Investiţiile străine directe în România au crescut cu 99 de milioane de euro în noiembrie şi au ajuns la 2,883 miliarde de euro după primele 11 luni din 2015, cu 761 de milioane de euro peste nivelul consemnat în perioada ianuarie - noiembrie 2014, reiese din datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).
''Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,883 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au înregistrat 2,973 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea negativă de 90 de milioane de euro (net)'', afirmă BNR.
În primele 11 luni ale anului 2014, investiţiile străine directe au totalizat 2,122 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv pierderea netă estimată) au însumat 2,364 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare negativă de 242 de milioane de euro (net).

Publicat în Economie
România s-a situat şi în 2014 pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte surplusul rezultat de pe urma transferurilor personale de fonduri, cu o sumă de 1,581 miliarde de euro, fiind devansată doar de Portugalia (3,6 miliarde de euro) şi Polonia (2,594 miliarde de euro), arată datele publicate de Oficiul european de Statistică (Eurostat). În 2013, clasamentul a avut aceeaşi ordine, dar surplusul înregistrat de România de pe urma transferurilor personale de fonduri a fost mai mare, 1,755 miliarde de euro. Datele Eurostat arată că, în cazul României, au scăzut şi intrările de fonduri de pe urma transferurilor personale, de la 2,098 miliarde de euro în 2013 (1,634 miliarde de euro din interiorul UE şi 464 milioane de euro din afara UE) până la 2,002 miliarde de euro în 2014 (1,549 miliarde de euro din interiorul UE şi 453 milioane de euro din afara UE). În rândul statelor membre, cele mai mari ieşiri de fonduri de pe urma transferurilor personale s-au înregistrat în Franţa (9,4 miliarde de euro), urmată de Marea Britanie (6,8 miliarde de euro), Italia (6,5 miliarde de euro) şi Spania (5,9 miliarde de euro), iar cele mai mari intrari s-au înregistrat în Portugalia (4,8 miliarde de euro), Polonia (2,8 miliarde de euro), Marea Britanie (2,4 miliarde de euro), Italia (2,1 miliarde de euro) şi România (2,002 miliarde de euro). În 2014, fondurile trimise de rezidenţii UE 28 către o ţară non-UE s-au cifrat la 29,3 miliarde de euro, în creştere comparativ cu 28,7 miliarde de euro în 2013. În condiţiile în care intrările în UE s-au cifrat la 11 miliarde de euro, a rezultat o balanţă negativă de 18,3 miliarde de euro pentru UE cu restul lumii. Majoritatea transferurilor personale au constat în fluxurile de bani trimise de migranţi în ţările lor de origine. (
Publicat în National
Agenţia de rating Moody's a îmbunătăţit perspectiva de rating a României de la stabilă la pozitivă şi a reconfirmat rating-ul suveran la Baa3 (grad investiţional), informează Ministerul Finanţelor Publice printr-un comunicat. "Decizia agenţiei de rating reflectă progresul semnificativ înregistrat de România în corectarea dezechilibrelor macroeconomice şi în reducerea vulnerabilităţilor economiei la şocurile externe, creând astfel premisele pentru o creştere economică solidă. De asemenea, eforturile susţinute din ultimii ani în procesul de consolidare fiscală şi de reducere a deficitului bugetar, dar şi în stabilizarea nivelului datoriei publice guvernamentale, sunt factori cheie care au contribuit la îmbunătăţirea perspectivei de rating", se menţionează în comunicat. Moody's întăreşte prognozele oficiale şi apreciază că România va cunoaşte o accelerare a creşterii economice de 4,1% în anul 2016, faţă de 3.5% estimat pentru 2015, pe fondul unei expansiuni robuste a consumului privat şi creşterii investiţiilor. Agenţia subliniază că perspectivele de creştere economică pe termen mediu ale României sunt mult mai favorabile decât cele din Bulgaria, Spania, Portugalia sau Ungaria. De asemenea, nivelul datoriei publice guvernamentale a României se va menţine în continuare la un nivel stabil, fiind estimat la 39,4% pentru anul 2015. Totodată, Moody's estimează că România va continua procesul de convergenţă cu statele membre ale Uniunii Europene cu efecte pozitive asupra întăririi capacităţii administrative a ţării. În luna august, Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung, în valută şi în monedă locală, la BBB-/BBB, cu perspectivă stabilă. Două luni mai târziu, la începutul lui octombrie, Standard&Poor's a reconfirmat, la rândul său, rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung la BBB-, cu perspectiva stabilă. 
Publicat în Economie
Importurile de autoturisme rulate au crescut, în primele 10 luni din acest an, cu 12,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, ajungând la 204.000 de unităţi, relevă analizele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), consultate de AGERPRES. Potrivit statisticii, tendinţa de creştere a importurilor de autoturisme rulate a condus astfel la un raport de 3,2 la 1 între importurile de autoturisme rulate şi vânzările celor noi, uşor mai ridicat, comparativ cu cel care se înregistra după aceeaşi perioadă din anul 2014, respectiv de 3,1 la 1. În intervalul ianuarie - octombrie 2015, importurile de autoturisme second hand a înregistrat un avans de 12,8%, faţă de perioada similară din 2014, până la circa 204.000 de unităţi, mare parte dintre acestea fiind nefiscalizate. În ceea ce priveşte vânzările auto de pe piaţa românească, acestea sunt susţinute în continuare de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind, în primele 10 luni din 2015, de 73% (cu un raport de 68% vs. 32% în favoarea persoanelor juridice în luna octombrie). Pe de altă parte, în funcţie de culoarea preferată, în aceste prime 10 luni, cele mai multe autoturisme noi vândute au fost de culoare albă (35,1%), urmate de cele gri (22,2%) şi cele albastre (17,4%). De asemenea, după clasificarea în funcţie de ţara de provenienţă a autoturismelor, situaţia se prezintă astfel: 33,1% sunt de provenienţă autohtonă, 17,4% sunt import Germania, 10% din Cehia, 7,8% din Spania şi 7,4% din Franţa. În acest context, vânzările de autoturisme din producţia autohtonă au crescut, în aceste 10 luni din 2015, cu 26,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2014, în timp ce vânzările de autoturisme din import au înregistrat o creştere mult mai mică, respectiv de 11,2%, reiese din datele APIA. 
Publicat în National
În condiţiile în care în 2014 a alocat doar 0,38% din Produsul Intern Brut pentru cercetare şi dezvoltare (R&D), România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de ponderea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB, mult sub media europeană care este de 2,03% din PIB, arată datele publicate de Oficiul european de statistică (Eurostat). În 2014, statele membre UE au cheltuit în comun 283 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare. Ca procent din PIB, cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare în UE s-au situat la 2,03% în 2014, acelaşi cu cel din 2013 dar peste nivelul de 1,76% din PIB înregistrat în 2004. Comparativ cu alte mari economii ale lumii, UE se situează mult în urma Coreei de Sud, care în 2013 a alocat 4,15% din PB pentru cercetare şi dezvoltare, Japoniei, 3,47% din PIB în 2013, şi SUA, 2,81% din PIB în 2012. În interiorul statelor membre UE, ponderea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB este mai mare în statele nordice, peste 3% în Finlanda (3,17%), Suedia (3,16%) şi Danemarca (3,0%), urmate îndeaproape de Austria (2,99%) şi Germania (2,84%). La polul opus, în nouă state membre ponderea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB este mai mică de 1%, pe ultimul loc fiind România. În plus, în 2014 comparativ cu situaţia din 2004, ponderea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB a crescut în 23 de state membre, a scăzut în Croaţia, Luxemburg, Finlanda şi Suedia, şi a rămas stabilă în România la 0,38%, chiar dacă în cazul ţării noastre suma absolută s-a dublat de la 235 milioane de euro în 2004 până la 575 milioane de euro în 2014. De asemenea, în majoritatea statelor membre fondurile pentru cercetare şi dezvoltare au fost direcţionate în principal spre sectorul de business (64% din totalul sumelor pentru R&D în 2014), cu excepţia Estoniei, Greciei, Ciprului, Letoniei şi Lituaniei, unde sectorul educaţiei superioare a fost principalul beneficiar al fondurilor pentru cercetare şi dezvoltare, şi României, unde aproape jumătate (43%) din cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare au fost efectuate în interiorul sectorului guvernamental.
Publicat în National

Consiliul Fiscal se aşteaptă la o creştere economică în jurul valorii estimate de Comisia Europeană, respectiv de 3,5%, în acest an, cu rezerva impactului unui an agricol mai slab, se arată în raportul anual al Consiliului Fiscal.

„În opinia Consiliului fiscal, rezultatele înregistrate până acum indică posibilitatea materializării unui avans al creşterii economice din acest an în jurul recentei valori estimate de CE, cu rezerva impactului unui an agricol mai slab. Reducerea cotei TVA la produsele alimentare şi la serviciile de restaurant şi catering, dinamica solidă a salariilor reale, revenirea pe creştere a investiţiilor, precum şi accelerarea dinamicii PIB real înregistrată la nivelul UE vor contribui la înregistrarea de către România a unui avans economic net superior celui previzionat la începutul anului”, precizează documentul citat.

Pentru România, spune Consiliul Fiscal, prognoza de toamnă a Comisiei Europene anticipează un ritm de creştere economică de 3,5% în anul 2015 (cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât în anul anterior) şi o accelerare a creşterii în 2016 la 4,1%, în timp ce în prognoza preliminară de toamnă 2015, Comisia Naţională de Prognoză estimează un avans al PIB real de 3,4% pentru 2015, respectiv de 4,1% pentru anul 2016.

„Estimarea pentru PIB real se bazează, mai ales, pe creşterea consumului privat şi a investiţiilor, precum şi pe contextul internaţional favorabil şi pe manifestarea efectelor pozitive ale reformelor fiscale. Astfel, cererea internă este de aşteptat să înlocuiască în continuare exportul net ca principal motor de creştere economică, contribuţia acestuia urmând să fie chiar negativă în 2015 şi 2016. Investiţiile ar putea înregistra o dinamică pozitivă ca urmare a costurilor mici pentru creditare, a măsurii fiscale de neimpozitare a profitului reinvestit în echipamente tehnologice, a prognozelor favorabile pentru creşterea economică, dar şi în contextul unei posibile îmbunătăţiri a absorbţiei de fonduri europene”, arată raportul Consiliului Fiscal.

Totodată, spune documentul, există aşteptări favorabile şi în ceea ce priveşte evoluţia consumului privat ca urmare a creşterii venitului disponibil real al gospodăriilor, susţinut de majorarea salariilor şi de reducerea preţurilor ca urmare a reducerii cotei TVA pentru alimente începând cu luna iunie 2015.

„Creşterea cererii interne stimulează pozitiv şi evoluţia importurilor, în timp ce rata de creştere a exporturilor este afectată negativ de traiectoria descendentă a comerţului internaţional astfel încât deficitul de cont curent este aşteptat să crească în 2015 şi 2016”, mai arată Consiliul Fiscal.

Publicat în Economie

Ultimele informaţii referitoare la culturile agricole arată că România ar putea avea un an agricol mai slab chiar şi în comparaţie cu 2013. Porumbul este cel mai afectat. Contribuţia agriculturii a fost anul trecut de aproximativ 6% din PIB.

Şansele Europei de a depăşi recordul anului trecut în ceea ce priveşte producţia de grâu cresc simţitor odată cu raportările aferente lunii noiembrie. Ultima prognoză a Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA) indică un plus de 2 milioane de tone de grâu, ceea ce ar putea însemna o producţie totală europeană de 157,3 milioane de tone pentru anul agricol 20015-2016. Cele mai mai creşteri de la o lună la alta au fost raportate în Marea Britanie (plus de 0,6 milioane de tone, până la 16,1 milioane de tone), Germania (0,5 milioane de tone, până la 26,5 milioane de tone), Franţa (plus 0,3 milioane de tone până la 42,8 milioane de tone), dar USDA notează şi aportul României la această creştere a producţiei europene. "Creşteri de sub 0,2 milioane de tone au fost raportate în Cehia, România, Polonia, Bulgaria şi Irlanda", se arată în raport.  

Cu toate acestea, potrivit USDA, ţara noastră nu va putea compensa pierderile suferite urmare a secetei din această vară şi, per total, va raporta producţii mai mici faţă de 2014, un an record atât pentru noi, cât şi pentru toată Europa. Diferenţe în minus va fi însă la unele culturi şi faţă de 2013.

Analiştii USDA susţin că fermierii români au recoltat anul acesta aproximativ 2,1 milioane de hectare de grâu şi vor obţine 7,25 milioane de tone. Producţia medie de grâu la hectar ar fi astfel de 3,45 tone, cu 3,8% sub nivelul anului trecut şi uşor sub nivelul lui 2013 (minus 0,46%), după cum arată estimările USDA coroborate cu cifrele Institutului Naţional de Statistică referitoare la producţiile din anii 2013 şi 2014.

În cazul culturii de porumb, una dintre cele mai afectate de condiţiile meteorologice nefavorabile, USDA estimează o producţie de aproximativ 3.500 de kilograme la hectar, cu 26,8% sub producţia anului trecut şi cu 22,2% sub cel al lui 2013.  

Nici producţia de cereale folosite pentru furajarea animalelor nu este prea bună anul acesta comparativ cu anii trecuţi. USDA estimează o producţie de sub 1.900 de kg de ovăz la hectar cu 10,8% mai puţin decât anul trecut şi cu 7,8% sub producţia medie din 2013. La orz, producţia medie ar putea scădea cu 2% faţă de 2014, la aproximativ 3.250 de kg la hectar, dar cu 4,6% peste media din 2013.

Din datele USDA, singurele culturi care au şanse să producă mai mult decât anul trecut sunt cele uleioase, astfel că, producţia la hectar în cazul acestora ar putea ajunge la aproximativ 2.500 de kg, cu 8% peste nivelul anului trecut şi cu 20,1% peste producţia medie din 2013. 

Publicat în National

Înmatriculările de autoturisme rulate au înregistrat, în România, o creştere de 12,79%, în primele 10 luni ale anului 2015, ajungând până la 204.257 unităţi, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior, când numărul acestora se situa la 181.098 unităţi, potrivit statisticii Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), consultată de AGERPRES.

În luna octombrie, au fost înmatriculate 24.745 de autoturisme second hand, mai multe cu 14,75% faţă de octombrie anul trecut, când s-au consemnat 21.565 unităţi.

Marca auto second-hand preferată a românilor a rămas, pentru a 10-a lună consecutiv, Volkswagen, în pofida scandalului emisiilor, cu 58.674 unităţi înmatriculate din ianuarie până în octombrie 2015, în creştere cu 14,54% faţă de aceeaşi perioadă din 2014.

Topul preferinţelor continuă cu: Opel (35.226 unităţi, +8,41%), Ford (23.739 unităţi, +11,29%), BMW (14.562 unităţi, +23,08%), Audi (14.246 unităţi, +19,77%), Skoda (9.510 unităţi, +17,68%), Renault (8.270 unităţi, +13,16%), Mercedes-Benz (7.602 unităţi, +11,03%) şi Fiat (4.499 unităţi,—14,58%).

Datele oficiale ale DRPCIV relevă faptul că, la sfârşitul anului 2014, parcul auto naţional din România ajunsese la 6.270.615 unităţi, în creştere cu 4,77% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, când numărul acestora era de 5,98 milioane de exemplare.

Din numărul total de vehicule care circulau pe drumurile naţionale la finele anului trecut, 4.905.630 de unităţi erau autoturisme, iar peste 2,92 milioane dintre acestea aveau o vechime mai mare de 12 ani. De asemenea, 3.159.717 de autoturisme aveau motoare pe benzină, în timp ce 1.741.099 de unităţi erau pe motorină.

Conform sursei citate, circa 1,97 milioane de vehicule din parcul auto naţional prezentau o vechime cuprinsă între 6 şi 10 ani, iar 1,53 milioane de unităţi aveau un grad de uzură cuprins între 11 şi 15 ani. În acelaşi timp, aproximativ aproape 1,103 milioane de maşini erau mai vechi de 20 de ani şi doar 197.741 de exemplare se încadrau la o vechime de 0-2 ani.

La nivel general, 3,401 milioane de români au preferat maşinile Diesel, iar 2,539 milioane cele pe benzină, potrivit DRPCIV. 

Publicat în Economie

Un număr de 13 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au înregistrat o inflaţie negativă în octombrie 2015, comparativ cu luna similară din 2014, iar România a avut a doua inflaţie negativă din UE, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Potrivit Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat până la 0,1% în luna octombrie, de la minus 0,1% în septembrie, în timp ce în Uniunea Europeană rata anuală a inflaţiei s-a situat luna trecută la 0%, de la minus 0,1% în septembrie.

Ţările cu cea mai mare rată anuală a inflaţiei au fost Malta (1,6%), Belgia (1,2%), Suedia (0,9%), Austria şi Portugalia (ambele cu 0,4%). În schimb, cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Cipru (minus 1,8%), România (minus 1,4%), Bulgaria (minus 1,2%), Slovenia (minus 1,1%) şi Spania (minus 0,9%).

În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact negativ asupra inflaţiei a venit din partea combustibililor pentru transport (minus 0,68 puncte procentuale) şi a combustibilului pentru încălzire (minus 0,22 puncte procentuale), iar cel semnificativ impact pozitiv asupra creşterii preţurilor a fost din partea legumelor (0,14 puncte procentuale), restaurantelor şi cafenelelor (0,10 puncte procentuale) şi fructelor (0,07 puncte procentuale).

Publicat în Economie

România are o incidenţă a insolvenţelor de 4 ori mai mare decât media Europei Centrale şi de Est, respectiv 45 la 1.000 de firme active, se arată într-un studiu al Coface.

Astfel, România ocupă prima poziţie în clasament, fiind urmată de Serbia cu 41 de insolvenţe la mia de firme active şi Ungaria cu 29 de insolvenţe. Polonia se află în partea opusă a topului, cu 0,5 insolvenţe în timp ce media ECE este de 10 insolvenţe la o mie de firme active.

„Una dintre principalele cauze care au accelerat riscul intrării în insolvenţă (în România n.r.) a fost dezechilibrarea graduală a structurii bilanţului. Companiile respective au atras resurse financiare suplimentare (gradul de îndatorare crescând de la 76% în anul 2008 la 127% în anul 2013), orientate cu precădere către investiţii pe termen lung. Acestea din urmă nu au generat venituri suplimentare sau o creştere a productivităţii prin îmbunăţirea marginii operaţionale. Din contră, veniturile medii au scăzut cu aproape 6,5% în anul 2013, dinamică ce nu a fost cuplată cu o ajustare corespunzătoare a cheltuielilor, nivelul consolidat al pierderilor crescând la 7%”, informează Coface.

Companiile care au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale anului 2015 au înregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creanţelor în perioada 2008 — 2013, aceasta crescând gradual de la 89 de zile în anul 2008 până la 182 de zile în anul 2013.

Potrivit studiului, ciclul de conversie al banilor (calculat prin nivelul cumulat al rotaţiei stocurilor şi creanţelor minus durata medie de plată a furnizorilor) a scăzut către zero în anul 2013, ceea ce înseamnă că principala sursă de finanţare a investiţiilor pe termen lung a fost reprezentată de creşterea datoriilor pe termen scurt, a căror pondere în total capitaluri împrumutate a crescut de la 42% în 2008 la 67% în 2013.

Coface mai arată că, în România, numărul insolvenţelor deschise în primele nouă luni ale anului curent în rândul companiilor cu cifra de afaceri peste 1 milion euro este de 451 de firme, nivel uşor crescut, comparativ cu 437, cel înregistrat în anul anterior.

„Aceste companii au reprezentat creditorul comercial final al propagării creditului comercial între partenerii de afaceri. În baza datelor publicate de Biroul Procedurilor de Insolvenţă şi prelucrate de Coface, anul 2015 indică o reluare a acestui fenomen, după ce anul 2014 anunţase o relativă temperare. Astfel, deşi anul curent a debutat cu o contracţie istorică a insolvenţelor înregistrate în primele nouă luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, respectiv—53%, companiile insolvente sunt de calibru mai mare şi prezintă o situaţie financiară consolidată mai bună”, explică documentul citat.

De asemenea, acesta precizează că mediul privat înregistrează o regenerare foarte lentă, în condiţiile în care scăderea semnificativă a insolvenţelor a fost compensată de avansul înregistrat pentru alte forme de întrerupere, cea mai mare creştere fiind înregistrată în rândul companiilor radiate, respectiv 38%. Astfel, 90.159 de companii şi-au întrerupt activitatea în primele opt luni ale anului curent, nivel relativ asemănător comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. În acest context, valoarea instrumentelor refuzate la plată în primele nouă luni ale anului curent înregistrează cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, cu un total de aproape 7,5 miliarde lei.

Numărul societăţilor comerciale intrate în insolvenţă a fost de 7.575, în primele nouă luni din acest an, în scădere cu 54,62% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, arată datele publicate, recent, de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe insolvenţe au fost în Bucureşti — 1.356 (în scădere cu 49,87% faţă de nivelul înregistrat în septembrie 2014), judeţul Bihor — 399 (-64.91%) şi Timiş — 391 (-39,19%). Singurul judeţ în care a existat o creştere a numărului de astfel de cazuri este Maramureş, respectiv 345 insolvenţe, în urcare cu 6,81% faţă de aceeaşi perioadă din 2014.

Din punct de vedere al sectoarelor de activitate, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor a avut cel mai ridicat număr al insolvenţelor — 2.470, dar în scădere cu 45,7%. Sectorul construcţiilor ocupă cea de-a doua poziţie cu 1.025 insolvenţe (-46,81%), iar cel al industriei prelucrătoare — 815 (-38,68%). În producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut numărul acestor cazuri cu 58,54%, la 65.

În primele nouă luni din acest an au fost înmatriculaţi 90.387 comercianţi, în creştere cu 14,41% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014, în comerţul cu ridicata fiind cei mai mulţi — 23.766. Doar în luna septembrie au fost înmatriculate 9.767 persoane fizice şi juridice.

Publicat în National
Pagina 60 din 67