România a înregistrat, în perioada ianuarie-octombrie 2015, un uşor excedent în comerţul cu produse agroalimentare, de 70,47 milioane de euro, în scădere cu aproape 86% faţă de nivelul de 496,50 milioane de euro, raportat în perioada similară din 2014, acesta fiind susţinut de exporturile de cereale în ţările Uniunii Europene (UE) şi terţe, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) la solicitarea AGERPRES.
Exporturile Românei realizate în ţările UE şi în cele extracomunitare au crescut cu 6,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014, totalizând 4,76 miliarde de euro la finele lunii octombrie 2015. În primele 10 luni din 2014, România a exportat produse agroalimentare de 4,48 miliarde de euro.
În perioada menţionată din 2015, importurile de produse agroalimentare au atins valoarea de 4,69 miliarde de euro, cu peste 17,5 procente mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2014, când au totalizat 3,99 miliarde de euro.
Datele MADR relevă faptul că, în primele 10 luni din 2015, România a încasat peste 1,62 miliarde de euro din exportul de cereale pentru aproximativ 8,66 milioane tone. Cele mai mari încasări au fost obţinute la porumb — circa 797,51 milioane euro pentru 4,3 milioane tone, urmate de ţigările de foi şi trabucuri (42.408 tone) de unde au fost încasate 760,61 de milioane de euro, grâu şi meslin — un cuantum de 546,39 milioane de euro pentru 2,76 milioane de tone, iar la seminţele de floarea soarelui suma de 346,22 milioane de euro (851.241 tone).
Exporturile de seminţele de rapiţă au adus, în primele 10 luni ale anului trecut, un plus de circa 281,85 milioane euro pentru 726.741 tone, iar cele de orz, 263 de milioane de euro pentru o cantitate de 1,54 milioane de tone.
Potrivit datelor MADR, importurile de porumb au ocupat primul loc în primele 10 luni din 2015, cu 1,46 milioane de tone (259,36 milioane euro), fiind urmate de carnea de porc proaspătă sau refrigerată cu 152.207 tone aduse de pe pieţele externe, în valoare de 239,12 milioane de euro.
Importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi au depăşit 87.396 tone (167,25 milioane de euro), cele preparate alimentare 44.033 tone (153,56 milioane euro), iar valoarea importurilor de zahăr din trestie sau din sfeclă a totalizat 149,2 milioane de euro pentru 425.500 tone.
România a încheiat pe excedent anii 2013 şi 2014 în comerţul cu produse alimentare, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole

Publicat în Economie

Peste 20 de companii româneşti expun, în perioada 9 - 10 februarie 2016, în standul României de la Târgul Internaţional de Turism pentru Piaţa Mediteraneeană (IMTM) din Israel, informează Autoritatea Naţională pentru Turism.
Israelul se află pe locul doi în topul ţărilor care generează turişti pentru România, în 2015 numărul acestora crescând la 219.307, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică. Cei mai mulţi, respectiv 160.590 turişti israelieni, s-au cazat în Bucureşti şi în marile oraşe reşedinţe de judeţ, 4.892 pe litoral şi 4.494 în Delta Dunării.
Delegaţia României la cea de-a 22-a ediţie a IMTM e condusă de preşedintele ANT, Anca Pavel-Nedea, care are întâlni la Tel Aviv cu ministrul Turismului din Israel, Yariv Levin, cu Andreea Păstârnac, ambasadorul României în Statul Israel, şi cu reprezentantul Patriarhiei române la Locurile Sfinte şi Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie.
În prima zi a târgului, ANT, împreună cu Ambasada României în Israel, a organizat o conferinţă intitulată „România — Explorează Grădina Carpaţilor”.
Scopul acestui eveniment este acela de a atrage atenţia tour-operatorilor şi turiştilor israelieni asupra ofertei turistice a României, cu accent asupra regiunii Transilvaniei, declarată „Best Region to Travel in 2016” de ghidul Lonely Planet.
„Standul României de la ediţia din acest an este unul dintre cele mai extinse standuri naţionale din cadrul IMTM având o suprafaţă de 100 de mp. În cadrul acestuia, expun peste 22 de companii româneşti, printre care asociaţii de promovare, consilii judeţene, companii aeriene, hoteluri care activează pe piaţa turistică din Romania”, spun reprezentanţii ANT.
Pe toata durata târgului, în standul României din Tel Aviv sunt prezentate meşteşuguri din zona Târgu Jiu şi estepromovată muzica populară specifică zonei Valea Prahovei. Astăzi, în ultima zi a târgului, la standul României se va organiza o tombolă pentru toţi vizitatorii Târgului IMTM având ca premiu un city—break pe Valea Prahovei.

Publicat în National

Anual, în România sunt diagnosticate aproximativ 80.000 de cazuri noi de cancer şi aproape 30.000 de decese sunt provocate de această boală, a declarat coordonatorul Centrului de prevenire şi control al cancerului de la Institutul "prof. dr. Ion Chiricuţă" din Cluj-Napoca, Florian Nicula. Potrivit acestuia, doar un caz din şase este înregistrat anual în registrele de cancer.
Medicul a susţinut, în cadrul Conferinţei privind planul naţional de oncologie, că numărul de îmbolnăviri de cancer din ultimii 30 de ani s-a dublat.
Oncologul a semnalat faptul că Programul de screening al cancerului de col uterin "nu prea funcţionează la parametri" şi va fi modificat.
Controlul cancerului în România reprezintă o prioritate strategică, după cum a declarat consilierul prezidenţial pe probleme de sănătate, conf. dr. Loreta Diana Păun. În opinia sa, depistarea precoce şi tratamentul curativ ar putea evita decesul la o treime din pacienţi.
Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, Cezar Irimia, a susţinut necesitatea implementării unui plan naţional de cancer, care să cuprindă toate segmentele din oncologie, pornind de la prevenţie, depistare, investigaţii, tratamente, paleaţie şi monitorizare.
"Noi avem doar un program de chimioterapie, o caricatură, dar este mai mult decât nimic. Celelalte segmente — radioterapia, chirurgia oncologică — sunt ataşate acestui program care funcţionează cum ştim cu toţii, foarte prost. Paleaţia nu este foarte bine pusă la punct. Avem nevoie de mai multe paturi. Ne trebuie un plan naţional care să cuprindă toate aceste segmente. Trebuie conturat acest plan şi corect finanţat", a spus preşedintele FABC.
El a afirmat că pentru afecţiunile hematologice lipsesc şapte medicamente, iar pentru oncologie la fel.
"Sunt 14 medicamente care lipsesc, unele sporadic, altele care nu se găsesc deloc în spitale. În România, dacă luăm şi pacienţii cu boli în remisie sau monitorizaţi, sunt în jur de 500.000, dar în tratament sunt 110.000 de pacienţi cu afecţiuni oncologice. Nu cerem nimic mai mult decât să intrăm în normalitate", a spus Irimia.

Publicat în Sanatate

România exercită preşedinţia celei de-a 54-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Socială (CSocD) care se desfăşoară în perioada 3-12 februarie, la New York, informează un comunicat de presă al Misiunii Permanente a României la ONU transmis AGERPRES.
Ţara noastră a mai deţinut această funcţie în anul 1977 când, ca urmare a unei propuneri româneşti, tematica tineretului a fost introdusă, pentru prima dată, pe ordinea de zi a Organizaţiei Naţiunilor Unite, menţionează sursa citată.
CSocD este prima dintre comisiile funcţionale ale Consiliului Economic şi Social (ECOSOC) care se întruneşte în sesiune, după adoptarea Agendei 2030 privind dezvoltarea durabilă, de către şefii de stat sau de guvern ai celor 193 ţări membre ONU, la 25 septembrie 2015. Lucrările celei de-a 54-a sesiuni sunt conduse de către reprezentantul permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga. La lucrări va fi prezent la 8 februarie şi secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.
Anul acesta, tema prioritară a Comisiei o constituie 'Regândirea şi consolidarea dezvoltării sociale în lumea contemporană', fiindu-i dedicată o dezbatere-panel de nivel înalt, care se va concentra pe identificarea conexiunilor dintre cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economică, socială şi de protecţie a mediului. Concluziile acestui panel vor fi utilizate de către statele membre la negocierea rezoluţiei pe această temă, ce va fi adoptată la finalul sesiunii, proiectul rezoluţiei fiind iniţiat de către Misiunea României la ONU.
Un al doilea panel va fi dedicat temei emergente, 'Implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă: trecerea de la angajamente la rezultate în realizarea dezvoltării sociale', o atenţie deosebită fiind acordată grupurilor marginalizate sau vulnerabile (tineri, femei, persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, populaţii indigene etc). Cel de-al treilea panel va aborda „Implementarea agendei de dezvoltare post-2015 în lumina Convenţiei privind Persoanele cu Dizabilităţi”.
În cadrul celor trei paneluri vor face prezentări înalţi oficiali guvernamentali din ţări de pe cinci continente, experţi şi înalţi funcţionari din Secretariatul ONU, UNICEF, Organizaţia Internaţională a Muncii, reprezentaţi ai mediului academic şi ai societăţii civile. România este reprezentată de o delegaţie condusă de secretarul de stat Mihaela Ungureanu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.
Pe lângă rezoluţia privind tema prioritară, CSocD va mai adopta alte două rezoluţii: una privind metodele de lucru ale Comisiei în contextul implementării Agendei 2030 şi o alta având ca temă Noul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii (NEPAD).
Agenda 2030 are o puternică dimensiune socială, obiectivul său fundamental constituindu-l combaterea inegalităţii şi eradicarea sărăciei în toate formele sale, inclusiv a sărăciei extreme, sub genericul 'leaving no one behind'. Deoarece majoritatea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 au o componentă socială, CSocD poate contribui la monitorizarea şi evaluarea aspectelor de dezvoltare socială din domenii aflate în competenţa altor comisii funcţionale ale ONU. Din această perspectivă, rezultatele actualei sesiuni a CSocD vor putea constitui un ghid şi pentru activitatea altor comisii.
„În cei 20 de ani care au trecut de la summitul pentru dezvoltare socială de la Copenhaga (1995),
angajamentele luate atunci au rămas în mare parte neîndeplinite şi continuă să fie la fel de relevante şi
astăzi. Sărăcia a fost redusă, dar este departe de a fi eradicată. Şomajul rămâne la acelaşi nivel ridicat ca în 1995. Tinerii, femeile, persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi populaţiile indigene încă se lovesc de bariere care împiedică participarea lor plenară la viaţa socială, economică şi politică în multe ţări de pe glob”, a declarat Ion Jinga în intervenţia din deschiderea primei reuniuni a Comisiei.
Ambasadorul român a mai spus că, în contextul trasării unei noi hărţi a dezvoltării durabile, generată de Conferinţa Internaţională de la Addis Abeba pentru Finanţarea Dezvoltării, de adoptarea Agendei 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă şi de summitul de la Paris privind schimbările climatice, participanţilor la sesiunea CSocD le responsabilitatea de a se concentra pe promovarea politicilor de incluziune socială care şi-au dovedit viabilitatea. „Această sesiune a Comisiei pentru Dezvoltare Socială poate contribui la identificarea celor mai bune căi de eradicare a sărăciei, promovarea ocupării, a integrării sociale, reducerea inegalităţilor şi avansarea unor programe dedicate grupurilor sociale dezavantajate şi vulnerabile”, a apreciat Ion Jinga.

Publicat în National

România va beneficia de expertiza Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru implementarea reformelor structurale şi utilizarea fondurilor europene, odată cu semnarea, marţi, a unui acord-cadru între autorităţile de la Bucureşti şi instituţia financiară internaţională.
Documentul, parafat la Bucureşti în prezenţa prim-ministrului, Dacian Cioloş, şi a preşedintelui Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Sir Suma Chakrabarti, are ca obiectiv susţinerea României în utilizarea fondurilor alocate de către Uniunea Europeană pentru proiecte menite să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a ţării.
Acordul a fost semnat de către Matteo Patrone, director regional BERD pentru România şi Bulgaria, şi Emanoil Dascălu, secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene (MFE).
„Autorităţile române vor beneficia de expertiza BERD în efortul acestora de utilizare eficientă şi efectivă a fondurilor structurale europene, astfel încât să genereze creştere economică. BERD doreşte să ofere know-how în dezvoltarea şi implementarea proiectelor sustenabile, cu impact asupra transformărilor economice ale ţării. Scopul este acela de a consolida capacitatea României de a absorbi fondurile europene, de a progresa în implementarea reformelor structurale, de a maximiza rezultatele investiţiilor şi a stimula creşterea economică”, a menţionat Matteo Patrone.
Asistenţa BERD include sprijin la dezvoltarea strategiilor şi a politicilor sectoriale şi la implementarea proiectelor prioritare. Împreună cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Mondială (BM), care au semnat acorduri similare, BERD contribuie la consolidarea capacităţii României de utilizare a fondurilor structurale şi de investiţii ale UE pentru perioada 2014-2020.
De la începutul activităţii sale în România, BERD a investit aproximativ 7 miliarde de euro şi a mobilizat peste 14 miliarde de euro din alte surse de finanţare.

Publicat în Economie

Cel mai rapid ritm de creştere a numărului de înnoptări în hoteluri şi unităţi de cazare turistice - de 15,9% - a fost înregistrat în 2015 de România (23,4 milioane de nopţi), în timp ce totalul din Uniunea Europeană (UE28) a ajuns la nivelul record de 2,8 miliarde, o expansiune de 3,2% faţă de 2014, relevă datele prezentate marţi de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
Topul statelor europene cu cel mai mare număr de înnoptări în hoteluri şi unităţi de cazare turistice în 2015 este condus de Spania (421 milioane de nopţi, în creştere cu 4,3% faţă de 2014), Franţa (413 milioane de nopţi, un avans de 2,8%), Italia (385 milioane de nopţi, o expansiune de 1,8%) şi Germania (379 milioane de nopţi, un avans de 3,3%). Datele pentru Irlanda, Luxemburg şi Marea Britanie nu sunt disponibile.
În 2015, numărul înnoptărilor în hoteluri şi unităţi de cazare turistice a urcat în majoritatea statelor din UE, cel mai rapid ritm de creştere raportându-se în România (15,9%), Slovacia (11,5%), Cehia (10,3%), Croaţia (7,9%), Slovenia (7,5%) şi Polonia (6,9%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Lituania (minus 7,4%), Letonia (minus 1,3%) şi Bulgaria (minus 1,1%).

Publicat în Economie

Comisia Europeană (CE) a avertizat luni că 11 state europene, printre care şi România, se confruntă cu riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii finanţelor publice deoarece nivelul datoriei lor va fi ridicat chiar şi peste 10 ani, transmite Reuters.
Într-un raport privind sustenabilitatea fiscală, Comisia Europeană susţine că Franţa, Italia, Belgia, Irlanda, Spania, Croaţia, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda şi Marea Britanie se confruntă cu riscuri ridicate. Raportul nu se referă la Grecia şi Cipru care sunt încă în programe de asistenţă financiară.
Informaţiile au la bază estimările macroeconomice publicate de CE în noiembrie 2015.
Raportul nu conţine recomandări urmând ca, ulterior, Comisia Europeană să prezinte recomandări specifice fiecărei ţări.
Statele cu cele mai bune performanţe în privinţa sustenabilităţii fiscale sunt Danemarca, Germania, Estonia şi Letonia.
În cazul României, în raport se arată că pe termen scurt ţara nu se confruntă cu riscuri semnificative de presiuni fiscale, deşi unele variabile (cum ar fi poziţia investiţiilor internaţionale nete) ar putea indica spre unele posibile dificultăţi pe termen scurt.
Pe termen mediu, în condiţii normale şi fără o schimbare a politicii fiscale, datoria publică a României ar putea creşte la peste 60% din PIB în 2026. Pe de altă parte, Comisia Europeană estimează că datoria României ar putea scădea la aproximativ 35% din PIB în 2026 dacă balanţa structurală va fi în linie cu MTO (medium-term objective) iar ţara va respecta prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere.
În plus, apar riscuri pe termen lung care derivă din poziţia bugetară iniţială nefavorabilă, la care se adaugă cheltuielile publice legate de îmbătrânirea populaţiei.

Publicat în Economie

Zece sectoare de activitate concentrează 48% din forţa de muncă din România şi peste 50% din cifra de afaceri realizată de întreaga piaţă, se arată într-un studiu.
Industria prelucrătoare, agricultura, construcţiile şi învăţământul sunt sectoarele din care au migrat, în ultima perioadă, segmente importante ale forţei de muncă. Transferul de forţă de muncă s-a făcut şi către zona antreprenorială, în special către comerţ, însă acest lucru este departe de a fi perceput ca un element cu influenţă pozitivă majoră din cauza unor factori obiectivi. În România activează, conform studiului realizat de ICAP România, aproape 200.000 de companii mici şi mijlocii în acest domeniu. Majoritatea companiilor mici şi medii din România îşi bazează activitatea pe un concept de afaceri cu o valoare adăugată mică — cumpără de la producători şi vând către alte companii, spre deosebire de o abordare bazată pe producţie sau cercetare — domenii care presupun însă un necesar de capital mult mai mare, respectiv de o calificare înaltă.
La finalul anului 2014, în clasamentul primelor 10 sectoare care angajează aproape jumătate din forţă de muncă din România conduce comerţul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor. Pe locurile următoare sunt comerţul cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, transporturile terestre şi transporturile prin conducte, construcţiile de clădiri, industria alimentară, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi de investigaţii şi protecţie, lucrări speciale de construcţii, restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie.
În aceste sectoare economice lucrau peste 1,882 milioane de angajaţi, în creştere cu 2% faţă de anul 2013. Primele trei sectoare, „Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor”, „Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete”, „Transporturi terestre şi transporturi prin conducte” angajează jumătate din forţă de muncă activă în cele 10 sectoare şi aproape un sfert (949.350) din forţa de muncă ce activează în totalul firmelor care depus raportări în 2014.
Cele 10 sectoare menţionate concentrează 48% din forţa de muncă totală şi 53% din cifra de afaceri totală (cifra de afaceri ca total al raportărilor din 2014 ale firmelor), în creştere cu 6,2% faţă de 2013. Firmele care activează în aceste sectoare şi care au raportat profit în 2014 au consemnat un rezultat total mai mare cu 25% faţă de 2013, în timp ce pierderea raportată de firmele a fost în 2014 cu 15% mai mică decât în 2014.

Publicat în Economie

Un procent de 65% din mediul de afaceri este în favoarea acţiunilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi foarte mulţi încep să conştientizeze că, prin acţiunile DNA, există şanse de concurenţă loială, a declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, într-o conferinţă de specialitate.
"Dorim ca parteneriatul strategic cu SUA să se ducă în partea economică. Noi anul trecut, CCIR, împreună cu CSOP, am făcut un sondaj potrivit căruia 65% din mediul de afaceri este în favoarea acţiunilor DNA. Foarte mulţi din mediul de afaceri au început să conştientizeze că prin acţiunile DNA încep să existe şanse de concurenţă loială. Vă vorbesc şi în numele unei instituţii care în urmă cu un an şi jumătate sau mai bine a fost lovită de acest fenomen prin prezenţa unui om la conducere. Acest lucru trebuie recunoscut public", a spus Daraban.
El a precizat că la nivelul instituţiei s-a adoptat, recent, un cod de etică şi integritate pentru salariaţi.
"Vrem să impulsionăm mediul de afaceri să adopte aceeaşi filosofie, să încercăm să diminuăm acest fenomen care face ca investiţiile străine în România, investiţiile americane să fie diminuate", a mai afirmat preşedintele CCIR. (

Publicat în Economie

Resursele de gaze ale ţării au scăzut cu 4,2% în perioada ianuarie - noiembrie 2015, faţă de intervalul similar al anului precedent, ajungând la 7,9 milioane de tone echivalent petrol (tep), informează Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia internă a scăzut cu 1,2%, în timp ce importurile au fost mai mici cu 67,2%.
De asemenea, consumul de cărbune net a crescut cu 5,4%, iar cel de ţiţei a fost mai mic cu 0,5%.
Produsele petroliere aduse din import s-au majorat şi ele cu 27,1%.
În această perioadă, resursele totale de energie primară au crescut cu 2,4%, până la 30 de milioane de tone echivalent petrol, iar cele de energie electrică au urcat, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cu 8,3%, până la 63,1 TWh.

Publicat în Economie
Pagina 55 din 63