Intrarea pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini din state Non-UE, respectiv care nu aparţin spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, precum şi apatrizilor se permite doar celor care îndeplinesc condiţiile expres şi limitativ prevăzute de actele normative în vigoare referitoare la trecerea frontierei în perioadă de pandemie. Excepţiile trebuie probate cu documente justificative.
Poliţia de Frontieră Română permite intrarea în ţară a cetăţenilor străini doar în situaţiile de excepţie prevăzute expres în cuprinsul Hotărârii nr. 531 din 11.05.2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României.
În continuare, se interzice intrarea pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini din state Non-UE, respectiv care nu aparţin spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, precum şi apatrizilor, definiţi potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Cetăţeni străini exceptaţi de la aceste prevederi

Sunt exceptaţi de la aceste prevederi cetăţenii străini prevăzuţi în H.G. nr. 531/2021 privind prelungirea stării de alertă, Anexa 3, art. 2, alin (1), pct. 7, lit. a) - m):
a) membri de familie ai cetăţenilor români;
b) membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidenţă în România;
c) persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţi ori un document echivalent acestora emis de autorităţile altor state, potrivit legislaţiei Uniunii Europene;
d) persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent, respectiv cadre medicale, cercetători în domeniul medical, cadre medicale pentru îngrijire geriatrică, precum şi transportatorii şi alte categorii de personal implicat în transportul de bunuri care asigură astfel de transporturi necesare;
e) personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi al organizaţiilor internaţionale, precum şi membrii familiilor acestora care îi însoţesc în misiuni permanente pe teritoriul României, personalul militar sau personalul care poate asigura ajutor umanitar;
f) persoane în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare;
g) pasageri care călătoresc din motive imperative;
h) persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive umanitare, persoane care fac obiectul prevederilor Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid, precum şi persoane returnate în baza acordurilor de readmisie;
i) străinii şi apatrizii care călătoresc în scop de studii;
j) străinii şi apatrizii, lucrători înalt calificaţi, dacă angajarea acestora este necesară din punct de vedere economic, iar activitatea nu poate fi amânată sau desfăşurată în străinătate;
k) străinii şi apatrizii, lucrători transfrontalieri, lucrători sezonieri din agricultură, personal navigant maritim şi fluvial;
l) membrii delegaţiilor sportive internaţionale care participă la competiţii sportive organizate pe teritoriul României, în condiţiile legii;
m) membrii echipelor de filmare a producţiilor cinematografice sau audiovizual, personalul tehnic şi artistic care participă la evenimentele culturale care se derulează pe teritoriul României, în baza unor relaţii contractuale dovedite sau a unor documente justificative.
Totodată, sunt exceptaţi de la aceste prevederi rezidenţii/cetăţenii statelor terţe care sunt incluşi în Anexa 1 din Recomandarea (UE) 2020/1186 a Consiliului (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32020H1186&from=ES) privind restricţia temporară asupra călătoriilor neesenţiale către UE şi posibila eliminare a acestei restricţii.

Publicat în National

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că se aşteaptă ca, la sfârşitul lunii mai - începutul lunii iunie, Agenţia Europeană a Medicamentului să acorde autorizarea de imunizare şi pentru copiii cu vârste între 12 şi 15 ani.
"În general, există un decalaj de circa o lună între o autorizare eliberată de FDA (Agenţia americană pentru Medicamente) şi eliberată de Agenţia Europeană a Medicamentului. Deci, ne aşteptăm ca, probabil, sfârşit de mai - început de iunie să acorde şi Agenţia Europeană a Medicamentului această autorizare", a spus el.
Şeful CNCAV a precizat că România va avea suficiente doze de vaccin pentru imunizarea copiilor de 12 - 15 ani.
"Din câte ştiu, avem peste 20 de milioane de doze de la compania Pfizer deja contractate, care sunt livrabile până în septembrie, ceea ce ne asigură vaccinarea şi pentru această grupă de vârstă. Nu trebuie să mai contractăm doze suplimentare. Ca să înţelegem, între 12 şi 15 ani vorbim de circa 800.000 de persoane eligibile, nu e un număr foarte mare, deci putem asigura practic 1,6 milioane de doze. Putem să asigurăm sută la sută acoperire vaccinală. (...) Deci avem doze suficiente încât să asigurăm şi vaccinarea acestei grupe de vârstă, mai ales că nu vorbim de un dozaj diferit sau de o schemă diferită, acelaşi tip de vaccin se poate folosi fără nicio problemă", a explicat Valeriu Gheorghiţă.
Potrivit acestuia, din datele furnizate de compania Pfizer, probabil că din luna iulie se va livra vaccin reconstituit. "Din datele furnizate de compania Pfizer, probabil că din luna iulie, dar nu ştim dacă vom şi primi aceste doze, vaccinul va fi condiţionat, deja reconstituit şi nu va mai fi nevoie de reconstituire cu ser fiziologic, este 'ready to use', se extrag doar dozele 0,3 ml din flaconul deja reconstituit, ceea ce va uşura, iarăşi, procesul de vaccinare", a completat preşedintele CNCAV. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat datele privind cheltuielile partidelor politice provenind din subvenţii pentru luna martie. Pornind de la aceste declaraţii, Exper Forum continuă să publice rapoarte de monitorizare care ilustrează destinaţia banilor publici utilizaţi de cele şapte partide politice care primesc fonduri pentru rezultatele obţinute la locale şi parlamentare în 2020.
Raportul integral pot fi consultate pe site-ul www.expertforum.ro şi pe www.banipartide.ro.
Monitorizarea realizată pentru ianuarie şi februarie a ilustrat faptul că partidele politice au cheltuit cam 1/3 din sumele primite în fiecare lună, cu menţiunea că acestea pot păstra banii de la o lună la alta şi nu trebuie să îi returneze nici la finalul anului, deci raportul este unul orientativ.
Partidele au primit pentru luna martie suma de 11,285,100.38 lei, mai puţin decât în ianuarie şi februarie, când au primit câte 19,843,634.81 lei. Pentru luna aprilie AEP a virat în conturile partidelor 13,695,601.59 lei.
Principalele concluzii:
- Partidele au cheltuit mai mult ca lunile trecute, respectiv 7,8 milioane, comparativ cu 6.8 milioane în ianuarie şi 6.1 milioane în februarie.
- Cu excepţia Pro România toate partidele au cheltuit mai puţin decât au primit. Dacă ne raportăm la sumele primite în martie, PSD a cheltuit aproape toţi banii (95%), USR aproape trei sferturi, iar celelalte partide aproximativ jumătate. PSD a avut cea mai mai creştere la cheltuieli, de la 2.7 milioane de lei în februarie la 4.1 milioane în martie. În schimb cheltuielile Pro România au continuat să scadă.
- Ca în lunile trecute, AUR nu a cheltuit decât pe comisioane bancare.
- Dacă ne uităm la sumele totale cheltuite, procentele sunt similare cu cele din lunile anterioare. Cea mai mare parte din bani, adică 53% s-a alocat către presă şi propagandă. Apoi, partidele cheltuie 18% pe personal şi 10% pe chirii şi utilităţi pentru sedii. PSD rămâne campion la cheltuielile pentru promovare cu 2.6 milioane de lei, urmat de PNL cu 1.3 milioane de lei.
Modul în care cheltuie partidele politice banii ne arată că relativ puţini bani sunt investiţi în dezvoltare. Cea mai mare parte se îndreaptă către achitarea unor servicii pentru reclamă şi personal, iar consultanţa politică, studiile sociologice, plata unor experţi sau orice alte activităţi de dezvoltare nu sunt foarte vizibile în bugetele partidelor plătite din subvenţii. USR este singurul partid care a finanţat lunar studii sociologice, cu aproape 1000 de euro, alte cheltuieli de acest fel fiind înregistrate în ianuarie de PSD şi PNL (aproape jumătate de milion de lei).
Statistici la nivel de partid:
- PSD a cheltuit 65% din bani pentru presă şi propangandă, după cum arătam şi anterior. Personalul a reprezentat 13% din cheltuieli. Pentru consultanţă politică social-democraţii au cheltuit 4% din bani, iar pentru activităţi politice 2%.
- PNL a cheltuit 75% din bani pentru presă şi propagandă, 10% pentru personal şi 6% pentru consultanţă politică.
- USR a cheltuit jumătate din bani pentru personal şi doar 13% pentru propagandă. Chiriile au reprezentat 17% din bani, iar consultanţa politică 3%.
- Pro România rămâne partidul cu cele mai mari cheltuieli pentru sedii, adică 392,214.94 lei, de aproape 10 ori mai mult decât PSD, care are cele mai mici cheltuieli pentru spaţii dintre toate cele şapte partide. Suma e de 2.3 ori mai mare decât alocările din subvenţii pentru martie.
- PMP a cheltuit aproape 60% din bani pentru personal şi o cincime pentru chirii.
- Plus a cheltuit o treime din bani pentru personal, un sfert pentru chirii şi 12% pentru propagandă. Plus şi USR au alocat cele mai multe fonduri pentru onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor, reprezentând 7-8% din banii cheltuiţi.

Publicat în Politica

Pactul verde european are scopul de a face economia UE durabilă. Unul dintre elementele cheie ale planului este lansarea unor mijloace de transport mai curate şi mai sănătoase, având în vedere că sectorul transporturilor este în prezent responsabil pentru aproximativ 25% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Pactul verde european urmăreşte o reducere cu 90% a emisiilor de transport până în 2050.
La 1 aprilie 2021, conducerea Siemens Mobility România - Florian Paul Roettig, CEO Siemens Mobility SRL şi Adrian Stoica, CFO Siemens Mobility SRL, au fost invitaţi să participe la o consultare publică în prezenţa membrilor Ministerului Transporturilor cu privire la reînnoirea materialului rulant prin Planul naţional de recuperare şi rezilienţă 2021-2026, relatează clubferoviar.ro.
În prezent, 50% din reţeaua feroviară europeană nu este electrificată şi, de fapt, pe teritoriul României încă funcţionează mai mult de 800 de locomotive diesel şi trenuri diesel. Dar acum, Guvernul României are în vedere înlocuirea parţială a acestora cu trenuri cu hidrogen şi/ sau trenuri electrice de ultimă generaţie. Având în vedere acest lucru, Siemens Mobility a discutat cu participanţii Ministerului Transporturilor cu privire la aspectele de mediu, tehnice şi financiare ale unei astfel de posibile achiziţii viitoare.

Hidrogen vs. Electric - care este cazul de utilizare adecvat?

Cea mai mare eficienţă, de până la 76%, este asigurată de trenurile cu acţionare electrică pură. Producţia, transportul şi stocarea hidrogenului consumă mai multă energie şi, prin urmare, eficienţa hidrogenului este de aproximativ 30%. Soluţia optimă în ambele cazuri este utilizarea energiei „verzi” pentru operarea unui tren - cum ar fi energia produsă de vânt, soare sau apă.
Pentru a lua o decizie cu privire la utilizarea unui tren cu hidrogen sau a unui tren cu baterii pe o cale ferată neelectrificată, trebuie analizat cazul de utilizare corespunzător. Dacă, de exemplu, se va stabili o legătură continuă de tren între Gara de Nord şi Aeroportul Henry Coandă, datorită distanţei destul de scurte de 19 km dintre aceste staţii, Siemens Mobility recomandă luarea în considerare a utilizării unui tren acţionat cu baterii. Trenurile cu acţionare cu baterii de la Siemens Mobility pot fi folosite şi ca EMU obişnuite (unităţi electrice multiple), bateriile pot fi încărcate de la pantograf în decurs de 15 minute şi pot funcţiona până la 120 km complet autonom numai pe baterii. Prin urmare, principalele avantaje sunt că pentru funcţionarea trenurilor cu baterii nu este necesară o infrastructură suplimentară, cum ar fi o staţie de alimentare cu hidrogen, şi că un astfel de tren poate fi utilizat la fel de bine ca EMU. Astfel, vor fi necesare investiţii mai mici în infrastructură în comparaţie cu un tren cu hidrogen.

Siemens Mobility oferă două tipuri de trenuri cu baterii şi un tren nou-nouţ cu hidrogen

Mireo Plus B este un tren electric cu unităţi multiple (EMU) pentru transport regional care îşi extrage energia din reţeaua de contact sau din sistemele de baterii din containerele situate sub podea. Trenul foloseşte baterii litiu-ion cu o durată lungă de viaţă. În condiţii de viaţă reală, în timp ce funcţionează cu baterii la viteze de până la 160 km/h, trenul cu două vagoane şi 120 de locuri are o autonomie de aproximativ 80 până la 90 de kilometri. Versiunea cu trei vagoane cu 165 de locuri poate opera chiar şi pe distanţe de 100 până la 120 de kilometri, rulând pe baterii la aceleaşi viteze. Comparativ cu un set de trenuri similar cu motor diesel, Mireo Plus B economiseşte în medie 24 de tone de CO2 pe an. În ciuda cheltuielilor suplimentare pentru sistemul de baterii, punctul de echilibru pentru economiile de CO2 este deja atins în decurs de un an şi jumătate pentru trenurile cu o medie de 200.000 de kilometri pe an.
Mireo Plus H: Hidrogenul este o sursă excelentă de energie cu o densitate mare de energie. Cu alte cuvinte, o cantitate foarte mare de energie pe unitate volumetrică poate fi stocată în hidrogen (presupunând o compresie corespunzătoare) şi recuperată în celula de combustibil ca electricitate. Aceasta înseamnă că, în cadrul portofoliului de sisteme cu acţionare hibridă pentru trenuri de navetă şi regionale al companiei Siemens Mobility, Mireo Plus H este cel mai potrivit pentru rutele pe distanţe lungi. În timp ce trenurile Mireo Plus B sunt cea mai bună alegere pentru distanţe de până la 120 km în funcţie de configuraţie, trenurile Mireo Plus H ating distanţe de până la 600 km ca trenuri din două unităţi şi de la 800 la 1.000 km ca trenuri din trei unităţi, în funcţie de profilul liniei şi de modul de funcţionare.
De exemplu, între Gara de Nord şi oraşul Piteşti (aproximativ 240 km dus-întors), sau pe alte linii de cale ferată de până la 1000 de km distanţă, utilizarea trenurilor cu hidrogen este fezabilă.

Publicat în National

Luni începe în România recensământul agricol. Aşa cum Monitorul de Galaţi a mai relatat, peste 17.000 de recenzori dotaţi cu tablete vor merge la fiecare fermă în parte pentru a culege date legate de culturi, animale sau angajaţi.
Informaţiile sunt necesare pentru acordarea de subvenţii de către Uniunea Europeană şi pentru programul naţional care vrea să încurajeze asocierea între agricultori. De asemenea, în baza acestui recesământ, guvernul intenţionează să elaboreze strategia agricolă pentru următorii ani.
Datele din prezent arată că România are cele mai multe exploataţii agricole din Uniunea Europeană, adică 3,4 milioane de ferme sau gospodării, dintre acestea, 97% au sub 5 ha, în timp ce media europeană este de 15 ha pentru fiecare fermă. Recensământul agricol este programat între 10 mai şi 31 iulie.

Publicat în Economie

Statele membre ale Uniunii Europene au alocat în 2019 o sumă de 30,90 miliarde de euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, echivalentul a 0,5% din totalul cheltuielilor guvernamentale, ţările unde aceste servicii au cea mai mare pondere fiind Bulgaria - 0,9%, România - 0,8% şi Cehia - 0,7%, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Comparativ, cheltuielile pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor au o pondere de doar 0,1% din totalul cheltuielilor guvernamentale în Danemarca, 0,2% în Malta şi 0,3% în Austria şi Slovenia.
Pe ansamblu, cheltuielile publice pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor au rămas stabile la 0,4-0,5% din totalul cheltuielilor guvernamentale de la începutul publicării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 2001.
România a alocat în 2019 o sumă de 634,6 milioane euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut şi a 0,8% din totalul cheltuielilor guvernamentale.
De asemenea, datele Eurostat mai arată că în 2020 erau aproximativ 262.200 de persoane angajate ca pompieri în cele 22 de state membre UE pentru care există date disponibile, reprezentând 0,1% din totalul persoanelor ocupate în UE. Majoritatea celor angajaţi ca pompieri sunt bărbaţi (97%) şi aproape jumătate au vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani (47%).
În rândul statelor membre UE, România şi Estonia au cea mai mare pondere a pompierilor în rândul forţelor de muncă (ambele cu 0,4% din totalul persoanelor ocupate).
Comunitatea internaţională celebrează anual, pe data de 4 mai, Ziua Internaţională a Pompierilor, cu scopul de a recunoaşte şi onora sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunităţile lor. Ziua internaţională a pompierilor este cunoscută şi ca Ziua Sfântului Florian, celebrată de mai bine de 150 de ani în Europa. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Rusia consideră decizia României de a declara un diplomat rus persona non grata drept un pas neprietenos şi îşi rezervă dreptul de a „lua măsuri de răspuns adecvate”, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valeri Kuzmin. „Această decizie este, fără îndoială, una neprietenoasă şi nu contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor interstatale dintre Federaţia Rusă şi România”, a subliniat ambasadorul rus.
„În conformitate cu Convenţia de la Viena, autorităţile ruse îşi rezervă dreptul de a lua măsuri de răspuns corespunzătoare”, a adăugat diplomatul rus. Potrivit afirmaţiilor sale, reprezentanţii Ministerului de Externe al României în discuţiile cu partea rusă „au evitat cu grijă orice comentarii” referitoare la decizia sa, consemnează Agenţia de Presă Rador.

Publicat în Mapamond

Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a anunţat că România va beneficia de cea mai mare livrare de vaccinuri din partea UE de până acum. „UE trimite 29 de milioane de doze de vaccin către statele membre, ţara noastră urmând să primească peste un milion de doze în zilele următoare. Solicit Guvernului să pregătească sistemul naţional de vaccinare pentru acest aflux masiv”, a declarat Dan Nica, membru în grupul interinstituţional european de monitorizare a campaniei de vaccinare anti-COVID-19.
Europarlamentarul social-democrat a subliniat că se impune o îmbunătăţire urgentă a capabilităţilor de vaccinare mobilă în mediul rural, în special în localităţile în care nu există puncte medicale, precum şi multiplicarea centrelor de vaccinare în maşină în mediul urban. „Nimeni nu mai poate acuza lipsa vaccinurilor. Vaccinuri sunt, esenţial este să existe şi voinţa guvernamentală de a acţiona cât mai eficient pentru imunizarea populaţiei”, a declarat Dan Nica.

Publicat în Politica

Locul 5 pe România pentru Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi în IMPACT Rankings 2021, prestigiosul clasament internaţional realizat de Times Higher Education. „Universitatea «Dunărea de Jos» din Galaţi obţine recunoaşterea internaţională a prestigiului academic, prin includerea în IMPACT Rankings 2021, clasament mondial realizat de publicaţia britanică Times Higher Education (THE). Instituţia de învăţământ superior din Galaţi ocupă poziţia 5 în clasamentul celor 10 universităţi de prestigiu din România. Clasamentele Times Higher Education World University Rankings (THE-WUR) sunt singurele analize globale de performanţă ce evaluează universităţile în raport cu Sustainable Development Goals (SDG), obiective de dezvoltare durabilă pentru universităţi stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite. Topul IMPACT Rankings 2021 include 1.115 universităţi din 94 de ţări şi regiuni ale lumii ierarhizate în THE-WUR 2021”, se arată într-un comunicat al Universităţii.

Publicat în Comunitate

În România, în anul 2020, au fost înregistrate 98.886 de noi cazuri de cancer. Dintre acestea, 53.881 au fost diagnosticate la bărbaţi şi 45.005 la femei. Cea mai răspândită formă de cancer diagnosticată anul trecut a fost cel de plămâni (12.122 cazuri), urmat de cancerul de sân (12.085 cazuri). Locul trei se află cancerul de prostată (8.055 cazuri), locul 4 revine cancerului de colon, iar al cincilea este cancerul de vezică.

Datele au fost centralizate de Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului ((International Agency for Research on Cancer), iar raportul complet poate fi vuzalizat AICI -» https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf.

Diagnosticarea în stadii avansate de boală este una dintre principalele cauze ale numărului mare de decese din România.

Ministerul Sănătăţii a transmis, pe data de 07 februarie 2021, de Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului, că, din păcate, comparativ cu anii precedenţi, 2020 a fost pentru România anul în care am pierdut mult mai multe vieţi din cauza cancerului.

„2020 a fost anul luptei cu COVID-19. Dar 2020 a fost pentru România şi anul în care am pierdut mult mai multe vieţi din cauza cancerului. Pandemia a întârziat accesul la îngrijiri pentru pacienţii cu cancer şi acest lucru a fost cu siguranţă una dintre cauzele numărului mai mare de decese. Noul Plan european de combatere a cancerului, lansat în 03 februarie, include o abordare completă, de la prevenţie până la calitatea vieţii pacientului cu cancer. Este structurat pe patru zone-cheie de acţiune: prevenţie, detecţie precoce, diagnostic/tratament şi îmbunătăţirea calităţii vieţii”, arată Ministerul Sănătăţii.

Publicat în Sanatate
Pagina 50 din 63