Vânzările cu amănuntul în Uniunea Europeană şi zona euro au înregistrat o scădere peste aşteptări în luna aprilie, pe fondul reducerii vânzărilor de produse alimentare, arată datele publicate vineri de Eurostat, transmite Reuters.
Conform acestor date, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 1,3% atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna aprilie 2022 comparativ cu luna martie 2022. Economiştii intervievaţi de Reuters mizau pe o creştere de 0,3% a vânzărilor cu amănuntul în zona euro de la o lună la alta, după ce au crescut în fiecare din primele trei luni ale anului.
Eurostat subliniază că vânzările cu amănuntul în UE au fost influenţate de scăderea cu 2,3% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi ţigări precum şi de scăderea cu 0,9% a vânzărilor de produse non-alimentare. În schimb, vânzările de de combustibili au crescut cu 1,4% de la o lună la alta.
În rândul statelor membre, cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Spania (5,3%), Luxemburg (3,7%) şi Irlanda (1,9%). În România vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,3% de la o lună la alta, după un avans de 0,4% în luna martie.
În ritm anual, vânzările cu amănuntul au crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 5% în Uniunea Europeană. În acest caz, vânzările cu amănuntul în România au înregistrat o creştere sub media din UE, 4,5%, după ce în martie au crescut cu 5,4%. În rândul statelor membre, cele mai importante creşteri ale vânzărilor cu amănuntul au fost înregistrate în Slovenia (29,6%), Polonia (21,1%) şi Malta (17,5%).
În Uniunea Europeană, creşterea în ritm anual a vânzărilor cu amănuntul se datorează în principal unui avans de 14,6% al vânzărilor de combustibili, precum şi cu 9,6% al vânzărilor de produse non-alimentare. În schimb, vânzările de produse alimentare, băuturi şi ţigări au scăzut cu 2,8% comparativ cu luna aprilie a anului trecut.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna aprilie 2022, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 3,4%. Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri a crescut, pe ansamblu, în luna aprilie 2022, comparativ cu luna precedentă, cu 0,3%
Faţă de luna aprilie a anului trecut, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 3,7%. O creştere similară s-a înregistrat în cazul datelor ajustate în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Importurile de gaze ale României au crescut în prima lună a acestui an cu 50% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi au fost la un preţ de patru ori mai mare, arată rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), analizate de Agerpres.
Astfel, dacă în ianuarie 2021 importurile erau de 2,7 milioane de MWh, în ianuarie 2022 acestea se ridicau la 4 milioane de MWh.
Preţul de import a fost 305 lei pe MWh, de peste patru ori mai mare faţă de 68 de lei pe MWh, cât a fost în ianuarie 2021.
În acelaşi timp, producţia internă a scăzut de la 8,7 milioane de MWh, la 8,1 MWh.
Importurile au reprezentat, astfel, 30% din consumul total al ţării în ianuarie 2022. Principalii importatori au fost MET Austria Energy Trade (27,1% din total) şi WIEE România (20,6%).
Consumul final de gaze s-a redus cu 11%, de la 17,8 milioane de MWh, la 17 milioane de MWh.

Publicat în Economie

Trendul pe care Uniunea Europeană merge la ora actuală în privinţa protecţiei mediului şi reducerii emisiilor de CO2 este urmat şi de România, iar unul dintre pilonii importanţi pe care se sprijină această tendinţă este industria auto, care continuă să devină din ce în ce mai "verde".
Astfel, România a început să conteze la capitolul vânzărilor de maşini electrice şi hybrid-plug in, în timp ce reţeaua de staţii de reîncărcare a acestor vehicule beneficiază de un suport important atât din partea autorităţilor, cât şi din cea a mediului privat.
Calitatea aerului rămâne, deocamdată, o problemă în curs de rezolvare în România, iar una dintre soluţii o reprezintă extinderea reţelei naţionale de monitorizare, pentru care autorităţile au alocat sume importante.

România, pe o pantă ascendentă la vânzările de autoturisme "verzi"

Conform datelor centralizate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), înmatriculările de autoturisme ecologice (electrice 100% şi hibride plug-in), precum şi full hybrid s-au dublat în România, în cursul anului 2021, iar cota de piaţă a ajuns la 15,5%, de 2,2 ori mai mare raportat la anul precedent.
România avea, la 31 decembrie 2021, un total de 7.6111.039 autoturisme. La aceeaşi dată, în parcul auto naţional erau înmatriculate 13.310 vehicule electrice, dintre care 12.433 de autoturisme, 309 motociclete, 301 autovehicule transport mărfuri, 10 mopede şi 3 vehicule pentru scopuri speciale.
Statisticile oficiale arată că, anul trecut, cota de piaţă a autoturismelor prietenoase cu mediul era de 7,1%, achiziţiile din această categorie dublându-se (+109,1%), de la an la an. În acest context, este de remarcat creşterea importantă a autoturismelor plug-in hybrid (+178,9%), raportat la perioada de referinţă, până la 2.892 de unităţi.
Totodată, vânzările de autoturisme electrice s-au majorat considerabil în 2021 (+122,3% vs 2020) şi au atins pragul de 6.323 exemplare.
În primele patru luni ale anului 2022, înmatriculările de autoturisme sunt în creştere (+36,0%) faţă de 2021, în timp ce autoturismele "electrificate" au o creştere de 131,1%, realizând o cotă de piaţă de 19,7%. Este de remarcat creşterea importantă a autoturismelor 100% electrice (+487,4%) şi a celor plug-in hybrid (+159,5%).
Autoturismele "electrificate", respectiv cele electrice (100% şi hibride plugin), precum şi cele full hybrid (care dispun şi de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), ajung să deţină, după patru luni din 2022, o cotă de piaţă de 19,7%, care depăşeşte cu 4,4% şi 1.644 unităţi cota deţinută de motoarele diesel.
În clasamentul celor mai vândute autoturisme 100% electrice, în cele 12 luni ale anului trecut, pe primul loc se afla: Dacia Spring, cu 3.068 de unităţi, model lansat în anul 2021, urmat de Volkswagen Up! - cu 435 de unităţi (+139%) şi Hyundai Kona (384 unităţi, +114,5%).
În ceea ce priveşte autoturismele hybrid plug-in, Top 3 pe modele este condus de Renault Captur - cu 269 de unităţi (creştere de 14 ori faţă de anul 2020), Ford Kuga (261 unităţi, +203,5%) şi Hyundai Tucson (229 unităţi, versiune lansată în anul 2021).
Autoturismele hibride, fără reîncărcare din surse externe, au pe primul loc din top 3 Toyota Corolla cu 617 unităţi, în creştere cu 9,2% faţă de 2021, urmată de Toyota C-HR cu 579 unităţi şi 5,9% creştere, apoi Toyota RAV4 cu 400 unităţi, în creştere cu 9,6%.
Unul dintre elementele care a contribuit la creşterea vânzărilor de autoturisme electrice este Programul "Rabla Plus", în cadrul căruia este oferit un voucher în valoare de 10.000 de euro pentru cei care doresc să cumpere o maşină "verde" 100%, respectiv circa 4.500 de euro în cazul achiziţionării unui autovehicul hybrid plug-in.

Reţeaua naţională de staţii pentru încărcarea maşinilor electrice

Odată cu ascensiunea acestui segment de autovehicule, autorităţile au început să pună la punct o strategie de creare a unei reţele de staţii pentru reîncărcare destinată maşinilor electrice şi hybrid plug-in. Pe de altă parte, companii din mediul privat au investit sume importante pentru a construi puncte de încărcare a maşinilor electrice.
Raportul European Full Observatory "Pricing o electric vehicle recharching Europe", republicat de Comisia Europeană, pe data de 9 februarie 2022 relevă faptul că, la nivelul anului 2019, în România existau 376 de staţii publice de încărcare a maşinilor electrice.
În prezent, la nivel naţional, nu există o statistică oficială referitoare la numărul acestor staţii de încărcare, însă ultima estimare a autorităţilor menţionează o reţea ce cuprinde aproape 3.000 de astfel de puncte, urmând ca prin PNRR infrastructura de reîncărcare să crească cu încă 15.000. O hartă a acestor puncte poate fi consultată în timp real, online, pe platforma www.plugshare.com.
Enel X România a colaborat cu retailerul Mega Image, extinzând infrastructura naţională de mobilitate electrică prin instalarea a 72 de puncte de încărcare a vehiculelor electrice în Bucureşti şi în alte 11 localităţi. Dintre acestea, 46 de puncte de încărcare Enel X au fost instalate la supermarketurile Mega Image din Bucureşti, 18 în judeţul Ilfov (Mogoşoaia, Popeşti Leordeni, Jilava, Voluntari, Otopeni, Chitila, Bragadiru, Corbeanca), patru în judeţul Timiş (Timişoara, Dumbrăviţa) şi patru în judeţele Giurgiu şi Vrancea.
În 2021, OMV Petrom şi Renovatio au pus bazele unui parteneriat pentru dezvoltarea celui mai ambiţios proiect de mobilitate electrică din România, prin care îşi propun să instaleze, până la sfârşitul anului 2022, cel puţin 40 de staţii de reîncărcare rapidă şi ultra rapidă în staţiile OMV şi Petrom din România. Toate locaţiile vor avea cel puţin o staţie de reîncărcare cu o putere de minimum 50kW, iar cel puţin 20 dintre acestea vor avea staţii de reîncărcare cu o putere instalată de 350 de kW. Staţiile de reîncărcare vor fi amplasate cu prioritate de-a lungul coridoarelor din Reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) din România, cât şi în zone urbane.
De asemenea, la nivel de autorităţi centrale, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a parafat cu Rompetrol şi MOL contractele de concesionare pentru utilarea, dotarea, operarea şi întreţinerea spaţiilor pentru servicii aflate pe autostrăzile A1 şi A2, urmând ca în acele locuri să fie construite benzinării şi staţii de reîncărcare pentru maşini electrice. Rutele vizate de noua iniţiativă sunt: Nădlac - Sibiu (A1), Piteşti - Bucureşti (A1) şi Cernavodă - Constanţa (A2). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Un nou loc de joacă se construieşte în România în fiecare zi însă numai puţin peste jumătate dintre locurile de joacă construite sunt în spaţii publice în care copiii pot avea acces neîngrădit, arată o analiză a unei companii care monitorizează piaţa de construcţii şi proiectele de investiţii.
Timiş (35), Cluj (33) şi Sibiu (28) sunt judeţele în care se construiesc cele mai multe locuri de joacă. Cu 27 de locuri de joacă, Bucureştiul este urmat de judeţele Bihor (cu 26 de locuri de joacă noi) şi Constanţa (25 locuri de joacă), potrivit analizei IBC Focus care a monitorizat în ultimul an (mai 2021 - mai 2022), prin platforma Victa.ro, 628 de şantiere şi proiecte ce reprezintă şi construirea de locuri de joacă.
"Monitorizăm şantierele de pe întreg teritoriul ţării şi este important să vedem care sunt cei mai activi dezvoltatori de proiecte de locuri de joacă. Vestea bună este că majoritatea proiectelor sunt noi - 360, la nivel naţional. Practic, putem spune că în fiecare zi în România se construieşte un nou loc de joacă. Un sfert dintre proiectele monitorizate sunt locuri de joacă existente care se află în modernizare în prezent", a declarat Andrei Spătaru, CEO al companiei IBC Focus.
Analiza IBC Focus nu a luat în calcul achiziţiile directe făcute de diverse autorităţi pentru echipamente de locuri de joacă. Conform SEAP, în ultimele 12 luni au fost identificate circa 100 de astfel de achiziţii, iar valoric nu sunt reprezentative.
Statul este cel mai mare şi important investitor în crearea de locuri de joacă pentru copii în condiţiile în care peste 80% din locurile de joacă monitorizate sunt cu finanţare de la stat. Pe de altă parte, aproape jumătate (45%) dintre locurile de joacă anunţate sunt create în cadrul grădiniţelor, şcolilor şi creşelor. În general, aceste locuri de joacă nu sunt deschise publicului larg. În prezent, există în lucru un proiect legislativ care îşi propune să permită folosirea gratuită a terenurilor de sport din curtea şcolii şi în afara orelor de program, subliniază sursa citată.
"De asemenea, sectorul privat contribuie la realizarea de locuri de joacă, dar investiţiile sunt reduse (de exemplu, în cazul ansamblurilor imobiliare care uneori sunt obligate să creeze spaţii de joacă, puţini sunt aceia care investesc în calitate.) Mai mult, spaţiile nu sunt întreţinute corespunzător pentru că puţine ansambluri mai investesc ulterior în întreţinerea locurilor de joacă. Tot în zona privată mai sunt hotelurile şi pensiunile, care creează spaţii mici de joacă pentru a atrage familii - dar nici aici investiţiile nu sunt semnificative. Deşi nu sunt numeroase, cele mai moderne investiţii în locuri de joacă sunt realizate de către investitori privaţi, marea majoritate fiind dezvoltate ca businessuri antreprenoriale noi. Aceste investiţii pot fi remarcate de obicei în marile centre comerciale (mall-uri) sau în spaţii tematice dedicate", se arată în analiza de specialitate.
Locurile de joacă nu sunt dotate, decât în mică măsură, cu echipamente de joacă destinate copiilor cu dizabilităţi, estimările indicând faptul că doar 5-7% dintre spaţiile de joacă create în România au astfel de echipamente, potrivit lui Andrei Spătaru. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Florin Spătaru, ministrul Economiei, prezent astăzi, 30 mai 2022, la Galaţi, unde a făcut bilanţul celor 6 luni de guvernare, a explicat faptul că, deocamdată, nu se ia în calcul varianta raţionalizării şi nici cea a limitării exporturilor. „România este un producător important de produse agricole pentru alimentele de bază, ulei, zahăr, făină. România are stocurile necesare şi este exportator. Măsurile de inventariere a acestor stocuri cred că e o măsură normală pe care statul o ia, dar nu vom face raţionalizări, nu vom lua măsuri de limitare a aprovizionării, deoarece România este în poziţia favorabilă de exportator de produse agricole. Unde trebuie să lucrăm, şi venim deja cu planul de măsuri, trebuie să lucrăm la procesare. Pentru a procesa cât mai mult din aceste materii prime în România şi în loc să livrăm material brut, să putem să livrăm produse procesate pentru piaţa externă. România are resursele necesare, nu va fi nevoie să venim cu planuri de raţionalizare sau de limitare a exporturilor”, a precizat Florin Spătaru.

Ministrul Economiei a mai explicat că nu se va lua în calcul nici o plafonarea a preţurilor, mergând mai degrabă pe luarea efectivă a unor măsuri antispeculă. „Încă nu am discutat de măsuri de plafonare a preţurilor la produsele de bază, dar discutăm despre un plan de măsuri de prevenire a speculei. Şi acolo discutăm împreună cu Consiliul Concurenţei şi cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului de un pachet de măsuri care să ducă la prevenirea speculei şi prevenirea creşterii preţurilor fără justificare economică a preţurilor la raft. Acolo va trebui să intervenim, şi după cum ştiţi, am adoptat şi directiva Omnibus care protejează consumatorii şi vine cu un plan de măsuri concret împotriva măsurilor incorecte pe care unii vânzători le-ar putea avea. Dar avem şi un instrument European care se discută în acest moment, care va fi transpus în legislaţia românească. Atunci când nu va există o justificare economică şi vor fi creşteri speculative majore la anumite produse, statul să poată face o analiză corectă şi să poată să intervină. În ceea ce priveşte combustibilii, ştiţi că în programul de sprijinire a României aveam un plan de acordare a unor compensaţii pentru transportatori astfel încât să poată să aibă un preţ mai bun la combustibili, pentru populaţie, urmărim să vedem care este justificarea economică a preţurilor şi să vedem dacă ele, aceste preţuri, se încadrează în limitele europene sau aveam acolo un fenomen speculativ”, a precizat Florin Spătaru.

Ministrul Economiei a prezentat la Galaţi bilanţul la 6 luni de guvernare trecând în revistă principalele realizări pornind de la alocarea unui pachet social de 18 miliarde lei pentru cetăţeni şi societăţi, deblocarea de bugete în industria apărării şi nu numai. Florin Spătaru a mai discutat şi despre atragerea a 500.000 milioane euro prin Planul Naţional de Rezilienţă, importanţa revenirii ţării ca punct important în industria semiconductorilor. Ministrul a mai explicat că în actualul context, în care zona Galaţi-Brăila are cele mai mari investiţii în ceea ce priveşte infrastructura, este important să se facă demersuri, acestea se şi fac, pentru a fi atraşi aici investitorii care vor să îşi relocheze în România afacerile. Totodată, acesta a precizat că se fac eforturi şi pentru a se găsi investitori fabricilor în insolvenţă.

Publicat în Politica

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, afirmă că Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a elaborat o metodologie privind diagnosticarea cazurilor suspecte de variolă. Conform documentului, poate fi considerat un caz suspect de variolă orice caz suspect de boală eruptivă care nu are un link epidemiologic clar sau nu are o simptomatologie clară sau un diagnostic de laborator.
"Metodologia e o chestiune tehnică, elaborată de colegii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, orice caz suspect de boală eruptivă care nu are un link epidemiologic clar sau nu are o simptomatologie clară sau un diagnostic de laborator clar poate fi considerat un caz suspect de variolă. Am avut o situaţie la Rădăuţi, acolo am fost şi eu foarte mirat de ce a fost declarat, iniţial, de doctorul de acolo, cazul ca fiind suspect pentru că era clar că era vorba de o mamă care venise în contact cu copiii ei care aveau varicelă şi lucrurile erau extrem de clare. Aceasta este soluţia: avem definiţie de caz care este furnizată de către Centrul European de Control al Bolilor şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi ea a fost comunicată tuturor Direcţiilor de Sănătate Publică", a declarat Alexandru Rafila, vineri, într-o conferinţă de presă, informează News.ro.
Ministrul Sănătăţii a arătat că nu sunt probleme privind achiziţia de doze de vaccin pentru variolă, arătând că este vorba despre "o cantitate mică” şi că România a solicitat, iniţial, 1.000 de doze de vaccin care sunt cumpărate printr-o instituţie europeană în cadrul unei achiziţii la nivelul UE.
"Important este să găsim soluţii pentru că noi nu avem, sunt puţine ţări care au şi o să existe un mecanism de distribuţie la nivelul statelor membre ale Uniunii. (...) Acest vaccin este în cantitate redusă, nu se foloseşte pentru că e vaccinul variolic, iar variola a fost o boală eradicată la nivel global", a explicat ministrul.

Publicat în Sanatate

A fost publicată în Monitorul Oficial al României legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Prin modificările aduse, este introdus un nou articol care permite autorităţilor din administraţia publică centrală şi locală cu atribuţii specifice privind dezvoltarea durabilă să stabilească funcţii publice de execuţie expert în dezvoltare durabilă.
Demersurile au fost iniţiate de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, coordonat de consilierul de stat László Borbély.
„România este prima ţară din Uniunea Europeană care are un standard ocupaţional de expert în dezvoltare durabilă. În acest moment sunt înscrişi la astfel de cursuri post-universitare, desfăşurate de Academia de Studii Economice din Bucureşti, 150 de angajaţi din administraţia publică centrală. Prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ne dorim să ajungem la cifra de 2000 de experţi formaţi la nivelul întregii ţări. Prin aceste modificări aduse Codului Administrativ, toate instituţiile publice cu atribuţii în domeniu vor avea ocazia să aloce responsabilităţi directe pe dezvoltare durabilă. Cu toate că vorbim de o măsură care se adresează direct administraţiei publice, modificarea vine şi în sprijinul entităţilor din mediul privat şi non-profit, unde interesul pentru dezvoltare durabilă este în creştere, întrucât vor şti cui se adresează pe probleme legate de sustenabilitate. Sunt încrezător că profesionalizarea administraţiei publice pe acest domeniu provocator va fi decisivă pentru implementarea cu succes a Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030”, a declarat László Borbély.
Conform prevederilor legale, stabilirea funcţiei publice de expert în dezvoltare durabilă se poate face prin schimbarea denumirii funcţiilor publice de execuţie care au în atribuţiile postului mai mult de 50% activităţi specifice pentru dezvoltare durabilă aferente implementării de proiecte sau alte activităţi, inclusiv cele din Planul naţional de Redresare şi Rezilienţă. Una dintre condiţii este absolvirea de cursuri/programe postuniversitare. Pentru a avea astfel de experţi, autorităţile publice nu trebuie să înfiinţeze noi posturi, ci au posibilitatea să transforme unele deja existente.
Standardul ocupaţional şi primele cursuri de formare au fost cofinanţate din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.

Publicat în National

Planeta Pământ se va intersecta, în dimineaţa zilei de 31 mai, la ora 08.00 (ora României), cu particule provenite din cometa 73P/Schwassmann-Wachmann. Deşi în România va fi ziuă atunci, se aşteaptă ca activitatea meteorilor să se intensifice treptat, cu câteva ore înaintea maximului preconizat, anunţă Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Astfel, în noaptea de 30 spre 31 mai vom putea fi martorii unui spectacol ceresc deosebit până în jurul orei 04:30, când cerul va începe să se lumineze treptat (Soarele răsare la ora 05:30). Meteorii vor fi lenţi în comparaţie cu meteorii "obişnuiţi", intrând în atmosferă cu viteze de doar 16 km/s (72 km/s fiind viteza maximă).

De ce "ploaie de stele"? Întâlnirea din acest an include multe particule desprinse din coada cometei în anii 1892, 1897, dar şi fragmente mai mari rezultate în urma dezintegrării cometei din anul 1995. Ce va fi? Rămâne de văzut: totul sau nimic, spun reprezentanţii Observatorului Astronomic.

"Condiţii pentru observarea fenomenului: predicţia să fie corectă, cerul senin, să fim departe de poluarea luminoasă a oraşelor şi să privim cerul relaxaţi dintr-un şezlong, cuprinzând cât mai mult din bolta cerească. Nu uitaţi, adaptarea ochiului la întuneric durează cel puţin o jumătate de oră, aşadar evitaţi sursele de lumină artificială. Fenomenul nu poate fi urmărit prin instrumente astronomice (lunete şi telescoape)", mai spun reprezentanţii Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Publicat în National

România nu va fi niciodată independentă energetic, întrucât sacrificiile economice şi sociale ar fi foarte mari, la fel cum s-a întâmplat în regimul Ceauşescu în anii 1980, a afirmat, joi, Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, în conferinţa "Consecinţele economice ale războiului".
"Independenţa energetică este un ţel pe care, în ultimii 30 de ani, îl reluăm o dată la 10 ani. Este un ţel cel puţin ridicol, ca să nu spun mai mult. România nu este şi nici nu va fi niciodată independentă energetic. Cred că nici n-ar trebui să ne dorim atât de mult să fim independenţi energetic, întrucât sacrificiile sociale şi economice ar fi foarte mari. Ar fi de genul sacrificiilor pe care regimul Ceauşescu le-a făcut în anii '80 pentru ca România să devină independentă din punct de vedere financiar şi rezultatele le-am văzut cu toţii", a spus Chisăliţă.
În opinia sa, importante sunt securitatea energetică şi rezilienţa, precum şi resursa umană şi naturală, care este foarte prost gestionată, cu pierderi foarte mari.
"România rămâne campionul Europei în ceea ce priveşte pierderile energetice enorm de mari. Înainte să ne punem o centrală pe gaz sau o pompă de căldură, întotdeauna elementul principal este să reducem pierderile, risipa", a continuat expertul.
Chisăliţă a arătat că infrastructura energetică a ţării, proiectată în anii 1950, este depăşită tehnic, ca şi când am merge cu o maşină nouă, electrică, pe un drum de ţară.
"Noi lucrăm pe un sistem care nu mai este actual, mă refer la conceptul care a fost pus pe masă în anii 1950, sistemul de termoficare, electroenergetic, gazier, de transporturi, pe care noi continuăm să îl folosim schimbând pe ici pe colo, ceea ce nu aduce ce ne-am dori din punct de vedere tehnic şi economic. În 1950 au fost nişte funcţii matematice şi modelarea matematică ce a încercat să pună de acord cererea de atunci cu modelul producţiei. Toate aceste aspecte nu mai au de-a face cu nimic, nici în zona de producţie, nici în cea de consum. Atunci ne găsim într-o situaţie în care dăm drumul la încălzire electrică, punem maşinile pe electricitate, trecem totul pe electricitate, dar rămânem cu drumul de ţară. Mai ales că nu suntem familiarizaţi cu autostrăzile, mai rămânem şi cu acele sisteme de transport energie şi gaze total defazate", a susţinut reprezentantul asociaţiei.
El a subliniat că toate strategiile se fac acum după ureche.
"Este o chestie foarte tehnică, dar şi foarte tristă, pentru că, dacă acum 70-80 de ani aveam aceste institute care lucrau după modele matematice, astăzi constatarea mea este că se lucrează după ureche: azi mergem pe gaze, mâine pe energie electrică, avem un heirupism în fiecare zi", a completat Chisăliţă.
Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, a participat joi la videoconferinţa "Consecinţele economice ale războiului", organizată de grupul de presă Bursa. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Vegetarianismul şi veganismul au luat o amploare tot mai mare în România, în ultimii ani. Mai mult decât un „regim alimentar”, veganismul şi vegetarianismul au devenit stiluri de viaţă. Acestea presupun excluderea anumitor alimente, dar şi susţinerea unor valori care ţin de etică şi luarea unor decizii care influenţează mediul înconjurător.

bookingham.ro a vrut să afle care sunt cele mai populare locuri din România, pentru vegani şi vegetarieni. În acest sens, a luat cele mai mari 30 de oraşe din ţară şi a calculat un scor bazat pe: interesul localnicilor pentru veganism şi vegetarianism, volumul de căutări, în funcţie de populaţie, şi numărul de restaurante cu opţiuni vegane şi vegetariene, raportate la populaţia oraşului.

După cum se poate observa din tabelul de mai jos ↓, Galațiul se află pe locul 25 în topul orașelor din România pentru vegetarieni și vegani, cu un scor de 40,56.

Tabel Top Veggie Vegetarian Cities 1 1 685x1024

Care au fost principalele descoperiri

Datele arată că Transilvania e cea mai populară regiune din România pentru vegani şi vegetarieni. Cluj-Napoca se situează pe primul loc, cu un scor de 81.86, urmat de Sibiu pe locul doi, cu un scor de 65.90.

Faţă de acestea, Bucureştiul e mai puţin prietenos cu localnicii vegani şi vegetarieni, acumulând un scor de 63.97, poziţionându-se astfel pe locul 3. Top 5 e completat de Braşov (61.65) şi Timişoara (61.30).

Alte restaurante care oferă diversitate pentru vegani şi vegetarieni, se găsesc tot în oraşele mari din ţară: Iaşi (57.13), Oradea (55.04) şi Constanţa (54.60).

La coada clasamentului, se află Brăila (37.25), Focşani (32.52) şi Botoşani (32.50). Din top 30, acestea sunt oraşele cel mai puţin populare în rândul veganilor şi vegetarienilor.

Analizând strict numărul de restaurante cu opţiuni vegetariene, raportate la populaţie, se observă că Sibiul e pe locul întâi. Aproape un sfert dintre localurile oraşului transilvănean au şi opţiuni pentru vegetarieni (54, dintr-un total de 228).

În top 5 locuri vegetarian-friendly din ţară, se mai numără şi: Braşov (30.27), Cluj-Napoca (29.54), Alba-Iulia (21.43) şi Bucureşti (19.66).

În timp ce Sibiul e cel mai friendly oraş din ţară cu vegetarienii, când vine vorba de veganism, Cluj-Napoca e oraşul cu cele mai multe restaurante, raportate la numărul de locuitori, care oferă astfel de opţiuni (18.28). Pe locul al doilea, se află Braşovul (17.74), pe locul al treilea se află Sibiul (16.21), urmat de Bucureşti (10.73) şi Alba-Iulia (9.38).

Avantajul localurilor cu opţiuni vegane e că meniul lor poate satisface şi nevoile vegetarienilor, pe când, viceversa, nu se poate spune acelaşi lucru.

39% dintre români afirmă că au redus consumul de carne în ultimii ani

Trendul ascendent al veganismului şi vegetarianismului se reflectă şi în alegerile românilor privind consumul de carne. Întrebaţi dacă observă modificări în cantitatea consumată, 39% dintre respondenţi au răspuns că mănâncă mai puţină carne, în ultimii ani.

Totuşi, carnea continuă să fie un aliment important. 45% dintre respondenţii la chestionar au spus că mănâncă preparate din carne aproape în fiecare zi sau chiar zilnic. Dintre aceştia, 16% au afirmat că nu există masă la care să nu consume carne.

Întrebaţi ce i-ar împiedica să adopte un stil de viaţă vegetarian sau vegan, românii au răspuns că: mâncărurile care nu conţin carne nu sunt la fel de săţioase (35%), preparatele vegane şi vegetariene nu sunt la fel de diversificate (26%), un astfel de stil de viaţă ar fi prea costisitor (21%), nu cunosc alternativele (19%), înlocuitorii pentru carne (crenvuşti, burgeri vegetali etc.) nu sunt sănătoşi (18%), sau nu găsesc uşor alternativele în magazine (15%), potrivit bookingham.ro.

Publicat în Comunitate
Pagina 6 din 59