Alex este un tânar intelectual, profesor universitar în Lyon, Franţa. El vorbeşte curent multe limbi străine, inclusiv româneşte, fiind de mic un adevărat călător prin lume. Toată Europa, de la nord la sud şi de la est la vest, Orientul apropiat, Australia şi Noua Zeelanda (unde a şi locuit un an), au fost „călcate” des de acest urmaş a unui Vasco da Gama modern.

Pentru vacanţa de anul acesta s-a hotărat la un lung periplu prin România. A intrat cu maşina prin Nădlac şi drumul a continut spre Timişoara, Alba Iulia, Turda, Sighişoara, Braşov, punctul terminus fiind la Galaţi. Aici, după ce a apreciat „Monitorul de Galaţi”, a acceptat cu plăcere să ofere câteva impresii de călătorie şi chiar fotografii în exclusivitate pentru această publicaţie.

Pentru început l-am întrebat ceva mai pragmatic, adică punctul său de vedere ca şofer pe drumurile româneşti, asta după peste 1.000 kilometri de condus. A răspuns simplu: „Mi s-a părut OK. Drumurile sunt destul de bune (peste 80%), conducătorii auto în general politicoşi, dar unii sunt cam nebuni”. I-am spus că termenul nu este chiar „politically correct” şi am căutat împreuna un cuvânt mai blând... şi a ieşit că „unii participanţi la trafic merg la limită, egoismul lor punând în pericol propria persoană, dar şi pe ceilalţi”.

Trecând prin multe oraşe şi multe cazări, a venit vorba despre amabilitatea românilor faţă de turişti. Mulţi vânzători şi ospătari impresionează negativ prin răceală, la recepţia hotelurilor fiind mai amabili. Dar a întalnit şi multă acreală. Alex face o comparaţie cu cei mai amabili lucrători din serviciile hoteliere şi de alimentaţie publică, cei din America, unde te copleşesc şi adaugă că şi la Paris chelnerii sunt legendari pentru lipsa de empatie deşi acolo este de fapt o situaţie specială. El spune că în general parizienii sunt foarte selectivi social şi trăiesc în nişte „bule de interes”, o situaţie tipică marilor comunităţi urbane. „Cu cât localitaţile sunt mai mici, cu atât oamenii sunt mai prietenoşi, adaugă el”.

L-am întrebat ce i-a placut cel mai mult în România, răspunsul venind foarte repede: „Citadela de la Alba Iulia şi să mă culc devreme că eram mort de oboseală după atâta drum”. Ce ţi-a placut cel mai mult la Galaţi? „Îmi pare rău să spun, dar aici mai trebuie lucrat la aspectul turistic. Totuşi sunt foarte agreabile tabăra de sculptură în metal de pe faleză, peisajul dunărean şi evenimentul «SkirtBike»”. El menţionează ca element pozitiv faptul că oraşul este într-o continuă schimbare şi evoluţie pozitivă. După un moment de gândire, Alex completează că Salina de la Turda i s-a parut „wow”. Lângă noi stă un bunel care trage cu urechea la ce vorbim şi intră în discuţie: „Eu prima oară m-am urcat în tren la 19 ani, adică în anul 1951”. L-am întrebat pe Alex, la ce vârstă a călătorit el pentru prima oară cu trenul? „La vârsta de 4 luni, cu TGV - Train a grande vitesse”. Alte vremuri, alte obiceiuri!

Apropo de frumuseţile României... Alex a postat multe fotografii pe Instagram şi urmăritorii săi au fost încântati, cel puţin 3-4 prieteni şi-au exprimat dorinţa de a vizita ţara noastră în viitor. O prietenă din Noua Zeelanda a declarat: „As me enter into the lockdown, this trip is everything needed - Cum noi vom intra în lockdown, această excursie este tot ce îmi doresc”. Iată cum fotografiile cu ţara noastră încântă oamenii de la antipozi şi s-ar putea spune că „les amis de mes amis sont mes amis”, devine „les amis de mes amis sont les amis de la Roumanie”.

La întrebarea despre femeile din România (celebra întrebare legată de frumuseţea româncelor) a răspuns: „No comment!”. Dar vine vorba despre un alt capitol important pentru turişti, cel al mâncării. Aici răspunsul a fost cel mai prompt, pe primul loc în preferinţe fiind micii. Mici în fiecare zi şi în fiecare oraş, toţi fiind la fel de apetisanţi. Apoi a menţionat zacusca, papanaşii şi colacii secuieşti. Şi berea, mai ales cea fabricată tradiţional.

Unul din lucrurile care atrag atenţia călătorului venit din vestul european este acel melanj uneori ciudat de vechi şi nou, care apare în arhitectură, dar şi în obiceiurile umane. Alex aminteşte de senzaţiile intense pe care le-a trăit oprind la nişte staţii de benzină opulent luminate, de un futurism hiperartificializant. El mai observă tendinţa oraşelor de a-şi dezvolta centrul, aceste zone urbane înnoite devenind loc maxim de concentrare şi interes cultural şi de divertisment.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Comunitate

Salariul minim pe economie în România este mic şi trebuie să crească, iar negocierile cu sindicatele şi patronatele pe această temă vor începe în septembrie, a declarat, miercuri, ministrul Muncii, Raluca Turcan, în cadrul unor declaraţii de presă.
Ministerul Muncii a anunţat patronatele şi sindicatele să se pregătească pentru demararea negocierilor cu privire la nivelul salariului minim de la începutul lunii septembrie.
"Eu o să vă spun câteva principii, ca să fie lucrurile foarte clare. Unu: cred că salariul minim trebuie să crească şi cred că este mic în România", a spus Turcan.
Ea a fost întreruptă de jurnalişti, care au întrebat-o cât este salariul minim, întrebare la care, marţi, ministrul Finanţelor, Dan Vîlceanu, nu a ştiut să răspundă.
"Vă daţi seama că îl cunosc şi am negociat creşterea salariului minim brut la 2.300 de lei. Putem fi un pic serioşi, vă rog, am nişte lucruri de spus. Vreau să clarific punctul de vedere cu salariul minim", a răspuns Turcan.
"Deci unu: trebuie să crească pentru că este mic şi 2.300 brut este puţin, în condiţiile în care avem şi un fenomen îngrijorător de muncă nedeclarată sau muncă subdeclarată, ceea ce face ca, de fapt, oamenii să fie privaţi şi în privinţa salariului pe care îl primesc în mână, şi în privinţa contribuţiilor la sistemul de pensii. De asemenea, această creştere a salariului minim trebuie făcută predictibil şi să nu conducă la o avalanşă de concedieri şi de pierderi de locuri de muncă", a arătat Turcan.
Ea a amintit că există 120.000 de noi locuri de muncă create de la începutul anului, cele mai multe fiind pe perioadă nedeterminată.
"În materie de majorări de pensii, nu vor intra în capcana nefericită pe care a întins-o PSD în decursul timpului şi anume de a face speculaţii la televizor despre creşterea pensiilor şi practica să dea rateuri. Majorările de pensii se vor face atunci când se ia decizia şi se anunţă. Este nedrept să face speculaţii la televizor pe tema pensionarilor", a mai spus ministrul. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că România se află în valul patru al pandemiei, iar varianta Delta a virusului este pe cale să devină dominantă.
"Este clar că suntem în momentul de faţă pe un trend ascendent din punct de vedere epidemiologic, suntem în valul patru, înregistrăm un număr din ce în ce mai mare de cazuri noi şi ca urmare a faptului că varianta Delta este pe cale să devină dominantă în România", a spus Gheorghiţă, în cadrul unei conferinţe.
El a precizat că un motiv important pentru creşterea numărului de cazuri în această perioadă este mobilitatea crescută, interacţiunea crescută între persoane, coroborat cu nerespectarea măsurilor de prevenţie şi din acest motiv nu se aşteaptă ca în perioada următoare situaţia să se stabilizeze.
"La nivelul medicilor de familie, în momentul de faţă sunt 2.730 de cabinete care înregistrează activităţi de vaccinare şi au fost vaccinate până pe data de 22 august peste 346.000 de persoane, majoritatea - 55%, fiind în mediul rural. La nivelul unităţilor sanitare sunt 149 de spitale publice care au activităţi de vaccinare pentru pacienţii cronici, pentru pacienţii internaţi şi au fost vaccinaţi, începând cu a doua jumătate a lunii mai, peste 7.177 de pacienţi cronici. Cred că este o oportunitate când ajungem la spital să solicităm, în cazul în care nu am fost vaccinaţi, să beneficiem de vaccinare", a afirmat Gheorghiţă.
El a adăugat că sunt 26 de unităţi sanitare private care înregistrează şi care au activităţi de vaccinare pentru pacienţii internaţi, fiind imunizate 1.521 de persoane până la acest moment. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat, marţi, că ultima raportare primită de la Institutul Naţional de Sănătate Publică arată că, în perioada de vârf pandemic a valului patru, este posibil să se ajungă la aproximativ 4.000 de pacienţi spitalizaţi.
"Ultima raportare de la Institutul Naţional de Sănătate Publică corectează de fapt o raportare anterioară şi estimează că vârful s-ar putea să fie pe la finalul lunii septembrie. Dar este o estimare, ne putem aştepta să apară modificări faţă de această estimare, iar în scenariul cel mai rău posibil INSP apreciază că s-ar putea să ajungem la aproximativ 4.000 de pacienţi spitalizaţi în perioadele de vârf pandemic. Acesta este scenariul cel mai rău posibil", a declarat Ioana Mihăilă. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Ministerul Afacerilor Externe anunţă că 14 cetăţeni români au ajuns în siguranţă pe aeroportul din Kabul, urmând a fi evacuaţi la următorul zbor al aeronavei militare româneşti, care se află în prezent la Islamabad.
Potrivit MAE, cei 14 români sunt angajaţi ai unei companii de securitate cu activităţi în Afganistan. Aceştia s-au aflat până vineri dimineaţă într-o bază militară din afara aeroportului.
Sursa citată precizează că transferul grupului la aeroport s-a făcut în urma unor demersuri "extrem de complexe şi dificile", realizate încă de la începutul săptămânii de către autorităţile române cu sprijinul partenerilor internaţionali şi ai companiei angajatoare. (sursa Agerpres)

Publicat în National
Marți, 17 August 2021 14:37

100 de lei pentru cei care se vaccinează

Coaliţia de guvernare a agreat, săptămâna trecută, demararea proiectelor pilot privind vouchere acordate celor care se vaccinează, a anunţat, la finalul şedinţei de marţi, 10 august 2021, premierul Florin Cîţu. Anterior, Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, anunţase că se vor oferi bonuri de masă şi, de asemenea, se caută posibilităţile tehnice pentru organizarea unor loterii la care să fie înscrişi cei care deja s-au vaccinat.
"Am fost de acord să începem proiectele pilot, să vedem cum vor funcţiona ele, cu vouchere în valoare de 100 de lei şi o loterie", a precizat premierul.
Florin Cîţu a adăugat că programul privind voucherele va fi gestionat de Ministerul Sănătăţii, iar loteria va fi analizată în perioada următoare.
"Vom vedea în funcţie de cum merg proiectele. În iarnă au mai fost astfel de programe, am alocat sume pentru medicii de familie, ştiţi foarte bine, acolo sumele n-au fost cheltuite. Atunci, propunerea mea în coaliţie a fost să pornim cu un program mai mic. Dacă sursele vor fi epuizate, vom aloca resurse mai multe. Aştept actul normativ, să fie aprobat în şedinţă de guvern. Cred că o să fie HG. Oamenii se vaccinează şi apoi primesc un voucher în valoare de 100 lei. Loteria încă nu ştim cum va funcţiona. Vor fi alocate resurse şi vom vedea care va fi schema, vom discuta cu experţii, cei care fac loterii. Ne vom uita la sistemul deja implementat de ANAF - loteria bonurilor fiscale - şi cred că de acolo ne vom inspira", a explicat şeful Guvernului.
Întrebat care este impactul bugetar, el a arătat că este vorba de "50 de milioane pentru cele două proiecte".

Ministrul Sănătăţii: Probabil vor fi distribuite începând cu luna septembrie

Bonurile de masă pentru persoanele care vaccinează anti-Covid ar putea fi eliberate din luna septembrie, a declarat, recent, ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă. Aceasta a precizat că cel mai probabil voucherele vor fi acordate chiar la centrele de vaccinare, după realizarea schemei complete de imunizare.
„Probabil vor fi distribuite începând cu luna septembrie, nu ştiu exact data, dar sunt nişte tehnicalităţi care trebuie îndeplinite. Cadrul legal, asigurarea resurselor bugetare, după aceea tipărirea şi distribuirea bonurilor de masă. Cred că până în septembrie vom reuşi să le îndeplinim", a precizat Ministrul Sănătăţii.
Bonurile ar urma să fie distribuite prin DSP, direct către centrele de vaccinare.
„Probabil le vom distribui prin Direcţiile de Sănătate Publică (DSP) şi le vom împărţi apoi, împreună cu vaccinurile, către centrele de vaccinare şi respectiv alte situaţii în care se vaccinează populaţia, cum ar fi medicii de familie”, a mai spus ministrul.
Coaliţia de guvernare a agreat soluţia acordării de bonuri de masă pentru persoanele care se vaccinează anti-COVID. De asemenea, se caută posibilităţile tehnice pentru organizarea unor loterii la care să fie înscrişi cei care deja s-au vaccinat.
Bonurile vor avea valoare nominală de 100 de lei şi constituie o măsură de stimulare a vaccinării împotriva SARS-CoV-2. (sursa digi24.ro)

Publicat în Sanatate

Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 6,5% în primul semestru din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, pe serie brută, şi cu 6,2% pe seria ajustată sezonier, potrivit estimării semnal publicată marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În trimestrul II din acest an, PIB-ul a crescut cu 1,8%, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2020 economia a înregistrat o majorare cu 13,6%.
Potrivit datelor INS, Produsul intern brut a înregistrat în trimestrul II din 2021 o creştere cu 13% pe serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2020.
"Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul II 2021 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2021, publicată în comunicatul de presă nr. 174 din 8 iulie 2021. Astfel, rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 102,9% la 102,5%. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", se menţionează în comunicatul INS. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Partidul Social Democrat (PSD) solicită Guvernului să prezinte cetăţenilor care sunt sumele cheltuite pentru achiziţia dozelor de vaccin anti-COVID-19.

„Afirmaţia ministrului Sănătăţii, Ioana Mihăilă, că astfel de informaţii ar fi «confidenţiale» este inacceptabilă, având în vedere că este vorba de bani publici, colectaţi din taxele şi impozitele plătite de cetăţeni şi că destinaţia acestor fonduri este de interes public.
Drept urmare, PSD solicită Guvernului să prezinte contribuabililor români, în cel mai scurt timp, următoarele informaţii:
1) Câte doze din fiecare tip de vaccin anti-COVID-19 au fost contractate de Guvern şi la ce preţ total?
2) Câte doze din fiecare tip de vaccin au fost deja achiziţionate până în prezent de Guvern şi cât au costat în total?
3) Câte dintre dozele din fiecare tip de vaccin au fost administrate efectiv în România şi câte au fost irosite ca urmare a utilizării necorespunzătoare sau a expirării termenului de garanţie?
4) Câte doze din fiecare tip de vaccin au fost revândute către alte state şi care a fost preţul total obţinut?
5) Câte doze din fiecare tip de vaccin au fost donate altor state?“, se arată într-un comunicat al PSD.

În cazul în care Guvernul va refuza să răspundă, în mod transparent, la întrebările de mai sus, PSD va folosi toate căile parlamentare şi juridice pentru a aduce adevărul în faţa cetăţenilor, se mai precizează în comunicatul citat.

Publicat în Politica

România are planificate investiţii de 400 milioane de euro în proiecte de digitalizare a sistemului de sănătate, prin intermediul fondurilor provenite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), susţin reprezentanţii Horvath, companie internaţională de consultanţă în management.
"Această sumă reprezintă mai puţin de jumătate din bugetul alocat de Polonia, o altă beneficiară a PNRR, care a planificat investiţii de un miliard de euro în digitalizarea sistemului de sănătate. România a decis ca, din totalul de 29,2 miliarde euro, primiţi de la Uniunea Europeană prin intermediul PNRR, 2,45 să fie direcţionaţi spre domeniul sănătăţii. Acest buget este unul dintre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est, destinat sectorului de sănătate", se menţionează în comunicat.
Studiul realizat de Horvath, în prima parte a acestui an, vizează întrebuinţarea fondurilor provenite prin PNRR în sistemul de sănătate din şase ţări europene: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România şi Croaţia.
Potrivit sursei citate, România şi-a declarat intenţia ca o parte semnificativă din cei 2,45 miliarde euro alocaţi sănătăţii, respectiv 1,9 miliarde euro, să meargă către înnoirea infrastructurii, prin proiecte ca modernizarea spitalelor existente şi construirea unora noi, precum şi achiziţia de aparatură medicală modernă.
În ceea ce priveşte digitalizarea sistemului medical, România pregăteşte proiecte care ţin de consolidarea telemedicinei, îmbunătăţirea infrastructurii digitale a unităţilor sanitare publice, sistemele mobile de monitorizare a pacienţilor şi asistenţa tehnică pentru dezvoltarea şi integrarea soluţiilor de sănătate digitală. Prin comparaţie, Polonia investeşte o sumă care depăşeşte dublul bugetului ţării noastre, în proiecte avansate precum cele de Inteligenţă Artificială pentru analiză şi diagnoză medicală.
"Digitalizarea este o componentă vitală pentru modernizarea sistemului medical. Investiţiile pe acest segment sunt foarte importante, în special dacă ne gândim la faptul că domeniul sănătăţii în Europa Centrală şi de Est se află la un nivel de dezvoltare mult mai scăzut faţă de restul statelor membre ale UE. De exemplu, date Eurostat din 2018 arată că mortalitatea cauzată de boli care puteau fi prevenite sau tratate este cu 70% mai mare în ţări ca România şi Ungaria, faţă de media UE. Dintre vecinii noştri, Cehia avea, în 2018, cea mai scăzută rată a mortalităţii, care se plasa cu doar 9% peste media europeană, cu 297 de decese per 100.000 locuitori. Aşadar, este necesar ca România să pună la punct o strategie coerentă prin care bugetul generos alocat domeniului sănătăţii să fie corect distribuit. Este evident că sistemul local de sănătate are nevoie de investiţii consistente, dar implementarea fondurilor alocate prin PNRR va constitui cu siguranţă o provocare. Rata României pentru absorbţia fondurilor europene este de 33% pentru perioada 2014-2020, a doua cea mai mică din Europa de Est, după Croaţia. La polul opus se află Polonia, cu 45%, pentru acelaşi interval", a explicat Constantin Pelehra, reprezentat al companiei Horvath.
De asemenea, cheltuielile pentru sănătate, ajustate la puterea de cumpărare a populaţiei, plasau România pe ultimul loc, dintre cele şase state analizate în cercetarea Horvath, în ciuda unei creşteri de 45%, între 2015 şi 2018. Astfel, ţara noastră a cheltuit 1.210 euro/cap de locuitor, în 2018, în timp ce Republica Cehă, 2.280 euro per capita, în acelaşi an. Slovacia, Ungaria şi Polonia au raportat fiecare peste 1.510 euro per capita, iar media UE a fost de 3.080 euro per capita.
România este singurul stat, dintre cele şase incluse în analiza Horvath, care intenţionează să recurgă la totalul de granturi şi împrumuturi accesibile prin PNRR, ajungând la suma de 29,2 miliarde euro. Cehia va obţine 7,1 miliarde euro prin PNRR, Ungaria ar trebui să ia 7,2 miliarde euro, iar Slovacia, 6,6, miliarde euro, şi niciuna dintre aceste ţări nu va apela la împrumuturi.
Croaţia, care va obţine 6,5 miliarde euro, şi Polonia, care va accesa 36 miliarde euro, şi-au definit planurile cu două treimi granturi şi o treime împrumuturi. Planurile naţionale ale Croaţiei, Cehiei şi Slovaciei au fost aprobate deja de Comisia Europeană. Polonia şi România aşteaptă aprobarea, iar evaluarea pentru Ungaria este suspendată, în prezent.
"Studiul pe care l-am realizat a avut drept ţinte să compare performanţa sistemelor de sănătate din Europa Centrală şi de Est şi să identifice nivelul şi obiectivele de finanţare în domeniul sănătăţii din PNRR şi modul în care acestea contribuie la reducerea decalajului de performanţă. Strategia de finanţare din PNRR este formulată pentru a contribui la micşorarea decalajului de performanţă ale sistemelor de sănătate din Europa Centrală şi de Est în comparaţie cu cele din ţările din Vest. Măsura în care se va realiza acest lucru depinde de succesul definirii şi implementării portofoliului de proiecte", a conchis Constantin Pelehra.
Horvath este una dintre cele mai importante companii internaţionale, independente, de consultanţă în management, prezentă şi pe piaţa din România, începând cu 2005. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

O cantitate totală de 55,3 milioane tone de cartofi a fost recoltată anul trecut în Uniunea Europeană, cu 27,4% mai mică decât în 2000, iar 2,683 milioane de tone de cartofi, sau 4,9% din cantitatea totală, a fost produsă anul trecut în România, arată datele publicate vineri de Eurostat.
Germania este cel mai mare producător de cartofi din UE fiind responsabilă pentru 21,2% din producţia totală, urmată de Polonia (16,4%), Franţa (15,7%), Ţările de Jos (12,7%), Belgia (7,2%), Danemarca (5%) şi România (4,9%).
O suprafaţă de 1,7 milioane de hectare a fost cultivată cu cartofi în 2020, adică 1,7% din totalul terenurilor arabile din UE. Aproape trei sferturi (76,8%) din suprafaţa totală cultivată cu cartofi anul trecut în UE a fost concentrată în doar şase state membre: Polonia (21,6%), Germania (16,5%), Franţa (12,9%), România (10%), Ţările de Jos (9,9%) şi Belgia (5,9%).
Eurostat subliniază că suprafaţa cultivată cu cartofi în UE s-a redus la jumătate între 2000 şi 2020, scăderi semnificative fiind înregistrate în Polonia (minus 71,3%) şi România (minus 41,4%).
Aproximativ 1,5 milioane de exploataţii agricole din UE cultivau cartofi în 2016, dintre care două treimi erau în România (40,7%) şi Polonia (25,4%). Însă aproape 90% din fermele care cultivau cartofi în UE făceau acest lucru pe o suprafaţă mai mică de un hectar. De exemplu, suprafaţa medie a unei ferme din Polonia unde se cultivă cartofi este de 0,8 hectare iar în România de 0,2 hectare. În aceste condiţii, deşi sunt foarte numeroase, aceste exploataţii agricole mici au fost responsabile pentru doar 16,3% din suprafaţa totală cultivată cu cartofi din UE. În contrast, există unele state membre care cultivă cartofi pe scară mare. De exemplu, în Danemarca suprafaţa medie a unei ferme care cultivă cartofi a fost de 26,1 hectare în 2016 iar în Ţările de Jos a fost de 16,5 hectare. În consecinţă, deşi doar 2,6% dintre fermele UE cultivă cartofi pe o suprafaţă mai mare de 10 hectare, aceste ferme au fost responsabile pentru majoritatea (61,6%) suprafeţei totale cultivate cu cartofi în UE.
Valoarea totală, la preţuri de bază, a cartofilor produşi anul trecut în UE este estimată la 12,3 miliarde de euro, adică 3,1% din valoarea totală a producţiei agricole a UE în 2020. Însă această proporţie variază în rândul statelor membre de la 6,8% în cazul României până la 0,7% în Luxemburg.
Jumătate din valoarea producţiei de cartofi a UE în 2020 a venit din doar trei state membre: Franţa (27,7%), Germania (19%) şi Ţările de Jos (10,5%). Urmează la egalitate Polonia şi România care au fost responsabile fiecare pentru 8,5% din valoarea producţiei de cartofi a UE. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie
Pagina 48 din 67