România a îmbunătăţit rata de colectare a TVA în 2013, însă a pierdut 8,3 miliarde de euro din TVA necolectat, diferenţa dintre veniturile teoretice şi cele obţinute de stat, sumă reprezentând un procentaj de 41,1%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Veniturile teoretice din TVA au fost estimate la 20,2 miliarde în cazul României, însă încasările au totalizat 11,91 miliarde de euro în anul 2013, cel mai recent pentru care Comisia Europeană a furnizat date. Comisia estimează veniturile teoretice, corelând legislaţia referitoare la TVA cu date referitoare la consum şi formarea de capital fix brut.

România este singurul stat din UE în care deficitul de colectare a TVA trece de 40%, potrivit unui raport publicat vineri de Comisia Europeană. Rate ridicate de necolectare a TVA au consemnat şi Lituania (37,7%), Slovacia (34,9%), Grecia (34%) şi Italia (33,6%), în timp ce nivelul minim, de aproximativ 4%, a fost consemnat în Finlanda, Olanda şi Suedia.

Anul 2013 a marcat o îmbunătăţire pentru România, care în 2012 a obţinut din TVA 11,2 miliarde de euro, în timp ce rata de necolectare s-a situat la 42,9% la venituri teoretice de 19,6 miliarde de euro.

Colectarea TVA nu a înregistrat o îmbunătăţire semnificativă la nivelul Uniunii Europene, care a pierdut în 2013 suma de 168 de miliarde de euro din venituri neîncasate, reprezentând 15,2% din veniturile teoretice, datorită fraudelor şi evaziunii, mecanismelor de evitare a plăţii taxelor, falimentelor, insolvenţelor financiare şi calculelor greşite. În timp ce 15 state membre au consemnat evoluţii mai bune, 11 state, printre care şi Polonia, au înregistrat o deteriorare. Raportul nu include date despre Cipru şi Croaţia, care a devenit stat membru UE la mijlocul anului 2013.

"Acest studiu important evidenţiază din nou nevoia de a reforma sistemele de colectare a taxelor la nivelul UE. Cer insistent statelor membre să facă paşii necesari pentru a lupta împotriva evaziunii şi fraudării plăţii taxelor. Aceasta rămâne o chestiune de maximă importanţă şi se află pe prima poziţie a agendei acestei Comisii", a declarat comisarul pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici.

Studiul privind deficitul de colectare a TVA face parte din eforturile Comisiei de a reforma strângerea acestor taxe în Europa şi de a reduce fraudele şi evaziunea.

În România, ANAF a anunţat că încasările din primele opt luni din taxa pe valoarea adăugată au fost de 38,29 miliarde lei, cu aproape 5 miliarde lei (15%) mai mari decât încasările din perioada similară a anului trecut. Încasările din TVA, în primele opt luni ale anului au fost mai mari faţă de perioada similară a anului 2014, pentru operaţiunile interne cu 8% (3,25 miliarde lei) şi mai mari cu 12,6% (572,61 milioane lei) la importul de bunuri.

Publicat în National

România ocupă locul patru, după Polonia, Ungaria şi Cehia, în funcţie de numărul firmelor prezente în topul primelor 500 de companii din Europa Centrală şi de Est - Coface CEE Top 500.

În ediţia din 2014 a Coface CEE Top 500 România este reprezentată de 59 de companii, faţă de 56 în 2013. Liderul clasamentului, Polonia este reprezentată de 176 de companii, în scădere faţă de 177 în 2013, Ungaria este reprezentată de 73 de firme (faţă de 70 în 2013) iar Cehia este reprezentată de 65 de firme, faţă de 59 de firme în 2013.

În 2014, cel mai mare jucător economic din CEE a fost grupul petrolier polonez PKN Orlen cu o cifră de afaceri de 25 de miliarde de euro. Comparativ, cei mai mari jucători economici ai României au fost Automobile Dacia, locul 16 în Coface CEE Top 500, cu o cifră de afaceri de 4,2 miliarde de euro (în creştere cu 2,3%) şi OMV Petrom, locul 22, cu o cifră de afaceri de 3,68 miliarde de euro (în scădere cu 8,6%).

Potrivit Coface, companiile din Top 500 CEE au generat o cifră de afaceri de 572 miliarde de euro în 2014, care depăşeste chiar şi jumătate din PIB-ul nominal agregat al acestor economii.

„Regiunea CEE este dominată, în mod tradiţional, de companiile petroliere mari, care s-au confruntat cu un mediu economic dificil în 2014. Preţul petrolului a scăzut dramatic cu mai mult de jumătate, fapt ce a condus la o scădere a preţurilor produselor de rafinare. Mai mult, provocările companiilor din anul precedent au inclus un volum semnificativ scăzut al tranzacţiilor comerciale, ca urmare a embargoului rusesc ca, de exemplu, sectorul agricol, cel al cărnii, produselor alimentare şi al vinului, care a scăzut cu 13,7%”, explică Katarzyna Kompowska, Coface Executive Manager, Europa Centrală.

Nouă din 13 sectoare au crescut cifra de afaceri, comparativ cu anul precedent. Sectoarele Auto şi Transportatori au continuat tendinţa ascendentă din 2013 şi au prezentat o dezvoltare foarte dinamică în 2014. Producţia mondială de vehicule a crescut cu 2,6% şi a dus la creşterea producţiei şi pentru companiile din CEE. În 2014, veniturile celor mai mari 86 de companii au crescut cu 10,6% (101 miliarde e euro), iar profiturile lor au explodat (+ 76,2%). Acest sector a avut, de asemenea, un număr mare de nou-veniţi în Top 500 CEE (15).

Companiile din sectorul Petrol & Gaze s-au confruntat cu preţurile care s-au înjumătăţit în 2014. În acelaşi timp, conflictul din Ucraina a adus provocări suplimentare acestui sector. Aceste circumstanţe au condus la o scădere dramatică a profitului cu 3,3 miliarde de euro în 2013, până la o pierdere de 48 de milioane de euro în 2014. Din acest motive, industria a consemnat cea mai mare scădere a cifrei de afaceri (-3,9%) şi a personalului angajat de (-2,1%). Cu toate acestea, este cel mai mare sector al clasamentului, cu 105 companii şi aproape 30% din cifra de afaceri totală.

„Prognoza pentru regiunea CEE în 2015 este puţin mai optimistă decât pentru 2014, cu o rată de creştere medie estimată de 2,8%. Cele mai multe economii vor beneficia de o revenire a consumului populaţiei şi o recuperare treptată a zonei euro, o destinaţie crucială pentru export”, susţine Grzegorz Sielewicz, economistul Coface pentru regiunea CEE.

Aceasta este cea de-a şasea ediţie a studiului privind cele mai mari 500 de companii din Europa Centrală şi de Est - Coface Top 500 CEE. Acesta clasează companiile în funcţie de cifra lor de afaceri şi, în plus, analizează factori importanţi, precum numărul angajaţilor, mediul de afaceri, sectoarele şi pieţele.

Publicat în National

Vânzările de autoturisme şi vehicule comerciale noi pe piaţa românească au totalizat 66.054 unităţi în primele şapte luni ale anului 2015, în creştere cu 15,8% faţă de perioada similară din 2014, la autoturisme creşterea fiind de 13,4%, potrivit datelor publicate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

La autoturisme, top-ul pe mărci este condus de către Dacia, cu 19.822 de unităţi (36,5% din total), urmată de Volkswagen cu 5.192 unităţi (9,6%), Skoda 4.896 unităţi (9%), Ford 3.434 unităţi (6,3%), Renault 3.369 unităţi (6,2%) şi Opel - 1.928 unităţi (3,6%).

Pe modele, cu 9.341 unităţi, Dacia Logan este cel mai bine vândut model în primele şapte luni ale anului 2015, urmat de Dacia Duster, cu 3.868 unităţi, Dacia Sandero, cu 3.617 unităţi, Skoda Octavia, 2.244 unităţi, şi Dacia Logan MCV, cu 1.833 unităţi.

În luna iulie 2015 au fost produse în România 39.406 de autovehicule, cu o creştere de 13,3% faţă de luna precedentă. În primele şapte luni ale anului 2015, producţia a totalizat de 251.839 unităţi, în creştere cu 2,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Dintre acestea, 221.335 au fost produse de către Dacia şi 30.504 de către Ford.

Exporturile de automobile au însumat 228.306 unităţi în aceste prime şapte luni ale anului 2015, în creştere cu 0,2% faţă de perioada similară din 2014. Cel mai exportat model a fost Dacia Duster (99.707 unităţi), urmat de Dacia Logan (38.186 unităţi) şi de Dacia Sandero (36.350 unităţi). Circa 91% din producţia naţională a fost exportată.

În funcţie de tipul de combustibil, autoturismele diesel continuă să domine piaţa cu o pondere care ajunge la 54%, in continuă scădere de la începutul anului 2015 (în ianuarie, motorizările diesel reprezentau 67,4% din piaţă) şi mai mică decăt cea din 2014 (54,6%).

Opt mărci cu nouă modele au o pondere a vânzărilor cu motorizări diesel peste media de 54%, vârfurile fiind BMW la mărci (93,4%) şi Volkswagen Passat la modele (96,1%).

În ceea ce priveşte autoturismele hibride sau electrice, în primele şapte luni ale acestui an au fost vândute 246 de unitaţi (din care 16 electrice 100%), comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost vândute 129 unităţi, doar 2 fiind electrice.

În ceea ce priveşte autovehiculele rulate aduse din străinătate, acestea au fost cu 13,4% mai multe faţă de perioada similară a anului trecut (135.208 în 2015, comparativ cu 119.208 anul trecut).

Peste 76% dintre autovehiculele rulate (aproximativ 103.000) au o vechime de cel puţin opt ani.

"Peste 76% dintre acestea au o vechime de cel puţin opt ani (vârstă la care vehiculele existente în parcul auto naţional pot fi casate prin Programul Rabla). Astfel, avem, după şapte luni din 2015, un raport de 3,1 la 1 între importurile de autoturisme rulate şi vânzarile celor noi, relativ similar cu cel care se înregistra în aceeaşi perioadă a anului 2014", se mai arată în raportul APIA.

În luna iulie s-au produs, în România, 39.406 autovehicule, cu 13,3% mai multe faţă de luna iunie. Producţia totală în primele şapte luni ale anului a fost de 251.839 de unităţi (+2,3%), dintre acestea 221.335 unităţi fiind Dacia, iar 30.504 Ford.

Cele mai mari volume le-au înregistrat modelele Dacia Duster (104.268 de unităţi, în creştere cu 4,8%), Dacia Logan (51.712 unităţi, în scădere cu 5,6%), Dacia Sandero (40.493 de unităţi, în creştere cu 36,4%), Ford B-Max (30.504, în scădere cu 16,5% mai puţin decât în 2014) şi Dacia Logan MCV (24.862 de unităţi, cu 3,4% mai puţin decât în 2014).

Publicat în National

Execuţia bugetului general consolidat pe primele şapte luni ale anului 2015 s-a încheiat cu un excedent de 7,4 miliarde lei, respectiv 1,06% din PIB, faţă de un deficit de 1,01 miliarde lei, respectiv 0,15% din PIB, înregistrat la aceeaşi dată în anul 2014, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 132,8 miliarde lei, reprezentând 19% din PIB, au fost cu 9,9% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar ca pondere în PIB cu 0,9 puncte procentuale.

Potrivit MFP, S-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din TVA (15,5%), impozitul pe venit (13,3%), impozit pe profit (10,7%), venituri nefiscale (18,1%) şi accize (6,9%).

Încasările din contribuţii de asigurări sociale au scăzut doar cu 1,5% faţă de anul anterior, fiind influenţate de reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuţiilor angajatorilor, cât şi de creşterea pe anul 2015 cu 0,5 pp a cotei de contribuţie către pilonul II de pensii.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 3,3%, taxe pe utilizarea bunurilor cu 6,5% şi venituri nefiscale cu 1,7%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 125,4 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 2,9% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, dar s-au diminuat cu 0,4 pp ca pondere în PIB.

În structură, pe principalele titluri de cheltuieli s-au înregistrat reduceri în cazul cheltuielilor cu bunuri şi servicii ( 0,9%). O reducere semnificativă s-a înregistrat în cazul cheltuielilor cu dobânzile (8,1%) ca urmare a sezonalităţii plăţilor şi a scăderii randamentelor la titlurile de stat.

În paralel, se remarcă o creştere semnificativă, cu 33,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, a cheltuielilor efectuate pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 12,5 miliarde lei, respectiv 1,8% din PIB , în termeni nominali cu 6% mai mari faţă de acceaşi perioadă a anului precedent. 

Publicat în National

Statele Unite au anunţat că au lansat cel mai mare exerciţiu aerian din Europa după sfârşitul Războiului Rece, care se desfăşoară în Germania, Italia, România şi Bulgaria, cu participarea a 4.800 de militari din 11 ţări, relatează Daily Telegraph în ediţia online.

Aproape 5.000 de soldaţi din 11 state NATO participă timp de patru săptămâni, începând de sâmbătă, la "operaţiuni aeropurtate multinaţionale simultane" în Germania, Italia, Bulgaria şi România, a anunţat armata americană într-un comunicat.

"Swift Response 15 este cel mai mare eveniment de antrenament aerian al Aliaţilor de pe continent de la sfârşitul Războiului Rece", potrivit comunicatului armatei americane din Grafenwohr, sudul Germaniei.

Exerciţiul are ca scop să ajute forţele de reacţie rapidă aliate să acţioneze în comun şi să "demonstreze capacitatea Alianţei de a mobiliza (trupe) rapid şi de a acţiona pentru menţinerea unei Europe puternice şi sigure", precizează comunicatul.

Armata SUA a afirmat că cea mai importantă parte a exerciţiului se va desfăşura la 26 august, când avioanele de război ale Aliaţilor vor lansa peste 1.000 de paraşutişti şi echipamente în zona poligonului de antrenament Hohenfels, din Germania.

Manevre similare vor avea loc în aceeaşi zi la baza de antrenament Novo Selo din Bulgaria.

La exerciţiul care va dura până pe 13 septembrie participă peste 4.800 de militari din Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Marea Britanie şi Statele Unite.

Potrivit comunicatului, aceasta este prima dată când Divizia a 82-a Aeropurtată a SUA acţionează în Europa după misiunea de sprijinire a operaţiunilor NATO în Kosovo în 1999. 

Publicat în Mapamond

România a avut cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii din toate statele membre ale Uniunii Europene în luna iunie 2015 comparativ cu luna mai 2015, cu un avans de 3,5%, arată datele prezentate de Oficiul european de Statistică (Eurostat).

În schimb, la nivelul Uniunii Europene (UE 28), lucrările de construcţii au scăzut cu 1,1% iar în zona euro lucrările de construcţii au înregistrat o diminuare de 1,9%. În rândul statelor membre, cele mai mari scăderi ale lucrărilor de construcţii s-au înregistrat în Germania, minus 4,5%, Polonia (minus 4,3%) şi Suedia (minus 2,7%) iar cele mai mari creşteri s-au înregistrat în România (3,5%), Bulgaria (2,6%) şi Marea Britanie (2,5%).

În ritm anual, luna iunie 2015 comparativ cu luna iunie 2014, lucrările de construcţii au înregistrat o scădere de 2,3% în zona euro şi o contracţie de 0,4% în UE. În schimb, România se situează în rândul statelor cu cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii, 13,1%, creşteri anuale mai mari fiind înregistrate doar în Slovacia, 24,1% şi Olanda 15,8%.

În cazul României, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică /INS/, volumul lucrărilor din construcţii a crescut în primul semestru al anului în curs, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 10,3%, respectiv cu 10,9%, comparativ cu perioada similară din 2014. În iunie 2015, faţă de iunie 2014, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 13,0%, respectiv cu 13,5%, în timp ce, faţă de luna precedentă, creşterea a fost de 21,9%, ca serie brută, şi de 3,5%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Publicat în National

România va avea o taxă pe deşeuri la groapa de gunoi în valoare de 80 de lei pe fiecare tonă, începând din ianuarie 2016, iar din 2017 aceasta va creşte la 120 lei/tonă, a declarat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

„Avem Hotărârea de Guvern prin care se va aplica o taxă la groapa de gunoi de 80 RON/tonă de la 1 ianuarie 2016. De asemenea, din 2017 taxa va creşte la 120 RON/tonă. La ora actuală, România nu are taxă de deşeuri la groapa de gunoi ci doar un tarif de 15 euro/tonă perceput de către administratorii fiecărei gropi de gunoi”, a declarat ministrul Mediului.

Graţiela Gavrilescu a precizat că taxa care va fi percepută din 2016 se va aplica în paralel cu tariful de 15 euro încasat de administratorii gropilor de gunoi iar banii obţinuţi vor merge către Fondul de Mediu.

Potrivit ministrului, în România taxa pe groapa de gunoi va situa sub nivelul perceput în alte ţări din regiune. „Ungaria aplică o taxă de 34 euro/tonă la groapa de gunoi. La noi vom vorbi despre 20 de euro de la 1 ianuarie 2016 şi despre aproximativ 25 euro/tonă din 2017”, a spus oficialul.

De asemenea, şeful de la Mediu a arătat că scopul României, ca ţară, este ca în viitorul cel mai apropiat, respectiv 2020 - 2025, să producă deşeuri zero.

Publicat în Economie

Cehia, România şi Polonia au avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul doi din 2015 comparativ cu perioada similară din 2014, a anunţat, vineri, Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

În perioada aprilie — iunie 2015, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,6% în UE şi cu 1,2% în zona euro, faţă de trimestrul doi din 2014.

Cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Cehia (4,4%), România (3,7%) şi Polonia (3,6%), singurul declin fiind raportat în Finlanda (minus 1%). Nu au transmis datele privind evoluţia economiei Danemarca, Irlanda, Croaţia, Luxemburg, Malta şi Slovenia.

În trimestrul doi din 2015 comparativ cu precedentele trei luni, România a înregistrat o creştere de 0,1%.

În perioada aprilie — iunie 2015, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,4% în UE şi cu 0,3% în zona euro, faţă de primul trimestru din acest an. Analiştii se aşteptau la un avans de 0,4% al economiei zonei euro în ritm trimestrial şi de 1,3% în ritm anual.

Cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Letonia (1,2%), Spania şi Suedia (ambele cu 1%), Cehia şi Polonia (ambele cu 0,9%), singurul declin fiind raportat în Finlanda (minus 0,4%). Nu au transmis datele privind evoluţia economiei Danemarca, Irlanda, Croaţia, Luxemburg, Malta şi Slovenia.

Publicat în Mapamond

Rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a menţinut la 0,2% în iulie, iar în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 0,1%, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În iulie, ţările cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei au fost Malta (1,2%), Austria (1,1%) şi Belgia (0,9%). În schimb, şapte state membre UE au înregistrat în iulie rate anuale negative ale inflaţiei, în frunte cu Cipru (minus 2,4%), România (minus 1,4%) şi Grecia (minus 1,3%). Comparativ cu iunie 2015, inflaţia a scăzut în 15 state membre (printre care se numără şi România), a crescut în opt ţări membre şi a rămas stabilă în patru.

În martie, Banca Centrală Europeană a demarat mult-aşteptatul program de relaxare cantitativă, în valoare de 1.100 de miliarde de euro, menit să redreseze economia zonei euro şi să evite riscul unei spirale deflaţioniste. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat achiziţii lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016.

Conform estimărilor BCE, rata inflaţiei se va situa anul acesta la 0,7% şi la 1,3% anul viitor — mult sub ţinta de 2% avută în vedere de instituţie. Şi aceste proiecţii ar putea fi revizuite în scădere, deoarece nu reflectă pe deplin recentele scăderi ale preţului la ţiţei.

Publicat în Mapamond
Vineri, 14 August 2015 00:00

Tinerii nu mai cred în politică

Tinerii au cu totul alte preocupări decât politica. Sondajele de opinie arată că cei mai mulţi dintre tineri nu au încredere în politicieni, în partidele politice, în guvern, în parlament. La fel, ei nu au încredere în instituţiile statului. Sub 10% dintre adolescenţi declară că sunt interesaţi de politică. Cei de 25-30 de ani sunt mai preocupaţi decât adolescenţii – 20%.

Procentele acestea de scepticism, de apatie sunt însă considerabil mai mari atunci când tinerii susţin că vor să participe la proteste împotriva unor măsuri economice şi sociale, chiar şi atunci când acestea nu îi afectează direct.

Aproape 50% dintre tineri au încredere în Uniunea Europeană, fapt explicabil prin dorinţa multora dintre ei de a-şi găsi un loc de muncă în afara ţării.

Conflictul dintre generaţii îi motivează pe unii să aibă opţiuni politice, să se despartă de “tradiţia” părinţilor sau a celor de vârsta a treia.

O realitate aparent paradoxală e că un procentaj mult mai mare îi cuprinde pe tinerii care se prezintă la vot, la toate campaniile electorale. Se poate să fie aici dorinţa lor de a participa la schimbarea puterii politice, să creadă că sunt actorii acelor schimbări care însă de fiecare dată îi dezamăgesc.

O incertitudine funciară stăpâneşte vârsta tânără, care este şi dezorientată de deosebirile tot mai puţin relevante dintre dreapta şi stânga, dintre guvernările ce s-au succedat de-a lungul a 25 de ani; cu toate acestea, statisticile arată că cei mai mulţi se declară a fi de dreapta, mai mult ca proiecţie ideologică decât ca realitatea pe care o relevă scena politică.

Nu există platforme de dezbatere ale tinerilor, aceştia nu sunt chemaţi de televiziuni alături de “directorii de opinie” şi de politicienii clienţi permanenţi care îşi fac jocurile la televizor. Partidele nu încearcă în niciun fel să le trezească interesul pentru discutarea problemelor vitale ale societăţii. Aceasta e o realitate care decurge din incapacitatea de reformare a partidelor politice şi din teama acestora de a nu suferi fisuri generate de tinerii care ar vrea să se implice în viaţa politică, cu idei şi proiecte incomode pentru partidele în cauză.

Adolescenţii de azi aveau câţiva ani sau nu se născuseră când regimul comunist a fost înlăturat. Au păşit direct în tranziţia guvernată de Iliescu şi partidul său, fără ca, peste ani, părinţii, profesorii să le deschidă ochii asupra politicii clientelare din acei ani şi din următorii. Ce au aflat, cei interesaţi, au aflat pe cont propriu. Şi odată aflînd, peste ani, poate că au fost primii care au respins minciunile politicienilor.

Tinerii din urmă cu 25 de ani sunt acum adulţi în toată firea. Atunci au fost minţiţi şi prigoniţi la modul cel mai brutal. “Revoluţia confiscată” a fost prima strategie politică a lui Iliescu şi a locotenenţilor săi de a-i marginaliza pe tinerii care nu şi-au pierdut viaţa în timpul acelor evenimente sîngeroase. Actorii politici nu au dat nici acum socoteală pentru morţii de atunci.

A urmat fenomenul Piaţa Universităţii, la care au participat şi s-au implicat în special tinerii, revoltaţi de minciuna lui Iliescu şi a FSN că nu vor participa la primele alegeri după ’89, organizate pentru 20 mai, în Duminica Orbului. După cum ştim, revolta de atunci a tinerilor a fost înăbuşită în sînge de minerii din Valea Jiului, chemaţi de Iliescu pentru a “restabili ordinea” în Bucureşti. Mai mult, pe lîngă bîtele minerilor, unii fiind securişti mascaţi, o parte a populaţiei bucureştene i-a huiduit şi înjurat pe tinerii care ieşeau din tiparul clasic: unii purtau ochelari de soare sau aveau părul lung, alţii erau îmbrăcaţi excentric etc.

Am făcut acest recurs la memoria acelor evenimente pentru că mulţi tineri de azi sunt marcaţi de ceea ce au aflat din ziare, din cărţile care s-au scris, parţial din relatările părinţilor. Un fapt dezamăgitor este că şcoala nu oferă informaţii, studii, bibliografie privitoare la acele evenimente sîngeroase trăite de tineri acum un sfert de veac. Chiar şi în afara programei şcolare, dascălii ar putea să prezinte acele evenimente. Poate că, în felul acesta, unii tineri ar fi scoşi din apatia aproape generalizată. Şi poate că unii ar fi determinaţi să se implice în politică. Oricum ar sta lucrurile, speranţa noastră rămâne, totuşi, în tinerii de azi.

Publicat în National
Pagina 57 din 59