România trebuie să-şi recâştige locul pe harta investitorilor străini, iar situaţia economică actuală ar trebui luată în considerare când vorbim despre investiţii, a declarat, luni, în cadrul Forumului Investitorilor Străini, Alexandru Năstase, secretar de stat în Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat (DISPPP).

„Vrem replasarea României pe harta investitorilor străini. Interesele României, în timpul vizitelor mele în străinătate, şi situaţia României ar trebui luate în considerare când vorbim despre investiţii. România şi-a menţinut poziţia, prin scăderea taxelor şi am alocat bani pentru sprijinirea investiţiilor, reinvestirea taxelor în profit şi scăderea TVA la 9% la alimente. Noul Cod fiscal va veni cu o relaxare tocmai pentru creşterea competitivităţii în România”, a precizat Năstase.

Oficialul a adăugat că valoarea investiţiilor străine directe în România a ajuns, în primele opt luni din acest an, la 2,3 miliarde de euro, în creştere cu 61% faţă de anul precedent.

„Investiţiile străine directe au crescut, în primele opt luni din acest an, la aproape 2,3 miliarde de euro, cu 61% mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2014. Conform predicţiilor noastre am avut trei trimestre de creştere consecutive şi, astfel, am înregistrat cea mai bună performanţă din Uniunea Europeană. Fondul Monetar Internaţional prevede pentru economia României o creştere de 3,4% pentru 2015 şi de 3,9% pentru anul 2016”, a afirmat Alexandru Năstase. 

Publicat în Economie

Ministerul Agriculturii a atestat până în prezent 480 de produse tradiţionale, judeţele Braşov şi Maramureş aflându-se în top cu 143, respectiv 56 de produse, în timp ce 15 judeţe nu deţin niciun un produs atestat, a declarat pentru Agerpres Viorel Morărescu, director general în MADR.

„Până la această dată avem atestate 480 de produse tradiţionale şi alte 10 dosare în lucru. Reatestarea continuă până când vom avea suficiente produse în piaţă, dar şi în funcţie de solicitările consumatorilor. Pot spune că produsele atestate după noua legislaţie sunt mult mai apreciate, iar cei care produc spun că le-au crescut vânzările cu 20-25%. Este foarte important că aceşti producători nu fac rabat de la calitate”, a subliniat Viorel Morărescu.

Acesta a precizat că în perioada următoare vor începe verificările în teren, 'pe tot ceea ce înseamnă trasabilitatea produsului'.

„Noi îi controlăm anual pe producătorii tradiţionali, dar şi în această perioadă, pe tot ceea ce înseamnă trasabilitatea produsului: materie primă, procesare şi reţetă. Odată cu depunerea documentaţiei trebuie să verificăm în teren ce scrie în caietul de sarcini, iar controalele sunt efectuate nu doar de Ministerul Agriculturii ci şi de celelalte instituţii implicate, respectiv Ministerul Sănătăţii, ANPC şi ANSVSA”, a mai spus directorul general în MADR.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, cele mai mult de produse tradiţionale atestate sunt în judeţul Braşov, respectiv 143 de produse, acesta fiind urmat de judeţele Maramureş, cu 56 de produse, Alba - 46, Argeş - 33, Satu Mare - 26, Botoşani - 23 şi Covasna -20 etc.

„Din păcate, avem 15 judeţe care nu au niciun un produs atestat până la această dată”, a menţionat Morărescu. Este vorba de judeţele Bacău, Călăraşi, Constanţa, Caraş Severin, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Teleorman, Vaslui şi Vrancea.

Totodată, cele mai multe produse tradiţionale atestate sunt cele din carne - 195, produsele din lapte - 120, pâine, produse de panificaţie şi patiserie - 71, legume/fructe - 43, peşte -18, băuturi - 30, alte produse - 3.

Datele MADR relevă că în anul 2014 au fost reatestate 309 produse pe noua legislaţie, iar în 2015 - 171, iar alte 242 de dosare au fost respinse.

În ceea ce priveşte produsele atestate conform reţetelor consacrate, reprezentantul Ministerului Agriculturii afirmă că înregistrarea a fost ceva mai salbă, cu toate că există interes din partea producătorilor din industria alimentară.

„La produsele atestate conform reţetelor consacrate stăm un pic mai slab. Sunt doar 69 de produse. Din punctul meu de vedere mă aşteptam la mai multe până la această dată. Deşi există şi aici foarte mult interes cred că nu este cunoscută foarte bine legislaţia de către producători. Trebuie însă şi o informare a consumatorilor pentru că nu mulţi ştiu ce sunt aceste produse consacrate şi mai ales că pot fi cumpărate din marile lanţuri de magazine din România. Pe partea asta avem 7 produse de panificaţie atestate, 40 de produse din carne şi 22 din lapte”, a adăugat Morărescu. Neamţ, Prahova, Sibiu, Argeş şi Ilfov sunt judeţele cu cele mai multe produse atestate conform reţetelor consacrate.

La finele anului 2013, România era una dintre ţările din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de produse atestate la nivel naţional, însă după modificarea şi înăsprirea regulilor de atestare, numărul produselor tradiţionale româneşti s-a redus de aproape 10 de ori, de la 4.500 la 480 în prezent.

Conform condiţiilor din noua legislaţie, produsul tradiţional trebuie în primul rând să fie fabricat pe teritoriul României, nu trebuie să fie obţinut în mod industrial, nu trebuie să conţină aditivi alimentari, iar procesul tehnologic şi modul de procesare al produselor trebuie să aibă o caracteristică tradiţională, cu o reţetă transmisă din generaţii.

Publicat în Economie

EY şi-a revizuit în creştere cu 0,4 puncte procentuale, la 3,5%, prognoza privind avansul economiei româneşti pentru acest an, se arată într-un comunicat al companiei.

"Ne aşteptăm ca PIB-ul să crească cu 3,5% în 2015 — peste estimarea EEF (EY Eurozone Forecast n.r.) de 3,1% din iunie 2015. Aceasta ne aşteptăm să fie urmată de o creştere şi mai mare, de 3,7%, în 2016, ca urmare a cererii interne puternice şi a îmbunătăţirii balanţei nete a exporturilor. Ulterior, ritmul va încetini, dar se va stabiliza la o medie de aproximativ 3% pe an între 2017 şi 2019", spune EY.

Potrivit comunicatului, deşi ritmul creşterii trimestriale a PIB-ului în România a încetinit la doar 0,1% în trimestrul al doilea al acestui an (faţă de aproximativ 1% în fiecare din cele trei trimestre anterioare), creşterea anuală şi-a continuat ritmul susţinut, atingând 3,7% — faţă de 3,8% în trimestrul întâi.

"Creşterea a fost predominant determinată de consum, însă şi investiţiile şi-au menţinut recenta ascensiune. Creşterea veniturilor reale, potenţată de inflaţia coborâtă şi de o scădere treptată a şomajului, va impulsiona consumul pe parcursul ultimelor luni din 2015 şi în 2016", informează EY.

Potrivit companiei, reducerile de taxe au potenţialul de a consolida şi mai mult veniturile disponibile.

„Consumul intern continuă direcţia ascendentă conturată la începutul anului şi rămâne şi pe sfârşit de an principalul motor de creştere în România, alimentat de nivelul foarte scăzut al inflaţiei, şi de recenta relaxare fiscală. Spre deosebire de cele mai multe ţări din zona euro, România se bucură de o rată scăzută a şomajului şi de o creştere economică susţinută. Pentru a exploata la maxim aceste avantaje, sunt însă necesare eforturi semnificative pentru a creşte competitivitatea economiei româneşti, prin reformarea pieţei muncii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri”, a explicat Bogdan Ion, country managing partner EY România.

EY Eurozone Forecast se bazează pe modelul Băncii Central Europene, folosit în conjuncţie cu modelul economic Oxford Economics Global.

Publicat în Economie

România se situează şi în acest an pe locul 48 într-un clasament al primelor 100 de ţări ca valoare a brandului de ţară, la fel ca şi în 2014, dar cu toate acestea valoarea brandului de ţară al României a crescut cu 11% până la 141 de miliarde de dolari, arată un studiu publicat de compania americană de consultanţă Brand Finance.

România este devansată în acest clasament de ţări precum Nigeria — locul 41, Iran — locul 46 sau Bangladesh — locul 47, dar se situează în faţa unor ţări precum Ungaria — locul 53, Grecia — locul 59, Slovacia — locul 60, Slovenia — locul 62 sau Bulgaria — locul 74.

La nivel global, Brand Finance susţine că scandalul Volkswagen, care a şters 191 miliarde de dolari (minus 4%) din valoarea brandului de ţară al Germaniei, care în prezent este evaluat la 4.200 miliarde de dolari. Brandul SUA a rămas cel mai valoros brand de ţară din lume, 19.703 de miliarde de dolari, în creştere cu 2% comparativ cu anul trecut. Pe locul secund se situează brandul Chinei, cu 6.314 miliarde de dolari, în scădere cu 1% comparativ cu 2014.

„Pe o piaţă globală, brandul de ţară este unul din cele mai importante active ale oricărui stat, încurajând investiţiile, adăugând valoarea exporturilor şi atrăgând turişti”, a declarat directorul Brand Finance, David Haigh.

Studiul Brand Finance Nation Brands calculează valoarea brandului unei ţări pe baza mai multor criterii grupaţi sub trei piloni: bunuri şi servicii, turism, investiţii şi societate, acestea fiind apoi corelate cu produsul intern brut al ţării respective.

Publicat în National

Preţurile la locuinţele din România au scăzut cu 1,1% în trimestrul II din 2015, comparativ cu precedentele trei luni, acesta fiind cel mai semnificativ declin înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor publicate, joi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ, în Uniunea Europeană, preţurile locuinţelor au înregistrat o creştere trimestrială de 1,3%, iar în zona euro s-au majorat cu 1,2%. În rândul statelor membre, cele mai mari creşteri în ritm anual ale preţurilor la locuinţe au fost raportate în Cipru (7,4%), Austria (6,4%), Danemarca şi Spania (ambele cu 4,1%), iar singurele scăderi s-au înregistrat în România (minus 1,1%), Malta (minus 0,3%) şi Italia (minus 0,1%).

Potrivit Eurostat, în trimestrul II din 2015 comparativ cu perioada similară din 2014, preţurile la locuinţe au urcat cu 2,3% în UE şi cu 1,1% în zona euro.

În rândul statelor membre, cele mai mari creşteri în ritm anual ale preţurilor la locuinţe au fost consemnate în Suedia (13%), Ungaria (11,9%), Irlanda (10,7%) şi Estonia (10,5%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Letonia (minus 4,4%), Italia (minus 3%) şi Franţa (minus 2,2%).

Cu un avans de 3,9%, România se situează printre statele UE în care preţurile la locuinţe au crescut în trimestrul II din 2015, comparativ cu perioada similară din 2014.

Publicat în National

România a atras în primele nouă luni tranzacţii imobiliare în valoare totală de 600 milioane de euro, plasându-se pe poziţia a treia în Europa Centrală şi de Est (ECE), după Cehia şi Polonia. În majoritatea tranzacţiilor realizate în acest an au fost implicate nume noi de investitori, respectiv CTP Invest, P3, GLL şi Lonestar, după mai mulţi ani în care NEPI şi Globalworth au dominat piaţa, arată un comunicat al companiei de consultanţă imobiliară JLL.

Pentru acest an se estimeză un volum tranzacţional de 800 de milioane de euro. 

Pe piaţa de investiţii imobiliare din Europa Centrală şi de Est s-a înregistrat un volum al tranzacţiilor de 2,8 miliarde de euro în trimestrul al treilea, peste nivelul înregistrat în primele două trimestre în total. La nivelul primelor nouă luni, volumul investiţiilor din regiune a ajuns la 5,5 miliarde de euro, cu 22% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

Cehia a fost campionul regiunii cu o cotă de piaţă de 43% din totalul tranzacţiilor, aceasta fiind urmată de Polonia cu 28%, România (11%), Ungaria (10%) şi ţările din Europa de Sud-Est (6%).

"România tranzacţionează proprietăţi prime la un ecart de yield între 150 puncte de bază la office şi 275 puncte de bază la industrial faţă de Polonia şi Cehia. Odată cu îmbunătăţirea susţinută din ultimele 12 luni a indicatorilor economici şi a condiţiilor de finanţare, considerăm că există argumente care să susţină micşorarea acestui ecart în următoarele 12 luni. În orice caz, în condiţii similare de risc, România promite un randament superior al investiţiilor faţă de restul regiunii pentru investitorii care intră acum", a declarat Silviana Badea, Head of Capital Markets JLL România.

Cea mai mare pondere din tranzacţiile realizate în primele nouă luni ale acestui an este reprezentată de tranzacţiile cu birouri şi cu spaţii industriale, care reprezintă peste 70% din piaţă, restul fiind achiziţii de proiecte de retail. Comparativ cu anii precedenţi, anul 2015 a însemna o revenire a tranzacţiilor pe piaţa spaţiilor logistice prin finalizarea preluării parcului Europolis de către cehii de la P3, dar şi cele patru tranzacţii încheiate de olandezii de la CTP.

Publicat în National

Liderii de business din România sunt încrezători atât în creşterea afacerilor lor în acest an, cât şi în evoluţia per ansamblu a economiei, mai mult de o treime dintre aceştia estimând un avans semnificativ al cifrei de afaceri şi peste jumătate arătându-se încrezători în evoluţia economică a ţării, conform studiului "O nouă viziune a creşterii", publicat de EY România.

Astfel, 40% dintre companiile incluse în acest studiu planifică o creştere semnificativă a cifrei de afaceri în 2015, cuprinsă între 10% şi 31%, în timp ce doar 27% estimează o creştere moderată a cifrei de afaceri, între 5% şi 10%.

De asemenea, 55% dintre executivii care au răspuns la sondaj sunt încrezători şi foarte încrezători în evoluţia economică a ţării. Estimările privind creşterea profitului sunt relativ similare cu cele de la începutul anului: 35% dintre executivi estimează că vor avea profituri cu peste 10% mai mari în acest an, în timp ce doar 12% dintre aceştia se aşteaptă la o scădere a profitabilităţii în 2015.

În ceea ce priveşte investiţiile, doar 27% dintre respondenţi mai prevăd o creştere a investiţiilor cu peste 10%, faţă de 36%, la începutul anului. Estimările cele mai mari privind creşterea investiţiilor sunt în domeniile producţiei, construcţiilor şi imobiliarelor şi în domeniul transporturilor.

„Creşterea competitivităţii prin inovaţie şi cercetare, creşterea brand-ului şi digitalizarea au urcat tot mai mult pe agenda de business a companiilor în acest an. În consecinţă, liderii de afaceri se arată încrezători în potenţialul care se află în faţa lor şi se uită tot mai atent către noile oportunităţi pe care evoluţia mediului de afaceri le deschide. Important este cum vor aborda aceste oportunităţi şi cum îşi vor transforma avantajele competitive, construind o creştere sustenabilă”, a afirmat Bogdan Ion, country managing partner, EY România.

La fel ca şi în cazul investiţiilor, estimările privind creşterea numărului de angajaţi se temperează, în comparaţie cu februarie 2015. Totuşi, 58% dintre respondenţi aşteaptă creşteri ale numărului salariaţilor, mai puţin însă faţă de începutul anului, când 71% dintre executivi planificau creşterea personalului.

De asemenea, la începutul anului, 87% dintre companii estimau că vor creşte salariile angajaţilor în 2015, procent care se menţine relativ ridicat. 80% dintre respondenţi declară că încă mai este loc de creştere până la sfârşitul anului. Companiile din IT şi din energie şi utilităţi estimează cele mai mari rate de creştere a salariilor în anul curent.

La începutul lui 2015, liderii de business din România se aşteptau ca cererea să redevină motorul creşterii afacerilor româneşti, conform răspunsurilor oferite în cadrul ediţiei din februarie a studiului 'O nouă viziune a creşterii'. Dacă la începutul anului, doar 2% dintre respondenţi se aşteptau la o creştere puternică a cererii, iar 64% prognozau o creştere moderată, în prezent, 27% dintre respondenţi estimează că cererea clienţilor pe care îi deservesc va creşte puternic şi doar 40% se mai bazează pe o creştere moderată.

Întrebaţi care sunt schimbările legislative care vor avea cel mai mare impact asupra afacerii pe mai departe, liderii de business au indicat între primele trei: reducerea TVA (31%), scutirea de la plata impozitului pe profitul reinvestit (26%) şi schimbarea regimului fiscal pentru liber-profesionişti.

Principalele trei provocări pe care executivii le identifică în domeniul lor de activitate sunt competitivitatea scăzută (16%), retenţia angajaţilor şi managementul talentelor (14%) şi presiunea pe preţ (13%). De partea cealaltă însă, principalele oportunităţi indicate de respondenţi în sectorul lor sunt exportul de servicii IT în afara României (16%), potenţialul de creştere a pieţei interne (13%) şi avansul tehnologic (12%).

Referindu-se la factorii care definesc succesul pe piaţa locală în 2015, percepţia executivilor s-a schimbat pe parcursul ultimelor şase luni. Dacă, în februarie 2015, cei mai importanţi trei indicatori erau rezultatele financiare, satisfacţia clienţilor şi cota de piaţă, în prezent, liderii de business se raportează diferit la elementele care definesc succesul în afaceri. Ei pun, aşadar, mai mult accent pe satisfacţia clientului (84% dintre respondenţi, faţă de 72% la începutul anului), apoi pe rezultatele financiare (66% dintre respondenţi, faţă de 68% la începutul anului) şi pe brand awareness (51% dintre respondenţi faţă de 41% la începutul anului).

Analiza EY are la bază un chestionar prin care se analizează percepţiile a 328 executivi de top provenind din diverse industrii. 14% dintre respondenţi provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane euro, 10% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane euro, 38% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane euro şi 38% sub 1 milion de euro cifră de afaceri. 72% sunt companii româneşti, restul de 28% fiind subsidiare ale unor companii străine. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 16 iulie — 17 august 2015.

Publicat în National

Piaţa produselor de oţel este destul de fragilă în România şi, de aceea, creşterea companiei Arcelor Mittal este slabă, potrivit directorului ArcelorMittal Europe, Aditya Mittal.

"Piaţa din România este destul de fragilă, iar creşterea este destul de slabă. Am investit 100 de milioane de dolari în furnalul 5 de la Galaţi şi sper ca datorită acestei modernizări să avem rezultate bune", a declarat, luni, Aditya Mittal, într-o conferinţă de presă.

În ceea ce priveşte piaţa europeană, directorul ArcelorMittal a menţionat a aceasta are o tendinţă pozitivă, iar cererea înregistrează o creştere constantă în ultimii trei ani.

"Totuşi, această revenire nu trebuie să ne facă să credem că vom ajunge din nou la nivelul de dinainte de criză", a subliniat însă Mittal. El a reamintit că grupul a trecut prin perioade dificile, fiind aproape de colaps.

"Am trecut prin perioade dificile, ce au necesitat decizii dificile. Am fost aproape de colaps. Am recuperat însă producţia pe centrele cele mai importante, am gestionat mai bine costurile fixe, cele de capital. (...) Restructurarea a fost un obiectiv important, dar şi cererea şi-a revenit. A crescut cu 6% faţă de 2014", a spus Aditya Mittal.

Acesta a precizat că strategia grupului se bazează pe trei elemente esenţiale respectiv oamenii, investiţiile şi inovarea. Cea mai mare provocare este, în opinia sa, China, importurile de oţel din această ţară înregistrând, din 2013, o creştere de peste 100%.

În ceea ce priveşte partea de mediu, oficialul Arcelor Mittal a afirmat că se fac eforturi considerabile pentru reducerea emisiilor de CO2, dar a atras atenţia că este nevoie de o reglementare globală privind emisiile, cu atât mai mult cu cât în Europa nu există restricţii legate de importurile de oţel.

"Actualul sistem propus nu va reduce emisiile din siderurgie, ci le va muta dintr-o regiune în alta", a semnalat Mittal.

ArcelorMittal este cea mai mare companie siderurgică şi minieră din lume, prezentă în peste 60 de ţări, în 19 dintre acestea având unităţi proprii de producţie.

Publicat în National

Peste o treime (35%) dintre vârstnicii români prezintă risc de sărăcie şi excluziune socială, aproape dublu faţă de Uniunea Europeană în ansamblu, în condiţiile în care pensia medie lunară în România este în prezent de 200 euro, comparativ cu Grecia - 882 de euro sau Franţa - 1.032 de euro, potrivit unui studiu de specialitate.

În UE, 18,3% dintre vârstnici se află în această situaţie.

„Conform noilor date publicate de OECD, Organizaţia Mondială a Muncii, Comisia Europeană şi Institutul Naţional de Statistică, raportul între salariu şi pensie este, în medie, relativ egal pentru contribuabilii din România şi cei din UE. Valorile nominale, însă, sunt diferite - un pensionar român din anul 2050 va primi 294 euro pensie lunară, dacă salariul său înainte de pensionare va fi de 1.000 euro, în timp ce un pensionar din UE va primi, în medie, 1.170 euro pensie lunară în 2050, dacă salariul său înainte de pensionare va fi de 3.000 euro”, se spune în studiul realizat de EY România.

Potrivit documentului, pensia medie lunară în România este în valoare de 200 euro, în timp ce în Grecia este de 882 euro, iar în Franţa de 1.032 euro.

„În consecinţă, 35% dintre vârstnicii români prezintă risc de sărăcie şi excluziune socială, aproape dublu faţă de Uniunea Europeană în ansamblu, unde 18,3% dintre vârstnici se află în această situaţie”, potrivit studiului.

Populaţia activă a globului a ajuns la 5 miliarde de locuitori, atrag atenţia specialiştii EY. Deşi nu se vor pensiona toţi odată, o persoană are nevoie, în medie, de economii pentru perioada de pensionare de cel puţin 100.000 dolari sau chiar de mai mult în economiile dezvoltate.

Analiştii EY folosesc informaţii publicate de guverne, de autorităţi responsabile cu elaborarea de politici publice, de organisme de reglementare, de jucătorii din sectorul de pensii şi de angajatori.

„Acestea evidenţiază faptul că toate organizaţiile din sectorul pensiilor vor fi nevoite să colaboreze mai strâns, pentru a îmbunătăţi situaţia financiară a clienţilor lor, pe măsură ce în peisajul pensiilor are loc o schimbare fundamentală, trecându-se de la concentrarea pe beneficii definite la cea pe contribuţii definite”, mai arată studiul.

Potrivit EY, sectorul privat va juca un rol important în stabilirea de viziuni şi strategii, deoarece furnizorii dispun de experienţa, dar şi de infrastructura necesare abordării cu succes a provocărilor legate de distribuţia pensiilor.

În România, EY are peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale.

Publicat în National

Slovacia şi România au avut cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii din toate statele membre ale Uniunii Europene în iulie 2015 comparativ cu perioada similară din 2014, arată datele prezentate joi de Oficiul european de Statistică (Eurostat), potrivit Agerpres.

La nivelul Uniunii Europene, lucrările de construcţii au urcat în iulie cu 2,3%, iar în zona euro s-a înregistrat un avans de 1,8%.

În rândul statelor membre, lucrările de construcţii au înregistrat cele mai mari creşteri în Slovacia (23,4%), România (15,1%) şi Cehia (14,1%) iar cele mai semnificative scăderi au fost în Slovenia (minus 14%), Franţa (minus 3%) şi Marea Britanie (minus 2,3%).

În iulie 2015, comparativ cu luna precedentă, lucrările de construcţii au înregistrat o creştere de 0,7% în Uniunea Europeană şi de 1% în zona euro.

În rândul statelor membre, lucrările de construcţii au înregistrat cele mai mari creşteri în Suedia (4,2%), Germania (3,2%), Polonia (2,2%), Cehia (1,9%) şi România (1,4%) iar cele mai mari scăderi au fost în Ungaria (minus 3%), Slovenia (minus 2,8%) şi Marea Britanie (minus 1,3%).

Publicat în Economie
Pagina 59 din 63