Piaţa produselor de oţel este destul de fragilă în România şi, de aceea, creşterea companiei Arcelor Mittal este slabă, potrivit directorului ArcelorMittal Europe, Aditya Mittal.

"Piaţa din România este destul de fragilă, iar creşterea este destul de slabă. Am investit 100 de milioane de dolari în furnalul 5 de la Galaţi şi sper ca datorită acestei modernizări să avem rezultate bune", a declarat, luni, Aditya Mittal, într-o conferinţă de presă.

În ceea ce priveşte piaţa europeană, directorul ArcelorMittal a menţionat a aceasta are o tendinţă pozitivă, iar cererea înregistrează o creştere constantă în ultimii trei ani.

"Totuşi, această revenire nu trebuie să ne facă să credem că vom ajunge din nou la nivelul de dinainte de criză", a subliniat însă Mittal. El a reamintit că grupul a trecut prin perioade dificile, fiind aproape de colaps.

"Am trecut prin perioade dificile, ce au necesitat decizii dificile. Am fost aproape de colaps. Am recuperat însă producţia pe centrele cele mai importante, am gestionat mai bine costurile fixe, cele de capital. (...) Restructurarea a fost un obiectiv important, dar şi cererea şi-a revenit. A crescut cu 6% faţă de 2014", a spus Aditya Mittal.

Acesta a precizat că strategia grupului se bazează pe trei elemente esenţiale respectiv oamenii, investiţiile şi inovarea. Cea mai mare provocare este, în opinia sa, China, importurile de oţel din această ţară înregistrând, din 2013, o creştere de peste 100%.

În ceea ce priveşte partea de mediu, oficialul Arcelor Mittal a afirmat că se fac eforturi considerabile pentru reducerea emisiilor de CO2, dar a atras atenţia că este nevoie de o reglementare globală privind emisiile, cu atât mai mult cu cât în Europa nu există restricţii legate de importurile de oţel.

"Actualul sistem propus nu va reduce emisiile din siderurgie, ci le va muta dintr-o regiune în alta", a semnalat Mittal.

ArcelorMittal este cea mai mare companie siderurgică şi minieră din lume, prezentă în peste 60 de ţări, în 19 dintre acestea având unităţi proprii de producţie.

Publicat în National

Peste o treime (35%) dintre vârstnicii români prezintă risc de sărăcie şi excluziune socială, aproape dublu faţă de Uniunea Europeană în ansamblu, în condiţiile în care pensia medie lunară în România este în prezent de 200 euro, comparativ cu Grecia - 882 de euro sau Franţa - 1.032 de euro, potrivit unui studiu de specialitate.

În UE, 18,3% dintre vârstnici se află în această situaţie.

„Conform noilor date publicate de OECD, Organizaţia Mondială a Muncii, Comisia Europeană şi Institutul Naţional de Statistică, raportul între salariu şi pensie este, în medie, relativ egal pentru contribuabilii din România şi cei din UE. Valorile nominale, însă, sunt diferite - un pensionar român din anul 2050 va primi 294 euro pensie lunară, dacă salariul său înainte de pensionare va fi de 1.000 euro, în timp ce un pensionar din UE va primi, în medie, 1.170 euro pensie lunară în 2050, dacă salariul său înainte de pensionare va fi de 3.000 euro”, se spune în studiul realizat de EY România.

Potrivit documentului, pensia medie lunară în România este în valoare de 200 euro, în timp ce în Grecia este de 882 euro, iar în Franţa de 1.032 euro.

„În consecinţă, 35% dintre vârstnicii români prezintă risc de sărăcie şi excluziune socială, aproape dublu faţă de Uniunea Europeană în ansamblu, unde 18,3% dintre vârstnici se află în această situaţie”, potrivit studiului.

Populaţia activă a globului a ajuns la 5 miliarde de locuitori, atrag atenţia specialiştii EY. Deşi nu se vor pensiona toţi odată, o persoană are nevoie, în medie, de economii pentru perioada de pensionare de cel puţin 100.000 dolari sau chiar de mai mult în economiile dezvoltate.

Analiştii EY folosesc informaţii publicate de guverne, de autorităţi responsabile cu elaborarea de politici publice, de organisme de reglementare, de jucătorii din sectorul de pensii şi de angajatori.

„Acestea evidenţiază faptul că toate organizaţiile din sectorul pensiilor vor fi nevoite să colaboreze mai strâns, pentru a îmbunătăţi situaţia financiară a clienţilor lor, pe măsură ce în peisajul pensiilor are loc o schimbare fundamentală, trecându-se de la concentrarea pe beneficii definite la cea pe contribuţii definite”, mai arată studiul.

Potrivit EY, sectorul privat va juca un rol important în stabilirea de viziuni şi strategii, deoarece furnizorii dispun de experienţa, dar şi de infrastructura necesare abordării cu succes a provocărilor legate de distribuţia pensiilor.

În România, EY are peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale.

Publicat în National

Slovacia şi România au avut cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii din toate statele membre ale Uniunii Europene în iulie 2015 comparativ cu perioada similară din 2014, arată datele prezentate joi de Oficiul european de Statistică (Eurostat), potrivit Agerpres.

La nivelul Uniunii Europene, lucrările de construcţii au urcat în iulie cu 2,3%, iar în zona euro s-a înregistrat un avans de 1,8%.

În rândul statelor membre, lucrările de construcţii au înregistrat cele mai mari creşteri în Slovacia (23,4%), România (15,1%) şi Cehia (14,1%) iar cele mai semnificative scăderi au fost în Slovenia (minus 14%), Franţa (minus 3%) şi Marea Britanie (minus 2,3%).

În iulie 2015, comparativ cu luna precedentă, lucrările de construcţii au înregistrat o creştere de 0,7% în Uniunea Europeană şi de 1% în zona euro.

În rândul statelor membre, lucrările de construcţii au înregistrat cele mai mari creşteri în Suedia (4,2%), Germania (3,2%), Polonia (2,2%), Cehia (1,9%) şi România (1,4%) iar cele mai mari scăderi au fost în Ungaria (minus 3%), Slovenia (minus 2,8%) şi Marea Britanie (minus 1,3%).

Publicat în Economie

România se zbate de 26 de ani să-şi găsească propria cale, într-o lume care e într-o permanentă schimbare şi care, pe lângă propriile frământări, ne mai furnizează şi alte bătăi de cap. Din păcate, calea aleasă de noi e şerpuitoare, înşelătoare, nesigură şi la capătul ei aproape că nu vedem luminiţa aia de care se tot vorbeşte. 

E o vorbă din popor care spune că nu inventăm noi acum roata, dar pe care am cam uitat-o. În momentul în care am spus NU comunismului, în '89, am zis că alegem democraţia. Am zis, dar am făcut totul total aiurea. Ne-am ales lideri care habar nu aveau ce e aia democraţie, pentru că trăiseră în comunism şi beneficiaseră de avantajele acestuia. Nici asta n-ar fi fost rău, dacă nu ar fi avut nişte tare la nivel de cunoaştere a realităţilor lumii şi nişte orgolii care i-au împiedicat să accepte ajutorul celor care „gustaseră” şi din beneficiile democraţiei. Aşa a ajuns România să orbecăie undeva între nostalgia comunismului şi tentaţia libertăţii aproape totale oferite de democraţie. Unii au profitat din plin de degringoladă, în timp ce alţii s-au mulţumit cu ce li s-a dat, fără ambiţii, doar cu un puternic „simţ civic”, dar şi acela alterat, care nu le permite decât să critice, uneori la modul grosolan, fără a oferi soluţii. 

E clar că România, scăpată de comunism foarte târziu, a plecat pe un alt drum având nişte avantaje, pe care însă la momentul respectiv nu le-a intuit sau le-a ignorat. E vorba de acele lucruri pe care încă le mai invocă nostalgicii comunismului: ţara nu avea datorii, ba chiar avea de primit; toţi românii aveau unde munci, ba chiar statul îi vâna pe cei fără loc de muncă; statul facilita obţinerea unei case pentru noile familii; în şcoli exista o disciplină care înăbuşea tentaţiile de bravadă şi lipsă de respect; tineri erau învăţaţi cu munca, prin practica la câmp sau în fabrici, făcută la modul serios. Cam astea ar fi, în mare, lucrurile care ar fi trebuit păstrate, spun românii care au trăit acele vremuri. Nu le-am păstrat... iar acum e prea târziu ca să le mai introducem, pentru că au trecut aproape 26 de ani şi a apărut o nouă generaţie, crescută în această atmosferă de „dolce far niente”, „je m'en fiche” şi „i want it now”, care nu va accepta constrângeri, cu riscul de a-şi ucide părinţii şi a da foc ţării. 

Dar să revenim la „nu am inventat noi roata”, pentru că de aici pornisem. Am văzut zilele acestea la un post TV o serie de documentare referitoare la viaţa românilor în Suedia. De ce Suedia? Pentru că această ţară a adoptat un mod de viaţă aparte, o combinaţie fascinantă de comunism şi democraţie. Suedezii trăiesc bine, dar fără acea democraţie prost înţeleasă care a transformat România într-o ţară săracă, needucată, bolnavă şi coruptă. În Suedia nu există cerşetori dar nici oameni foarte bogaţi; taxele sunt mari, dar cu acestea se asigură utilităţi; administraţia locală şi centrală lucrează pentru popor şi poporul simte asta. Noi n-am fost capabili să facem asta pentru România. Ne plângem că n-avem nici de unele, dar suntem căpoşi, hoţi şi puturoşi. Acum câţiva ani, când autorităţile locale dintr-un oraş din Suedia au venit să ne roage să le dăm gunoaiele Galaţiului ca ei să facă o fabrică de producere ieftină a căldurii, apei calde şi electricităţii pentru transportul în comun... le-am dat cu tifla. Acum ne înecăm în gunoaie şi n-avem apă caldă şi căldură. Autorităţile locale din orăşelul suedez de care vă spun importau gunoi din Danemarca pentru că nu le ajungea cât gunoi se strângea din zonă pentru ca populaţia să aibă toate utilităţile aproape gratis. Şi noi nu le-am dat gunoiul... Ne merităm soarta... De aia copiii noştri buni pleacă în lume. Rămân aici doar hoţii, puturoşii şi cei lipsiţi de curaj. Generaţia de mâine a României... 

Publicat în Editorial

Comisia Europeană a dezvăluit, marţi, detaliile planului său de ajutor, în valoare de 500 de milioane de euro, conceput în sprijinul fermierilor europeni, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

Potrivit cifrelor oficiale, cele 28 de state membre vor primi ajutoare în valoare totală de 420 milioane de euro. Din anvelopa totală, România va primi 11,1 milioane de euro, la fel ca şi Danemarca, dar mai puţin decât Cehia (11,2 milioane de euro), Lituania (12,6 milioane de euro) sau Irlanda (13,7 milioane de euro). Cele mai mari ajutoare vor fi acordate fermierilor din Germania, 69,2 milioane de euro, iar cel mai puţin vor primi fermierii din Malta, 100.000 de euro.

Alte măsuri din planul de sprijin includ scheme de stocare privată pentru produse lactate şi carne de porc, precum şi posibilitatea acordării de avans la plăţile directe.

„Acesta este un pachet de sprijin comprehensiv, decisiv şi robust. Este o declaraţie de sprijin din partea Comisiei pentru agricultura europeană”, a apreciat comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan.

Câteva mii de producători de lapte şi carne de porc au protestat la începutul acestei luni pe străzile din Bruxelles, pe fondul reuniunii miniştrilor agriculturii din ţările membre. Embargoul rus asupra produselor agricole, decretat de Moscova în replică la sancţiunile adoptate de UE după criza ucraineană, apasă greu asupra pieţelor, în condiţiile în care Rusia era destinaţia a 10% din exporturile agricole din UE. La rândul ei, piaţa laptelui suferă din cauza unei supraproducţii la nivel mondial. Pe lângă lipsa pieţei din Rusia, cererea scăzută din China şi creşterea producţiei în cadrul UE după eliminarea cotelor de lapte, la 31 martie, au creat un dezechilibru.

Potrivit AFP, o mică parte dintre statele membre, în frunte cu Franţa, continuă să susţină ideea unei majorări a preţurilor de intervenţie pe piaţa laptelui, adică a preţului la care UE decide să cumpere stocurile de lapte pudră şi unt, pentru a susţine preţul laptelui. Potrivit ministrului francez al Agriculturii, aproximativ zece state membre s-au pronunţat în favoarea acestei măsuri, însă, Comisia a subliniat că acest mecanism nu este soluţia pe care o are în vedere.

Publicat în National

Comisia Europeană a luat marţi decizia de a relua plăţile pentru România în cadrul programelor "Competitivitate Economică" şi "Mediu", ambele întrerupte la începutul lunii aprilie 2015.

Conform unui comunicat al Reprezentanţei din România a Comisiei Europene, în urma acestei decizii, aproximativ 120 de milioane de euro vor fi transferaţi autorităţilor române în perioada imediat următoare.

'Mă bucur să pot anunţa deblocarea acestor plăţi şi apreciez eforturile depuse de autorităţile române pentru a îmbunătăţi sistemele de gestionare şi control din cadrul celor două programe. Este important că autorităţile române s-au implicat în identificarea punctelor slabe şi soluţionarea problemelor. Îmi exprim speranţa că măsurile întreprinse vor reduce semnificativ riscul erorilor şi al neregulilor în viitor", a declarat comisarul european pentru Politica Regională, Corina Creţu.

Publicat în Economie

Nivelul de vaccinare din România este din ce în ce mai scăzut, existând acţiuni împotriva imunizării, a atenţionat comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, în cadrul unei întâlniri avute cu reprezentanţii societăţii civile, în contextul vizitei pe care o efectuează la Bucureşti.

"România are graniţă cu Ucraina. Este suficient ca oameni de acolo să ajungă în România. Trebuie să nu uităm că nivelul de vaccinare din România este din ce în ce mai scăzut. Există acţiuni împotriva vaccinului. Nu ştiu care este scopul acestui joc nebunesc. (...) Vreau să pun această întrebare societăţii din România. Aveţi grijă! Aceste acţiuni împotriva vaccinării pot, sunt împotriva ştiinţei. Eu nu pot înţelege aceste acţiuni, ele spun că se creează anumite teorii, conspiraţii şi bineînţeles aceste teorii sunt foarte populare, sunt uşor de explicat, sunt uşor de înţeles. Cu toţii vedem aceste conspiraţii şi apoi sunt acuzate companiile pharma cu privire la situaţia vaccinurilor. Trebuie să ţinem minte responsabilitate noastră de a gestiona aceste boli transmisibile", a arătat oficialul european.

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, dr. Raed Arafat, a afirmat că ne-vaccinarea copiilor împotriva poliomielitei ar putea "pune la risc" România, având în vedere că în Ucraina există un focar al acestei boli.

"Este un focar de poliomielită în Ucraina şi noi avem o problemă în ţară, în sensul că mulţi nu se vaccinează, adică nu îşi vaccinează copiii. Nevaccinarea copiilor împotriva poliomielitei ne va pune la risc într-adevăr. Dacă cumva ajunge la noi, cei nevaccinaţi pot să contacteze şi să aibă poliomielită", a spus Arafat.

El a precizat că, în situaţiile în care unii dintre copii nu sunt vaccinaţi din cauză că părinţilor le este greu să ajungă la medicii de familie, aceştia ar putea să fie imunizaţi la şcoală. "Dacă problema este aceea că e greu de ajuns la medicul de familie pentru vaccinare, trebuie analizat şi atunci cei care nu au fost vaccinaţi să fie imunizaţi în şcoală", a spus Arafat.

Cât priveşte posibilitatea izbucnirii unei epidemii din cauza refugiaţilor, secretarul de stat a susţinut că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis un punct de vedere potrivit căruia ideea apariţiei unei astfel de epidemii este o chestiune "extrem de mică şi improbabilă".

Publicat în National

România va importa în acest an din Rusia doar 3% din consumul de gaze naturale, însă de anul viitor ar putea renunţa la importuri, întrucât producţia internă ar fi capabilă să asigure integral consumul, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ. "Din luna aprilie nu s-a mai importat nimic. Şi acum, în acest moment, importurile sunt zero. Estimăm pentru acest an importuri de circa 3%, însă luăm gaze din import pentru echilibrare. De exemplu, dacă avem o perioadă mai geroasă, gazele din depozite nu pot fi scoase la presiunile normale. Dacă anul viitor producţia internă va acoperi întreg consumul, atunci nu vom mai importa", a afirmat Havrileţ.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) estimează un consum de 11 miliarde metri cubi de gaze naturale pentru acest an, din care importurile se vor ridica la numai 3%, faţă de 25% înainte de 2008. Anul trecut, importurile de gaze au reprezentat 7,5% din consumul total la nivelul ţării. În ceea ce priveşte consumul local de gaze, acesta a scăzut de la 17-18 miliarde metri cubi în anul 2008 la 11 miliarde mc gaze în 2014. "Pentru 2015 estimăm un consum asemănător sau chiar mai mic de 11 miliarde metri cubi de gaze. Motivul este că şase combinate aparţinând InterAgro nu mai funcţionează din aprilie. Acestea consumau circa 2 miliarde metri cubi gaze pe an", a precizat Havrileţ.

Anul trecut, România a înmagazinat 2,7 miliarde metri cubi gaze naturale. "Am stabilit să asigurăm un minim necesar de înmagazinare de 1,7 miliarde de metri cubi, însă operatorii pot stoca o cantitate mai mare, dacă vor. Până în prezent, de când a început ciclul de înmagazinare la sfârşitul lunii aprilie, s-au înmagazinat 2,2 miliarde metri cubi gaze. Estimăm că până la finalul ciclului de înmagazinare vom avea în depozite circa 2,5 miliarde metri cubi", a mai spus preşedintele ANRE.

De asemenea, transportatorul naţional de gaze Transgaz are dreptul să gestioneze piaţa de echilibrare şi, pentru prima dată, are drept să importe gaze.

Producţia internă este asigurată de compniile Romgaz şi OMV Petrom.

Publicat în Economie

Comuniştii au avut rezultate mai bune în privinţa inovaţiei decât capitaliştii de după Revoluţie, numărul brevetelor acordate în 2014 în România fiind mai mic chiar decât cel din1920, arată un studiu realizat de KeysFin pe baza datelor privind inventica şi protecţia proprietăţii intelectuale. "În mod paradoxal, comuniştii pare că se pricepeau mai bine la un capitol esenţial de business, inovarea, faţă de moştenitorii «Epocii de Aur», capitaliştii de după Revoluţie. (...) Interesant este că, deşi avem senzaţia că trăim într-o epocă a inovaţiei şi cercetării, suntem cu mult în urma tovarăşilor de pe vremea lui Ceauşescu", se arată în studiu.

În ultimii 25 de ani de comunism (1965-1989), la Oficiul de Stat pentru Mărci şi Invenţii (OSIM) s-au înregistrat 94.481 de cereri de brevete de invenţie şi 59.443 de brevete acordate. În cei 25 de ani de după Revoluţie, numărul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de invenţie. România a ajuns chiar ca în 2014 să aibă mai puţine brevete de invenţie acordate decât în 1920, situaţie care trebuie să creeeze îngrijorare. "La capitolul inovaţie, am ajuns să punctăm comercial mai prost decât acum 95 de ani, la doi ani distanţă de Marea Unire. Mai mult chiar, datele OSIM arată că blamaţii comunişti au ştiut să exploateze mai bine creierile românilor în interes de business decât au făcut-o capitaliştii, în ultimii 25 de ani", afirmă experţii KeysFin.

După Revoluţie, odată cu libertatea economică, românii au inovat tot mai puţin, importul de tehnologie şi mărci din Occident luând locul cercetării tradiţionale. Astfel, România a ajuns să importe mai mult decât produce, să depindă de ce oferă străinii şi să exploateze prea puţin proverbiala inteligenţă românească, brevetele de invenţie şi mărcile fiind considerate un indicator relevant al inteligenţei economice.

Dacă în 1990 erau înregistrate 3.081 cereri de brevete de invenţie şi erau aprobate 1.428, un deceniu mai târziu, numărul acestora scădea la o treime, iar în 2014 abia dacă depăşea 1.000 de cereri şi puţin peste 300 de brevete acordate.

Una dintre cauze este migrarea activităţii creative în afara României, afirmă Laura Leonte, avocat specializat în dreptul proprietăţii intelectuale şi consilier în proprietate industrială. "Rezultatele inovative ale românilor sunt transferate companiilor străine, care în mod evident aleg să îşi protejeze invenţiile în teritorii străine, în care urmează să le exploateze efectiv. De altfel, majoritatea companiilor internaţionale cu activitate pe piaţa comunitară aleg să îşi protejeze invenţiile pe calea cererilor de brevet european, cereri examinate de către Oficiul European pentru Brevete şi nu de OSIM", afirmă Leonte. Astfel în 2014, din totalul de 2.981 de brevete aplicabile în România, 2.661 au fost înregistrate la nivelul UE şi numai 320 prin OSIM. În 2002, raportul era invers - 755 înregistrate la OSIM şi numai 497 la Oficiul European.

Situaţia este similară şi în cazul mărcilor. În timp ce în 2006 erau înregistrate 22.570 de mărci la OSIM, în 2014 numărul lor a scăzut la 10.763.

Statistica denotă faptul că cei 25 de ani de capitalism au reuşit să îngroape un sector, cel al cercetării, care în trecut producea soluţii pentru economia românească, arată studiul KeysFin. "Ne bazăm, în prezent, mai mult pe realizările personale decât pe cele ale unor structuri organizate, cum erau pe vremuri institutele de cercetare. (...) Cultura de business la români este în continuare deficitară. N-am înţeles încă faptul că, pentru o afacere de succes, este nevoie să oferi tot timpul ceva nou, ceva tentant pentru clienţi, şi să ştii să îţi protejezi inovaţia. Aşa se explică şi faptul că în România există cele mai multe firme în insolvenţă şi faliment din regiune şi că business-ul cu pedigree românesc întârzie să îşi asume un rol relevant în exporturi. Oferim în continuare mai multă materie primă şi prea puţine produse finite, capabile să asigure o dezvoltare pe diagonală a economiei", afirmă experţii agenţiei.

O soluţie pentru această situaţie ar putea veni prin susţinerea institutelor de cercetare-dezvoltare, laboratoarelor private, instituţiilor de învăţământ superior şi staţiunilor didactice, care nu dispun de dotări la standarde competitive şi de fonduri cu care să susţină efortul creativ, potrivit studiului.

Studiile recente arată că în principiu 80% din valoarea unei afaceri este dată de bunurile intangibile, faţă de 20%, cât era apreciată în trecut. Aşa se explică practic diferenţa dintre valoarea unei companii aşa cum rezultă din documentele contabile şi valoarea de piaţă a acesteia, brandul având un impact economic asupra mai multor factori, dintre care cel mai important este fidelizarea clientelei.

În perioada 2014-2020, Uniunea Europeană intenţionează să aloce 80 de miliarde de euro pentru finanţare în domeniul cercetării prin programul HORIZON2020 operat direct din Bruxelles, în cadrul căruia sunt sprijinite în special inovarea socială, stimularea noilor evoluţii tehnologice şi a brevetelor, inclusiv protejarea proprietăţii intelectuale rezultate, obiectivul principal fiind dezvoltarea unei societăţi şi a unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare în Uniune.

Taxele pentru o înregistrare de marcă în UE pornesc de la 900 de euro. O sumă destul de mare, care descurajează pe mulţi, având în vedere că la OSIM, taxele pleacă de la 200 de euro. Important este că, spre deosebire de marca înregistrată în România, la OSIM, o marcă comunitară, odată înregistrată, oferă protecţie nu doar în România, ci în toate statele membre UE.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business pe piaţă românească.

Publicat în Economie

Numărul companiilor româneşti prezente în Deloitte Central Europe Top 500 a crescut faţă de anul trecut de la 42 la 46, plasând România pe locul al IV-lea, cu o poziţie mai sus faţă de 2014. Veniturile totale ale companiilor din România au crescut cu aproape 7% până la 46 miliarde de euro. 

Prin comparaţie, veniturile totale ale tuturor companiilor prezente în Top 500 au scăzut cu 1,8% faţă de anul trecut, ajungând la 682 miliarde euro. De asemenea, 30 de companii româneşti au urcat în clasament faţă de anul anterior şi 8 companii noi au intrat în clasament.

România rămâne una dintre cele mai atractive destinaţii pentru investiţii, cele mai mari companii din ţară prezente în Top 500 înregistrând o rată medie anuală de creştere a veniturilor de 5,3%, comparativ cu numai 0,3% cât a fost media pe regiune, conform ediţia din acest an a clasamentului realizat de Deloitte.

„Locul pe care România îl ocupă în Deloitte CE Top 500 reflectă, în mod cert, gradul de interes al investitorilor, precum şi buna sa poziţionare. Cu o creştere microeconomică constantă, România se situează printre campionii regionali în ceea ce priveşte creşterea economică. Este de aşteptat ca această evoluţie să continue, dar acest lucru depinde foarte mult de stabilitatea politică, legislativă şi fiscală a ţării, care reprezintă elemente-cheie pentru o dezvoltare semnificativă a mediului economic şi de afaceri”, a declarat Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România. 

Publicat în Economie
Pagina 53 din 57