Aproximativ 30 de elicoptere aparţinând Forţelor Terestre ale S.U.A. urmează să decoleze de la Alexandroupoli, din Grecia, către bazele de antrenament din  România, în perioada 24 februarie - 5 martie 2021, informează Forţele Terestre ale Statelor Unite din Europa printr-un comunicat remis redacţiei Monitorul de Galaţi.
Elicopterele „Black Hawk” aparţin Brigăzii 1 Aviaţie de Luptă, care face parte din Divizia 1 Infanterie, cu sediul la Fort Riley, în Kansas, detaşate în Europa pentru o rotaţie de 9 luni, în sprijinul operaţiunii „Atlantic Resolve”.
În această perioadă, este posibil ca localnicii din zona aflată în proximitatea bazei „Mihail Kogălniceanu” să vadă o formaţie amplă de elicoptere în zbor. Zborurile sunt planificate între orele 08:00 şi 18:00. Se vor respecta procedurile standard de reducere a zgomotului.
”Pentru noi este importantă relaţia cu aliaţii din România şi luăm din proprie iniţiativă toate măsurile pentru a fi buni vecini, în timp ce ne păstrăm eficienţa în luptă. În scopul protejării sănătăţii şi asigurării protecţiei militarilor participanţi şi a populaţiei locale, se vor lua măsuri de prevenţie împotriva COVID-19, cum ar fi purtarea măştilor, distanţarea socială, desfăşurarea activităţii în ture, prin rotaţie. Brigada va efectua proceduri de screening, testare şi carantinare în Germania, la baza de antrenament Grafenwoehr, înainte de a pleca spre destinaţiile de pe teritoriul aliaţilor şi partenerilor”, se arată în comunicatul de presă al Forţelor Terestre ale Statelor Unite din Europa.
Începând cu luna aprilie 2014, Forţele Terestre ale S.U.A. din Europa şi din Africa au coordonat eforturile terestre din cadrul operaţiunii „Atlantic Resolve” a Departamentului Apărării, prin dislocarea unităţilor din Statele Unite în misiuni de rotaţie de nouă luni în Europa. Prin antrenamentele bilaterale, multinaţionale, în comun, operaţiunea „Atlantic Resolve” consolidează nivelul de pregătire, sporeşte interoperabilitatea şi îmbunătăţeşte legăturile dintre armatele aliate şi partenere.

Publicat în National

Preşedintele Federaţiei Române de Culturism şi Fitness (FRCF), Gabriel Toncean, a anunţat, joi, ca în urma întâlnirii oficiale de lucru cu preşedintele Federaţiei Mondiale de Culturism (IFBB), Rafael Santonja, care s-a desfăşurat la Madrid, s-a decis ca România să găzduiască, în premiera, Campionatele Mondiale de culturism pentru toate categoriile de vârstă, în anul 2022.
"Am avut luni o întâlnire oficială de lucru la sediul Federaţiei Mondiale de Culturism (IFBB) din Madrid, unde am fost aşteptat de către preşedintele Rafael Santonja. Anul 2022 va fi anul în care vom atinge apogeul, va fi anul în care vom organiza Campionatul Mondial pentru toate categoriile de vârstă, ceea ce nu s-a întâmplat în România şi nici nu îmi aduc aminte ca în ultimii ani vreo ţară europeană să fi organizat o asemenea competiţie. Estimarea prezenţei de 1.500-2.000 de participanţi va aduce România în centrul culturismului mondial. Pentru noi acest an este unul de muncă, am început munca, selecţia hotelurilor, am reluat discuţiile cu autorităţile publice, cu ministerul, suntem preocupaţi pentru organizarea cât mai bună a acestui campionat mondial. Am fost aleşi pentru că am dovedit, în primul rând, că putem. Iată că ultimele competiţii, Campionatul Mondial de juniori de la Cluj-Napoca, respectiv Campionatul Mondial de juniori şi masters de la Bistriţa au fost două momente importante şi au fost două exemple care au contribuit la decizia luată de forul internaţional", a declarat presei Gabriel Toncean.
Preşedintele FRCF susţine că, pe lângă organizarea în 2022, în România, a Campionatelor Mondiale pentru toate categoriile de vârstă, la Madrid au mai fost discutate şi alte subiecte.
"Printre subiectele discutate se numără următoarele puncte: organizarea Campionatului Balcanic la Drobeta-Turnu Severin - 11-13 iunie 2021; participarea lotului naţional al României la Campionatul European din Santa Susana Spania - 14-17 mai 2021; Organizarea Cupei Europene la Sibiu - 12 septembrie 2021 (9-10 şi 11 septembrie se va desfăşura Campionatul Naţional, tot la Sibiu). De asemenea, Cupa Balcanică din Serbia, competiţie la care România va trimite sportivi, dezvoltarea proiectului de cursuri instructor fitness şi trecerea la un alt nivel profesional, introducerea competiţiilor universitare la nivel de Campionat European şi Campionat Mondial şi statutul şi noua organigrama a Federaţiei Balcanice", a precizat Toncean. (Sursa Agerpres)

Publicat în Sport

Jumătate (50%) dintre românii din mediul urban deţin animale de companie, potrivit unui studiu efectuat pe baza a 15.740 de respondenţi din site-ul toateanimalele.ro. De asemenea, tot potrivit studiului, aproximativ 33% dintre românii care deţin animale de companie au doar câini, în timp ce aproximativ 27% au doar pisici. Topul celor mai populare animale de companie în rândul românilor este completat de păsări - respectiv peruşi, papagali - aproximativ 22% dintre români îi preferă, peşti (9%) şi iepuri (5%).

Românii se simt apropiaţi de câini, deoarece simt empatie faţă de aceştia şi pot construi o legătură reală cu ei. Chiar şi la nivel mondial s-a observat că oamenii preferă câinii din acelaşi motiv. "Iubim câinii mai mult decât oamenii pentru că patrupezii nu au atât de multe aşteptări de la noi. Ei ne iubesc şi atât. Nu ne dezamăgesc şi nu ne rănesc", spune Scott Wilson, psiholog şi profesor la Departamentul de Consiliere şi Psihologie Clinică de la Teachers College din Columbia. Românii aleg pisicile atât pentru frumuseţea, cât şi pentru drăgăleşenia lor, iar acelaşi lucru s-a observat şi în cadrul studiilor la nivel mondial cu privire la preferinţele oamenilor, în general, pentru anumite tipuri de animale de companie. Preferinţa pentru peşti a românilor face parte dintr-un trend general. Aproximativ 60% din populaţia globului, dacă nu mai mult, posedă un acvariu cu peşti acasă. Iepurii, în preferinţele românilor, au şi ei o explicaţie: cei mici îi adoră, plus că un iepure reprezintă, în ultimii ani, cadoul preferat de către români pentru cei mici (şi nu numai) în preajma sărbătorilor Pascale.

Se pare că românii nu numai că îşi iubesc animalele de companie, dar au şi mare grijă de sănătatea lor. Potrivit studiului efectuat pe baza respondenţilor din site-ul toateanimalele.ro, proprietarii de animăluţe ori păsări de companie merg sau vizitează aproximativ de 8 ori pe an cabinetele veterinare. Vaccinarea ocupă primul loc - 47% dintre români fac acest lucru pentru animalele lor de companie. Nu în ultimul rând, românii îşi duc câinii la saloanele de înfrumuseţare canine în proporţie de 25%, iar cei care au pisici în proporţie de aproximativ 15%.

Potrivit altor studii, legătură şi relaţia unică, intimă şi emoţională pe care oamenii o împărtăşesc cu animalele lor, le oferă acestora sens în viaţă dacă ne luăm după banii pe care îi cheltuim pentru a le face fericite, pozele şi filmuleţele de pe Internet e clar că acestea joacă un rol important în viaţa noastră.

Publicat în Pet Mania

România va prelua, la 1 noiembrie 2018, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmând ca ţara noastră să îşi exercite mandatul timp de un an până la 30 octombrie 2019. În acest context Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a organizat recent o nouă întâlnire de lucru cu reprezentanţii administraţiei publice locale din cele 12 judeţe dunărene pe tema pregătirii pentru exercitarea mandatului ţării noastre la conducerea SUERD.
Reuniunea a fost organizată la iniţiativa ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, şi a vice-premierului Paul Stănescu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în contextul pregătirii viitoarei Preşedinţii SUERD cu scopul de a consulta reprezentanţii administraţiilor publice locale referitor la temele şi calendarul activităţilor propuse de cele două ministere de resort.
Acţiunea a reprezentat o continuare a seminarelor de informare privind axele de finanţare organizate în toamna anului 2017 şi a întâlnirii de lucru cu reprezentanţii societăţii civile din luna februarie 2018.
În cadrul întâlnirii, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a prezentat invitaţilor temele prioritare şi obiectivele propuse de ţara noastră în timpul exercitării mandatului Preşedinţiei SUERD. Victor Negrescu a menţionat importanţa implicării administraţiilor publice locale în găzduirea unor reuniuni şi evenimente tematice şi utilizarea acestor oportunităţi pentru prezentarea proiectelor transnaţionale de succes implementate în România (de exemplu Portul multimodal Galaţi, Terminalul intermodal Giurgiu, Platforma şi Laserul de la Măgurele, proiectul Danubius RI), precum şi a valorii adăugate al acestora pentru România.
De asemenea, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a prezentat oportunităţile de finanţare pentru administraţiile locale existente la nivelul SUERD, inclusiv apelurile de finanţare deschise în cadrul POR, evidenţiind potenţialul nevalorificat pe deplin al Programului Transnaţional Dunărea.
„România este pregătită pentru preluarea Preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), mandat pe care îl considerăm o iniţiativă de succes a ţării noastre la nivel european. Prin intermediul programului dens de acţiuni planificate pe durata Preşedinţiei SUERD se doreşte ca beneficiile participării ţării noastre la această strategie să devină mai vizibile pentru cetăţeni. Acest mandat coincide cu o altă etapă importantă pentru ţara noastră în parcursul european, respectiv preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, iar ambele preşedinţii sunt deosebit de importante pentru conturarea imaginii ţării noastre în faţa partenerilor europeni”, a spus ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

România a devenit astfel parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD

România va exercita, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale SUERD.
Începând cu 1 ianuarie 2018, România a devenit astfel parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD, alături de Bulgaria, care deţine în prezent Preşedinţia şi Ungaria, care a exercitat acest mandat până la 1 noiembrie 2017. În cadrul Trio-ului, România va putea să contribuie la elaborarea şi pregătirea documentelor şi a reuniunilor SUERD.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele 4 macro-strategii existente la nivelul UE, co-iniţiată de România şi Austria, lansată în 2011, reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene. Ca şi celelalte macro-strategii UE, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente (cu precădere Programul Transnaţional Dunărea sau Programele Operaţionale din România). La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state ne-membre UE (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina).

Publicat în National

Secretarul de stat pentru relaţii cu vecinătatea estică şi pentru afaceri globale multilaterale, Dan Neculăescu, a avut recent o întrevedere cu Elisabeth Millard, adjunct principal al asistentului pentru afaceri europene şi eurasiatice al secretarului de stat al SUA, cu ocazia vizitei oficialului american în ţara noastră.
Întrevederea a prilejuit un schimb de vederi cu privire la evoluţiile din şi cooperarea cu Republica Moldova, Georgia, Ucraina, precum şi cu statele din Asia Centrală. De asemenea, a fost evaluat stadiul şi perspectivele dialogului bilateral româno-american dedicat vecinătăţii estice din cadrul Parteneriatului Strategic, cele două părţi convenind aprofundarea coordonării în etapa următoare.
Cu acest prilej, secretarul de stat Dan Neculăescu a reafirmat sprijinul pentru integritatea teritorială şi suveranitatea celor trei parteneri estici, subliniind interesul părţii române de a dezvolta cooperarea cu fiecare dintre aceştia, atât la nivel bilateral, cât şi în contextul Parteneriatului Estic, care va împlini, în 2019, 10 ani de la lansare. Oficialul român a reiterat susţinerea pentru continuarea procesului de reforme din cele trei state menţionate, precum şi capacitatea şi disponibilitatea ţării noastre de a contribui activ în acest sens.

Publicat în National

România a înregistrat o creştere anuală de 4,5% a indicatorului privind produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, însă, în 2014, acesta reprezenta doar 30% din media Uniunii Europene (UE), se arată în ediţia a doua a Raportului de Competitivitate, lansat şi prezentat într-o conferinţă de specialitate, de Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România).
Conform documentului, de la publicarea precedentului Raport, elaborat de AmCham în anul 2011, România a înregistrat trei ani de dezvoltare economică intensă, precum şi progrese într-o serie de sectoare economice şi de politici publice, precum legislaţia muncii, corupţia, inflaţia.
„Fără îndoială, România este pe cale să devină o ţară mai competitivă pe scena globală. Problema care se pune, însă, este lungimea drumului care trebuie parcurs. În acest sens, PIB-ul pe cap de locuitor ilustrează foarte bine situaţia. Indicatorul a crescut cu 4,5% pe an în ultimii trei ani, o creştere mult mai rapidă decât în restul Europei (o creştere anuală de 2,8%). Şi cu toate acestea, PIB-ul pe cap de locuitor în 2014 a reprezentat doar 30% din media Uniunii Europene. (...) Pe scurt, lucrurile merg în direcţia bună, dar încă mai este un drum lung de parcurs”, se notează în Raportul AmCham.
Cea mai remarcabilă îmbunătăţire a fost semnalată în Raportul „Doing Business” al Băncii Mondiale, în care România a urcat de pe poziţia 72, în 2011, pe locul 37, în 2016. De asemenea, Raportul Global asupra competitivităţii, publicat de Forumul Economic Mondial, situează România pe locul 53, în 2015, în urcare de pe locul 77, înregistrat în 2011.
În acelaşi timp, Raportul AmCham indică faptul că, pe baza indicatorilor generali analizaţi, România a înregistrat progrese notabile la forţa de muncă şi la PIB-ul pe cap de locuitor, în 2014, comparativ cu anul 2011. La cealaltă extremă, cea mai crescută reducere nominală s-a înregistrat la investiţiile străine directe (ISD).
„Tendinţa cea mai alarmantă se înregistrează la indicatorii demografici — statistica populaţiei arată o diminuare constantă a populaţiei României din 1990 — numai în ultimii 10 ani scăderea a fost de aproximativ 7%”, se arată în document.
Totodată, administraţia publică din România continuă să înregistreze un punctaj bun din punct de vedere al costurilor şi eficienţei, însă la nivelul infrastructurii fizice lucrurile nu stau la fel de bine.
Sondajul realizat în rândul directorilor executivi de companii a arătat că lipsa infrastructurii se află pe primele două poziţii pe lista obstacolelor în calea afacerilor, infrastructura în transporturi reprezentând cel mai mare dezavantaj pentru România atât faţă de ţările de referinţă, cât şi faţă de media UE.
Pe de altă parte, Raportul menţionează creşterea notabilă a conectivităţii în bandă largă din ultimii trei ani, „un sector în care România ajunge din urmă rapid restul Europei”.
„Nivelul educaţional rămâne unul dintre punctele forte ale României, în special din perspectiva competenţelor lingvistice şi a ştiinţelor. Atât punctajele noastre, cât şi sondajul în rândul directorilor executivi, au indicat că acest aspect al forţei de muncă reprezintă unul dintre cele mai mari avantaje ale României. În consecinţă, exodul de inteligenţă este un fenomen larg răspândit şi ar trebui adoptate măsuri pentru a aborda această problemă folosind, de exemplu, experienţa pozitivă din sectorul IT. Cu toate acestea, procentajul redus de PIB alocat educaţiei (3,1% în România, comparativ cu 5,3% media UE) aruncă o umbră detrimentală asupra calităţii sistemului de învăţământ al României pentru generaţia următoare”, se arată în Raportul AmCham.
Pe de altă parte, indicatorii de politică fiscală şi monetară s-au îmbunătăţit semnificativ în ultimii trei ani.
„Din perspectivă fiscală, România se află pe o poziţie mult mai bună decât media UE din punct de vedere al datoriei Guvernului şi deficitului bugetar. Cu toate acestea, reforma fiscală pusă în aplicare anul acesta se aşteaptă să exercite o presiune suplimentară asupra datoriei Guvernului şi deficitului bugetar. Noile Coduri Fiscal şi de Procedură Fiscală, în vigoare de la 1 ianuarie 2016, au introdus o serie de stimulente atât pentru companii, cât şi pentru investitorii persoane fizice. (...) Perspectivele viitoare de creştere vor depinde, într-o mare măsură, de politicile fiscale şi investiţionale ale Guvernului”, subliniază sursa citată.
A doua ediţie a Raportului de Competitivitate a României a fost elaborat de Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România). Documentul conţine şi o serie de recomandări bazate pe o analiză statistică şi pe rezultatele sondajelor de opinie realizate în rândul directorilor executivi ce conduc afaceri în România asupra progreselor înregistrate de ţara noastră din perspectiva cadrului legislativ, administraţiei publice, infrastructurii fizice, resurselor umane şi a politicii fiscale şi monetare.

Publicat în National

Circa 50.000 de apartamente din Romania au fost debranşate, în 2015, acestea beneficiind acum de un sistem propriu de încălzire, în principal o centrală termică pe gaz, după ce în ultimii cinci ani peste 262.300 de familii au decis să renunţe la CET-uri, conform unei analize realizate de o companie de producţie şi furnizare de echipamente şi servicii destinate încălzirii, remisă AGERPRES.
În topul judeţelor unde s-au raportat cele mai multe debranşări, în 2015, se află Galaţi, unde aproape 20.300 de apartamente figurează ca debranşate. Pe locurile următoare, conform analizei realizate de Ariston Thermo România, în top se află şi Constanţa, cu peste 4.900 de apartamente, şi Prahova, cu peste 4.200 de familii ce au renunţat la sistemul centralizat.
„Potrivit datelor raportate de Autoritatea Naţională pentru Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), în 2015 numărul apartamentelor din România care au renunţat la încălzirea în sistem centralizat şi, în majoritate, beneficiază acum de un alt tip de sistem de încălzire, a ajuns la 47.700, cu 58% mai mare comparativ cu 2014, când cifra s-a situat la circa 30.000 de apartamente. Studiile pe care le derulăm anual arată că românii înţeleg tot mai mult avantajele unei centrale termice proprii şi sunt tot mai receptivi către noile tehnologii, precum modelele în condensare”, a declarat Cătălin Drăguleanu, country manager Ariston Thermo România.
Datele raportate de ANRSC arată că, la finalul lui 2015, în 9 judeţe din ţară întreaga populaţie a ales debranşarea şi foloseşte sisteme proprii de încălzire a locuinţei. De asemenea, alte 12 judeţe mai au doar sub 10% din locuinţe racordate la CET-uri. Potrivit analizei, Bucureşti este oraşul care însumează peste 40% din totalul apartamentelor branşate la sistemul centralizat de încălzire din România.
În ceea ce priveşte costurile, Cătălin Drăguleanu a precizat că, în funcţie de oraş, românii care aleg instalarea unei centrale termice pe gaz pot face economii majore. Astfel, dacă la nivel naţional preţul mediu al gigacaloriei facturate către populaţie este de 225 de lei, cea produsă de o centrală termică în condensare ajunge la aproximativ 175 de lei. Astfel, la nivel naţional, în medie, un român poate face o economie de circa 20% la costurile de încălzire şi producere a apei calde menajere, dacă alege instalarea unei centrale termice în condensare.

Publicat în National

România a exportat, în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2015, o cantitate de 8.992,6 tone de miere, în scădere cu 5,3% faţă de perioada similară din 2014, când exporturile au totalizat 9.497,6 tone, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) privind balanţa comercială cu produse agroalimentare din ţările intra şi extracomunitare.
Încasările din exporturile de miere au însumat, în primele 10 luni ale anului trecut, 34,577 milioane de euro, fiind aproape similare cu cele raportate în perioada 1 ianuarie — 31 octombrie 2014 (34,574 milioane euro).
Pe de altă parte, valoarea importurilor de miere în primele 10 luni din 2015 a ajuns la 4,74 milioane de euro, pentru o cantitate de 2.081,6 tone, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului 2014 a totalizat 5,13 milioane de euro pentru 2.066,1 tone de miere aduse de pe pieţele intra şi extracomunitare.
Potrivit datelor Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), producţia de miere din 2015 s-a diminuat în medie cu 30% faţă de o producţie medie anuală de 22.000 de tone, din cauza secetei şi a depopulărilor familiilor de albine.
Datele statistice arată că românii consumă, în medie, 450 — 500 de grame de miere pe an pe locuitor, un consum în creştere faţă de acum 10 ani, dar, comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia, ei se situează încă în coada clasamentului european.
România deţine, la ora actuală, locul patru în Europa din punct de vedere al producţiei de miere, după Germania, Franţa şi Ungaria, cu circa 20.000 de tone anual, şi locul şapte la numărul de familii de albine cu 1,47 milioane.

Publicat în National

Nouă dintre primele cincisprezece oraşe ce au acces la cel mai rapid internet de mare viteză se regăsesc în România, însă autorităţile de la Bucureşti trebuie să ia măsuri pentru reducerea decalajului existent între zonele urbane şi rurale pe acest segment, a afirmat Elisabetta Capannelli, director de ţară pentru România al Băncii Mondiale, cu ocazia lansării Raportului "Digital Dividends World Development 2016".
"(...) România ar trebui să reducă decalajul de internet de mare viteză şi disparităţile dintre zonele urbane şi rurale. România ocupă unul dintre primele locuri la nivel global în ceea ce priveşte accesul la internet de mare viteză, având valori mai bune decât Uniunea Europeană (UE). Nouă dintre primele cincisprezece oraşe ce au acces la cel mai rapid internet de mare viteză se regăsesc în România. Sectorul Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) poate deveni unul dintre factorii determinanţi-cheie de creştere a economiei româneşti, dacă oportunităţile furnizate de internetul de mare viteză sunt utilizate integral. Agenda Digitală este un domeniu important în ceea ce priveşte angajamentul Băncii Mondiale în România. Una dintre constatările-cheie, confirmate de către raportul de anul acesta, este aceea că disparităţile geografice şi cele privind sărăcia sunt strâns corelate cu modul în care tehnologia este utilizată la nivel naţional", a spus Capannelli.
Oficialul Băncii Mondiale a menţionat, totodată, că România se află pe locul 23 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte conectivitatea, iar aproape jumătate dintre gospodării nu au un abonament la o reţea de internet de mare viteză.
"(...) decalajul dintre numărul de conexiuni la internet din zonele rurale comparativ cu zonele urbane rămâne în continuare mare. România ocupă locul 23 la nivelul UE în ceea ce priveşte conectivitatea. 11% dintre gospodăriile din România nu beneficiază de acoperire cu reţea fixă de internet de mare viteză şi aproape jumătate dintre gospodării nu au un abonament la o reţea de internet de mare viteză. Strategia Guvernului este aceea ca acoperirea cu internet de mare viteză să crească de la 90% la 97% (valoarea UE28), iar nivelul de penetrare al gospodăriilor din zonele rurale să aibă o creştere de la 55% la 70% (valoare UE28). În următorii cinci ani, peste 3,4 milioane de gospodării trebuie să fie conectate la reţeaua de internet de mare viteză, pentru a obţine acoperirea universală (...)", a afirmat Elisabetta Capannelli.
Potrivit directorului de ţară pentru România al Băncii Mondiale, potenţialul capitalului uman în domeniul IT din România este extrem de ridicat, cu toate acestea eforturile de extindere a serviciilor de eGuvernare dedicate cetăţenilor, cât şi operatorilor economici, trebuie amplificate.
"Limba română este cea de-a doua cea mai vorbită limbă în birourile Microsoft la nivel global, iar specialiştii români în domeniul Tehnologiei Informaţiei (IT) sunt printre cei mai buni în cadrul tuturor companiilor IT mari la nivel global. O parte dintre cele mai populare aplicaţii de pe telefoanele noastre mobile sunt dezvoltate de ingineri români. Potenţialul capitalului uman din această ţară este extrem de ridicat. Totuşi, paradoxul este acela că România are cel mai scăzut procentaj de utilizatori constanţi de internet la nivelul UE (48%), iar 39% din populaţia română nu a utilizat niciodată internetul, media UE fiind de 18% (...) Competenţele digitale sunt necesare pentru fiecare tip de forţă de muncă din România, iar lipsa acestora reprezintă o barieră importantă în calea dezvoltării economice (...) România trebuie să amplifice eforturile de extindere a serviciilor de eGuvernare dedicate cetăţenilor, cât şi operatorilor economici. România a înregistrat progrese în anumite domenii ale serviciilor de eGuvernare dedicate operatorilor economici", a subliniat Capannelli.
Aceasta a dat ca exemplu iniţiativa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind simplificarea plăţii impozitelor, precum şi aplicaţia eReţetă, prin intermediul căreia 60% dintre medicii de familie transferă reţetele farmaciştilor în format electronic, România ocupând locul 7 la nivelul statelor UE datorită acestui tip de serviciu.
"Totuşi, per total, disponibilitatea serviciilor de eGuvernare are cel mai scăzut nivel din UE. Serviciile publice online - precum registrul online al stării civile şi baza de date de carduri de identitate ale cetăţenilor - ar putea fi un instrument eficient pentru reducerea costurilor suportate de administraţia publică şi ar genera beneficii de eficientizare atât pentru întreprinderi, cât şi pentru cetăţeni. Pentru ca acest lucru să aibă loc, Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România (SNADR) are o serie de obiective referitoare la astfel de evenimente de viaţă. Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională doreşte să dezvolte o serie de servicii electronice pentru cetăţeni şi operatorii economici. Cred că un domeniu-cheie ce trebuie să fie abordat este interoperabilitatea sistemelor IT la nivelul Guvernului, în vederea obţinerii unei arhitecturi IT eficiente", a precizat oficialul Băncii Mondiale.
Banca Mondială a lansat, în data de 9 februarie, Raportul "Digital Dividends World Development 2016", document din care reiese faptul că numărul utilizatorilor de internet la nivel mondial ajunsese, la finele anului 2015, la aproximativ 3,2 miliarde, triplu faţă de cifrele înregistrate în ultimul deceniu. Aceeaşi statistică arată că aproape 60% din populaţia lumii este off-line şi nu poate participa activ la economia digitală. În plus, per ansamblu, 6 miliarde de oameni nu au acces la o conexiune de internet de mare viteză, aproximativ 4 miliarde nu au acces la o conexiune internet şi circa două miliarde de oameni nu deţin un telefon mobil.

Publicat în Economie

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în sectorul fabricării produselor de cocserie şi al produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (5.633 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.165 lei), potrivit unui comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS) remis, luni, AGERPRES.
În luna decembrie 2015, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.930 lei, cu 10,2% mai mare decât în luna noiembrie 2015, iar cel net de 2.114 lei, în urcare faţă de luna precedentă cu 196 lei (+10,2%).
„Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13,3%. Indicele câştigului salarial real (calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum — n. r.) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 114,4%. Indicele câştigului salarial real a fost de 110,1% pentru luna decembrie 2015 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 159,4%, cu 14,6 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna noiembrie 2015”, informează INS.
În luna decembrie 2015, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare faţă de luna noiembrie 2015.
Potrivit INS, creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale sau pentru sărbători), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net au fost influenţate în unele activităţi economice şi de încetarea contractelor de muncă/disponibilizările de salariaţi cu câştiguri salariale mici.
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în silvicultură şi exploatare forestieră , inclusiv pescuit şi acvacultură (cu 43,9%), în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, extracţia minereurilor metalifere, transporturi pe apă, activităţi de editare (între 35,5% şi 40,0%), în transporturi aeriene, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea altor mijloace de transport (între 21,5% şi 29,5%), în industria metalurgică, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, telecomunicaţii, cercetare-dezvoltare, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, alte activităţi extractive (între 15,0% şi 19,0%).
INS precizează că scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna noiembrie 2015 de premii ocazionale, sume din profitul net şi din alte fonduri.
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net, de 6,1%, s-au înregistrat în activităţile auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), respectiv în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, de 2,3%, mai arată documentul citat.
În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în administraţia publică (+10,7%), învăţământ (+9,4%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+4,0%) ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice.

Publicat în Economie
Pagina 54 din 63