt exceptate de la măsura carantinei instituită în condiţiile pct. 1 şi pct. 2, următoarele categorii de persoane:

a) copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani;

b) copiii cu vârsta mai mare de 12 ani şi mai mică de 16 ani, indiferent de încadrarea ţării în zona de risc, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

c) persoanele nevaccinate ori persoanele care nu au fost confirmate pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în ţară, care sosesc din zona Roşie şi rămân pe teritoriul naţional pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARSCoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). În situaţia în care persoanele nu părăsesc teritoriul naţional în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcţiei de sănătate publică din judeţul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în ţară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;

d) persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;

e) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria sau Bulgaria, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

f) elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care frecventează cursurile unor instituţii de învăţământ din România sau din afara ţării, fac naveta zilnic către acestea şi prezintă documente doveditoare, sau care au de susţinut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum şi însoţitorii acestora în situaţia în care sunt minori;

g) membrii delegaţiilor sportive, precum şi artiştii şi staff-ul acestora nevaccinaţi ori care nu au fost confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în ţară, care sosesc din zona Roşie pentru participarea la competiţii sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul naţional, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) şi participă doar la activităţi în cadrul competiţiilor sau, după caz, evenimentelor menţionate;

h) conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum şi conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, nevaccinaţi ori care nu au fost confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în ţară, care sosesc din zona Roşie, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării pe teritoriul naţional, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional;

i) persoanele predate autorităţilor române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerată;

j) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti şi posesori de paşapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, nevaccinaţi ori care nu au fost confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180
de zile anterioare intrării în ţară, care sosesc din zona Roşie şi prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

4. Se instituie măsura carantinei la domiciliu, la locaţia declarată sau spaţiul special destinat cu o durată de 14 zile cu privire la persoanele care sosesc din statele terţe şi nu prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

5. Se instituie măsura carantinei la domiciliu, la locaţia declarată sau spaţiul special destinat cu o durată de 10 zile pentru persoanele nevaccinate ori pentru persoanele care nu au fost confirmate pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în ţară, care sosesc din statele terţe, indiferent de încadrarea acestora în zona de risc dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR
pentru infecţia cu virusul SARSCoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

6. Sunt exceptate de la măsura carantinei instituită în condiţiile pct. 4 şi pct. 5, următoarele categorii de persoane:

a) copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani;

b) copiii cu vârsta mai mare de 12 ani şi mai mică de 16 ani, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

c) persoanele nevaccinate ori persoanele care nu au fost confirmate pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în ţară, care rămân pe teritoriul naţional pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARSCoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). În situaţia în care persoanele nu părăsesc teritoriul naţional în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcţiei de sănătate publică din judeţul în care locuiesc sau în care au adresa
declarată la intrarea în ţară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;

d) persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;

e) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

f) elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care frecventează cursurile unor instituţii de învăţământ din România sau din afara ţării, fac naveta zilnic către acestea şi prezintă documente doveditoare, sau care au de susţinut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum şi însoţitorii acestora în situaţia în care sunt minori;

g) membrii delegaţiilor sportive, precum şi artiştii şi staff-ul acestora care sunt nevaccinaţi ori care nu au fost confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în ţară, sosesc pentru participarea la competiţii sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul naţional, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu
SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) şi participă doar la activităţi în cadrul competiţiilor sau, după caz, evenimentelor menţionate;

h) conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum şi conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, nevaccinaţi ori care nu au fost confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în ţară, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul naţional, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional;

i) persoanele predate autorităţilor române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerată;

j) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti şi posesori de paşapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, nevaccinaţi ori care nu au fost confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180
de zile anterioare intrării în ţară, care sosesc din statele terţe, indiferent de încadrarea acestora în zona de risc şi prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

Art. 2 - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României Partea I şi se comunică tuturor componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, pentru punere în aplicare prin ordine şi acte administrative ale conducătorilor acestora.

PREŞEDINTELE COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ,
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ".

(sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Partidul Alianţa Pentru Patrie (APP) - filiala Galaţi semnalează, prin intermediul unui comunicat de presă, că, la începutul anului 2021, România avea 19,2 milioane locuitori, după datele INS, cu 3,6 milioane locuitori mai puţini faţă de populaţia înregistrată la recensământul din 1992 (22,8 milioane de persoane).

"În 2020, scăderea populaţiei a fost îngrijorător de mare, pentru un singur an, de 143 mii locuitori (raport între născuţi vii şi decese). Chiar dacă la nivel european asistăm la un proces normal de îmbătrânire demografică şi scădere a populaţiei în ansamblu, România se remarcă printr-o scădere mult mai accelerată datorită migraţiei cetăţenilor săi către alte state din ultimii 32 de ani, dar şi prin numărul mare de decese din ultimul an, cu 37.624 mai mulţi decedaţi decât în 2019. Cauzele pot fi puse pe seama virusului SARS-CoV-2, dar şi pe lipsa cronică a medicamentelor, a unor tratamente eficiente şi a infecţiilor nosocomiale care ne bântuie spitalele", se arată în comunicatul citat.

Potrivit sursei citate, la recensământul din 1992, oraşul Galaţi număra 327.928 de locuitori, în 2020 avea 305.929, adică cu aproape 22 de mii de oameni mai puţin. "Ciferele prezentate vorbesc de la sine, depopularea României a fost şi este, după Revoluţia din 1989, o consecinţă a acţiunilor iresponsabile a unor politicieni, aflaţi vremelnic la cârma puterii acestei ţări, care, doar cu mici excepţii, nu au iubit-o şi şi-au făcut ca scop propria bunăstare, decât să se pună în slujba celor care i-au votat", se mai arată în comunicatul APP - filiala Galaţi.

Partidul lui Liviu Dragnea de la Galaţi consideră că se impun măsuri urgente de scădere a declinului demografic al ţării: "Având în vedere cele de mai sus, Alianţa Pentru Patrie, Filiala Galaţi, consideră că se impun măsuri urgente de scădere a declinului demografic al ţării prin măsuri de dezvoltare sănătoase, creşterea a nivelului de trai, a productivităţii interne, prin asigurarea de asistenţă şi tratamente medicale eficiente, instituirea unor măsuri economice de protejare a cetăţenilor împotriva valului de scumpiri ale energiei electrice, gazelor, carburanţilor şi a măririi preţurilor".

Totodată, filiala APP de la Galaţi face un apel la încetarea agresiunii statului împotriva propriilor cetăţeni, "prin promovarea unor mesaje manipulatorii, mincinoase, otrăvitoare, prin segregarea între vaccinaţi şi nevaccinaţi, prin limitarea drepturilor omului, a nerespectării Tratatului de la Nurnberg, a Convenţiei de la Oviedo, împotriva călcării în picioare a Constituţiei României şi a impunerii unui certificat COVID, total discriminatoriu şi fără suport cu adevărat ştiinţific. APP consideră că sursa creării situaţiei de mai sus se află în incompetenţa guvernării USR şi PNL şi a unui Preşedinte de stat profund conflictual şi avid de putere", conchide APP Galaţi comunicatul citat.

Publicat în Politica
Luni, 06 Decembrie 2021 10:45

Cutremur de 3.6 grade în Vrancea

Institutul Naţional De Cercetare - Dezvoltare Pentru Fizica Pământului (INCDFP) transmite că, în ziua de 06 decembrie 2021, la ora 09:22:11 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.6, la adâncimea de 88 km. Potrivit INCDFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 84 km E de Braşov, 87 km S de Bacău, 106 km NE de Ploieşti, 114 km V de Galaţi, 118 km NV de Brăila, 157 km N de Bucureşti, 168 km SV de Iaşi, 176 km NE de Piteşti, 195 km E de Sibiu şi 215 km SV de Chişinău.

Publicat în Regional
Vineri, 03 Decembrie 2021 11:45

Vaccinare obligatorie în România

Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat în exclusivitate la Antena 3 că este de acord cu obligativitatea vaccinării pentru cei care lucrează în sănătate, administraţie publică şi învăţământ, dar nu pentru toţi românii.
„Vaccinarea obligatorie în sensul că e musai, este imposibilă, indiferent ce credem. Vaccinarea şi certificatul de sănătate, da, este obligatoriu. Şi atunci trebuie să aduci argumente, trebuie să-l convingi pe celălalt. (...) Eu am fost de acord şi sunt de acord cu vaccinarea obligatorie în sănătate, în administraţia publică, în primărie, în învăţământ, în acele zone unde, în fiecare zi, personalul se întâlneşte cu mulţi cetăţeni”, a declarat vicepremierul Kelemen Hunor.
Pe de altă parte, ministrul Sănătăţii nu este de acord cu vaccinarea obligatorie.
„Eu nu cred că trebuie să fim ipocriţi, în primul rând şi să spunem că introducem un certificat COVID, care este un instrument de protejare a sănătăţii publice, iar în spatele acestui instrument să existe un mecanism care să inducă un soi de obligativitate a vaccinării. Cred că trebuie să fim corecţi”, a declarat Alexandru Rafila, conform antena3.ro

Publicat în Sanatate

Uniunea Europeană va interzice, curând, un obicei extrem de răspândit în ţara noastră: încălzirea cu lemne. Guvernul României, prin vocea ministrului Muncii, confirmă această informaţie, spunând totuşi că nu va fi o schimbare peste noapte.

Anunţul a venit luni seară, de la Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR. „Uniunea Europeană va interzice, foarte curând, încălzirea cu lemne în România. Va trebui să găsim soluţii moderne, soluţii de energie verde, combinate cu soluţii de energie clasică, dar trebuie găsită soluţia încălzirii”, a declarat Adrian Vasilescu.

Demn de precizat este că milioane de români se încălzesc în continuare cu lemne de foc. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, 3,5 milioane de gospodării din România folosesc această metodă de încălzire.

Publicat în National

Comisia Europeană a transferat, joi, României suma de 1,8 miliarde euro sub formă de prefinanţare, echivalentul a 13% din totalul de granturi alocate acestei ţări în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Plata de prefinanţare va sprijini demararea implementării măsurilor de investiţii şi de reformă cuprinse în Planul de redresare şi rezilienţă al României. Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde euro, din care granturi în valoare de 14,2 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro.
Plata de joi a fost efectuată ca urmare a succesului primelor operaţiuni de împrumut derulate în cadrul instrumentului NextGenerationEU. Până la sfârşitul anului, Comisia intenţionează să mobilizeze până la 80 de miliarde euro sub formă de finanţare pe termen lung, care va fi completată cu titluri pe termen scurt ("EU-Bills"), pentru a finanţa primele plăţi planificate în favoarea statelor membre în cadrul NextGenerationEU.
În România, Mecanismul de redresare şi rezilienţă finanţează investiţii şi reforme care se preconizează că vor transforma profund economia şi societatea acestei ţări. Printre măsurile notabile se numără următoarele: asigurarea tranziţiei către o economie verde, sprijinirea tranziţiei digitale şi consolidarea rezilienţei economice şi sociale.
În ceea ce priveşte asigurarea tranziţiei către o economie verde, planul României prevede investiţii de 3,9 miliarde euro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate şi a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero. În plus, 2,7 miliarde euro vor fi investite în renovarea eficientă din punct de vedere energetic şi renovarea seismică a clădirilor multifamiliale şi publice, ceea ce va aduce beneficii pentru mediu şi va reduce facturile la energie ale gospodăriilor. Valul de renovări va spori rezistenţa clădirilor la seisme şi le va face mai accesibile pentru persoanele cu handicap şi persoanele în vârstă.
Reformele şi investiţiile în valoare de 855 de milioane euro vor sprijini producţia de energie curată prin eliminarea treptată a producţiei de cărbune şi lignit şi prin utilizarea surselor regenerabile de energie şi a hidrogenului. În plus, planul include măsuri de protecţie a biodiversităţii şi a mediului axate pe împădurire, reîmpădurire şi pepiniere forestiere, precum şi alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucţie ecologică şi protecţia speciilor, cu investiţii în valoare de 1,1 miliarde euro.
La capitolul sprijinirea tranziţiei digitale, planul prevede 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administraţiei publice în domenii-cheie precum justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul, gestionarea funcţiei publice şi dezvoltarea competenţelor, achiziţiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea şi vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud şi eliberarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români. Planul investeşte 470 de milioane euro pentru dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, care să conecteze peste 25.000 de furnizori de asistenţă medicală şi sisteme de telemedicină. În plus, 881 de milioane euro vor fi alocate digitalizării educaţiei în vederea îmbunătăţirii competenţelor pedagogice digitale, precum şi a conţinutului educaţional şi a echipamentelor digitale.
În ceea ce priveşte consolidarea rezilienţei economice şi sociale, planul va sprijini un proces decizional mai bun şi sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administraţiei fiscale şi ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii şi al unui control mai bun al cheltuielilor. Planul va îmbunătăţi mediul de afaceri prin măsuri de consolidare a independenţei sistemului judiciar şi de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei acestuia, intensificând combaterea corupţiei şi sprijinind un sistem decizional previzibil, informat şi participativ.
Planul va contribui totodată la consolidarea rezilienţei sistemului de sănătate prin investiţii de 2 miliarde euro în infrastructuri spitaliceşti moderne şi va îmbunătăţi sistemul educaţional prin măsuri cuprinzătoare care să vizeze toate nivelurile de învăţământ. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica şi va îmbunătăţi sprijinul social pentru persoanele cele mai vulnerabile, creând în acelaşi timp stimulente pentru ocuparea forţei de muncă şi formare profesională. Planul României va sprijini coeziunea teritorială şi socială prin dezvoltarea, modernizarea şi decarbonizarea transportului rutier şi prin îmbunătăţirea siguranţei rutiere, prin reforme şi investiţii în valoare de 3,9 miliarde euro.
"Mă bucur că România primeşte prima tranşă de 1,8 miliarde euro în cadrul NextGenerationEU. Acesta este un pas important pentru implementarea măsurilor cuprinse în planul de redresare şi rezilienţă al României, în valoare de 29,2 miliarde euro. Salut reformele şi investiţiile care facilitează dubla tranziţie verde şi digitală. Fondurile europene vor contribui la modernizarea sistemului de sănătate şi la consolidarea administraţiei publice din România. Vom fi alături de România pentru a ne asigura că cetăţenii săi beneficiază pe deplin de acest plan", a declarat preşedinta CE, Ursula von der Leyen.
"Ziua de astăzi marchează un pas important pentru redresarea României, care primeşte 1,8 miliarde euro sub formă de prefinanţare. Planul de redresare şi rezilienţă al României este un model pentru un viitor mai prosper şi mai durabil pentru această ţară, atât din punctul de vedere al mediului, cât şi din punct de vedere social. Este un plan amplu, atât în ceea ce priveşte finanţarea, cât şi reformele şi investiţiile ambiţioase care urmează să fie puse în aplicare în următorii ani. Comisia Europeană va sprijini autorităţile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajamente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriaşe cetăţenilor şi întreprinderilor din România", a precizat, la rândul său, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.
Mecanismul de redresare şi rezilienţă se află în centrul instrumentului NextGenerationEU, care va furniza 800 de miliarde euro (în preţuri curente) pentru a sprijini investiţiile şi reformele în toate statele membre. Planul României face parte din răspunsul fără precedent oferit de UE pentru a ieşi mai puternică din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a promova tranziţia verde şi tranziţia digitală şi pentru a consolida rezilienţa şi coeziunea în societăţile noastre. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că până la finele anului Legea privind certificatul COVID urmează să fie adoptată, într-o formă agreată cu specialiştii în materie.
"A fost o discuţie şi o solicitare a reprezentanţilor cultelor ca cetăţenii să poată să beneficieze de această libertate de a participa la slujbe fără să se impună obligativitatea deţinerii certificatului verde. Este, în momentul de faţă, (...) un proiect care este în dezbatere se discută cu fiecare dintre specialişti şi sperăm ca într-un timp cât se poate de rezonabil să ajungem la o concluzie, să mergem în Parlament şi până la sfârşitul anului să putem să avem această Lege a certificatului COVID, care, încă o dată, el se va înscrie în parametrii reali a ceea ce înseamnă incidenţa bolii şi, de asemenea, ceea ce înseamnă oamenii care au trecut prin boală, oamenii care beneficiază de teste. Este o chestiune care urmează să fie dezbătută şi finalizată cu cei care sunt îndrituiţi şi au cunoştinţele necesare pentru acest lucru", a declarat Nicolae Ciucă, joi, după întâlnirea cu reprezentanţii cultelor religioase din România, întrebat despre obligativitatea certificatului verde în lăcaşurile de cult.
Premierul a explicat că întâlnirea cu reprezentanţii cultelor religioase reprezintă o modalitate de dialog pe care decidenţii şi-au propus să o aibă în vederea găsirii celor mai bune soluţii pentru românii.
"Activitatea a debutat printr-un mesaj care ne-a plăcut foarte mult tuturor: suntem aici pentru că ne iubim ţara şi ne iubim comunităţile, iar mesajul nostru a fost cât se poate de clar că prin astfel de activităţi nu facem altceva decât să redăm încrederea oamenilor şi speranţa. Nu o spun gratuit, o spun pentru că asta se întâmplă în baza unui dialog pe care noi îl avem cu societatea civilă. Cele 18 culte păstoresc împreună peste 99% din populaţia României, ori partea asta de dialog ne ajută în tot ceea ce înseamnă găsirea soluţiilor şi armonizarea lor cu nevoile şi specificul fiecărei comunităţi în parte. Este o modalitate de dialog pe care o vom continua şi cu ceilalţi reprezentanţi ai societăţii civile, astfel încât să putem să primi şi să acumulăm tot ceea ce vine din parte cetăţenilor români pentru a putea să luăm decizii pentru cetăţenii români", a declarat Ciucă. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica
Miercuri, 01 Decembrie 2021 00:00

La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!

Echipa cotidianului MONITORUL DE GALAŢI urează tuturor românilor LA MULŢI ANI!

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Rata de circularitate a materialelor folosite în Uniunea Europeană a crescut în 2020 cu 0,8 punte procentuale, până la 12,8%, însă România este pe ultimul loc în rândul statelor membre, cu o rată de circularitate a materialelor folosite de doar 1,3%, aceeaşi ca în anul 2019, arată datele publicate de Eurostat.
Comparativ, în Ţările de Jos, rata de circularitate a materialelor folosite a fost de 31%, ceea ce înseamnă că 31% dintre resursele materiale utilizate în această ţară au provenit din deşeuri materiale reciclate.
Eurostat precizează că diferenţele înregistrate în rândul statelor membre cu privire la rata de circularitate a materialelor folosite depinde nu numai de cantitatea de materiale reciclate în fiecare ţară, ci şi de factorii structurali din economiile naţionale. Rata de circularitate este ridicată dacă şi cantitatea de deşeuri reciclată este mare. Însă, rata de circularitate poate fi ridicată şi în situaţia în care consumul intern de materiale este redus, adică materialele pe care o ţară le consumă (biomasă, metale, minerale, combustibili fosili). Acest lucru se întâmplă atunci când extracţiile de materiale într-o ţară sunt la un nivel scăzut, importurile de materiale sunt reduse sau exporturile de materiale extrase intern sunt ridicate.
Rata de circularitate este mai mică decât alţi indicatori, precum rata reciclării, care este de aproximativ 55% în UE. Aceasta pentru că unele tipuri de materiale nu pot fi reciclate, de exemplu combustibilii fosili care sunt arşi pentru a produce energie sau biomasa consumată sub formă de nutreţ.
În funcţie de tipul de materiale, rata de circularitate în UE prezintă diferenţe semnificative, fiind de 25% pentru metale, de 16% pentru mineralele non-metalice (inclusiv sticlă), de 10% pentru biomasă (inclusiv hârtie, lemn, ţesături) şi de 3% de combustibili fosili. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Laurenţiu Reghecampf şi Corina Caciuc trăiesc una dintre cele mai frumoase perioade din viaţa lor. Se iubesc şi îşi doresc ca familia lor, care în curând se va mări, să fie liniştită şi fericită!
Atunci când un bărbat este îndrăgostit până peste cap de o femeie face tot felul de gesturi pentru a-i arăta acest lucru. În această categorie intră şi Laurenţiu Reghecampf! Antrenorul Universităţii Craiova ştie cum să-şi răsfeţe sexy-graviduţa şi nu are niciun fel de problemă să o facă în văzul tuturor.

Capture 1

Într-o zi mohorâtă de noiembrie, atenţia pe care Laurenţiu Reghecampf i-a dăruit-o a făcut-o pe Corina Caciuc să se simtă şi mai iubită. Zilele trecute s-au petrecut scenele despre care vorbim!
Iniţial, sexy-graviduţa lui Reghecampf a fost surprinsă în timp ce pleca de acasă către Strada Nicolae Golescu. Acolo avea să se întâlnească cu o bună prietenă, la restaurantul lui Joseph Hadad. Ajunsă în zona respectivă, Corina Caciuc a coborât din maşină, a plătit parcarea, iar apoi a mers câţiva metri până la local.
Iubita lui Laurenţiu Reghecampf s-a îmbrăcată foarte lejer, într-o pereche de colanţi negri, o bluză roşie, oversized, care-i lăsa burtica de gravidă foarte puţin la vedere, iar deasupra cu o geacă neagră, ceva mai grosuţă, potrivită anotimpului în care ne aflăm.
După câteva minute bune petrecute în compania unei prietene, Corina Caciuc a avut parte de o surpriză plăcută. Laurenţiu Reghecampf şi-a făcut apariţia! Îmbrăcat casual, antrenorul Universităţii Craiova a ajuns în locul în care iubita lui se răsfăţa. Au mai petrecut câteva minute împreună, iar ulterior s-au retras.

Capture 2

Până au ajuns în parcarea în care se afla autoturismul lor, un Audi, cei doi au oferit imagini senzaţionale. De braţ şi cu zâmbetul pe buze, aşa au fost surprinşi Laurenţiu Reghecampf şi Corina Caciuc.
Cel mai recent control medical efectuat de Corina i-a împlinit visul lui Reghe! Bebeluşul din pântecul iubitei sale este băiat, întocmai cum Laurenţiu Reghecampf şi-a dorit. Corina Caciuc ar urma să nască în mai 2022, între 15 şi 20 ale lunii.
Sexy-graviduţa lui Laurenţiu Reghecampf are 29 de ani şi este directoarea unei companii care derulează afaceri pe relaţia dintre China şi România!
Corina Caciuc este licenţiată în management. Facultatea a început-o în Dubai şi s-a transferat, mai apoi, în România. În plus, Corina are un master în mediul de afaceri, la Cambridge. (sursa cancan.ro)

Publicat în Mozaic
Pagina 44 din 72