România are o incidenţă a insolvenţelor de 4 ori mai mare decât media Europei Centrale şi de Est, respectiv 45 la 1.000 de firme active, se arată într-un studiu al Coface.

Astfel, România ocupă prima poziţie în clasament, fiind urmată de Serbia cu 41 de insolvenţe la mia de firme active şi Ungaria cu 29 de insolvenţe. Polonia se află în partea opusă a topului, cu 0,5 insolvenţe în timp ce media ECE este de 10 insolvenţe la o mie de firme active.

„Una dintre principalele cauze care au accelerat riscul intrării în insolvenţă (în România n.r.) a fost dezechilibrarea graduală a structurii bilanţului. Companiile respective au atras resurse financiare suplimentare (gradul de îndatorare crescând de la 76% în anul 2008 la 127% în anul 2013), orientate cu precădere către investiţii pe termen lung. Acestea din urmă nu au generat venituri suplimentare sau o creştere a productivităţii prin îmbunăţirea marginii operaţionale. Din contră, veniturile medii au scăzut cu aproape 6,5% în anul 2013, dinamică ce nu a fost cuplată cu o ajustare corespunzătoare a cheltuielilor, nivelul consolidat al pierderilor crescând la 7%”, informează Coface.

Companiile care au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale anului 2015 au înregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creanţelor în perioada 2008 — 2013, aceasta crescând gradual de la 89 de zile în anul 2008 până la 182 de zile în anul 2013.

Potrivit studiului, ciclul de conversie al banilor (calculat prin nivelul cumulat al rotaţiei stocurilor şi creanţelor minus durata medie de plată a furnizorilor) a scăzut către zero în anul 2013, ceea ce înseamnă că principala sursă de finanţare a investiţiilor pe termen lung a fost reprezentată de creşterea datoriilor pe termen scurt, a căror pondere în total capitaluri împrumutate a crescut de la 42% în 2008 la 67% în 2013.

Coface mai arată că, în România, numărul insolvenţelor deschise în primele nouă luni ale anului curent în rândul companiilor cu cifra de afaceri peste 1 milion euro este de 451 de firme, nivel uşor crescut, comparativ cu 437, cel înregistrat în anul anterior.

„Aceste companii au reprezentat creditorul comercial final al propagării creditului comercial între partenerii de afaceri. În baza datelor publicate de Biroul Procedurilor de Insolvenţă şi prelucrate de Coface, anul 2015 indică o reluare a acestui fenomen, după ce anul 2014 anunţase o relativă temperare. Astfel, deşi anul curent a debutat cu o contracţie istorică a insolvenţelor înregistrate în primele nouă luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, respectiv—53%, companiile insolvente sunt de calibru mai mare şi prezintă o situaţie financiară consolidată mai bună”, explică documentul citat.

De asemenea, acesta precizează că mediul privat înregistrează o regenerare foarte lentă, în condiţiile în care scăderea semnificativă a insolvenţelor a fost compensată de avansul înregistrat pentru alte forme de întrerupere, cea mai mare creştere fiind înregistrată în rândul companiilor radiate, respectiv 38%. Astfel, 90.159 de companii şi-au întrerupt activitatea în primele opt luni ale anului curent, nivel relativ asemănător comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. În acest context, valoarea instrumentelor refuzate la plată în primele nouă luni ale anului curent înregistrează cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, cu un total de aproape 7,5 miliarde lei.

Numărul societăţilor comerciale intrate în insolvenţă a fost de 7.575, în primele nouă luni din acest an, în scădere cu 54,62% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, arată datele publicate, recent, de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe insolvenţe au fost în Bucureşti — 1.356 (în scădere cu 49,87% faţă de nivelul înregistrat în septembrie 2014), judeţul Bihor — 399 (-64.91%) şi Timiş — 391 (-39,19%). Singurul judeţ în care a existat o creştere a numărului de astfel de cazuri este Maramureş, respectiv 345 insolvenţe, în urcare cu 6,81% faţă de aceeaşi perioadă din 2014.

Din punct de vedere al sectoarelor de activitate, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor a avut cel mai ridicat număr al insolvenţelor — 2.470, dar în scădere cu 45,7%. Sectorul construcţiilor ocupă cea de-a doua poziţie cu 1.025 insolvenţe (-46,81%), iar cel al industriei prelucrătoare — 815 (-38,68%). În producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut numărul acestor cazuri cu 58,54%, la 65.

În primele nouă luni din acest an au fost înmatriculaţi 90.387 comercianţi, în creştere cu 14,41% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014, în comerţul cu ridicata fiind cei mai mulţi — 23.766. Doar în luna septembrie au fost înmatriculate 9.767 persoane fizice şi juridice.

Publicat în National

Produsul intern brut al României a crescut în termeni reali cu 1,4% în trimestrul trei faţă de trimestrul precedent, în timp ce faţă de perioada similară a anului trecut avansul a fost de 3,6% atât pe serie brută cât şi pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

În trimestrul doi, PIB a stagnat după o creştere de 1,4% în T1 faţă de trimestrul anterior.

Institutul Naţional de Statistică a revizuit în scădere la 0,0%, de la 0,1% datele referitoare la avansul PIB în trimestrul doi faţă de trimestrul precedent. 'Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2015 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II 2015, publicată în comunicatul de presă nr. 249 din 7 octombrie 2015. Astfel: rezultatele trimestrului I 2015, comparativ cu trimestrul IV 2014, nu s-au modificat; rezultatele trimestrului II 2015, comparativ cu trimestrul I 2015, au fost revizuite de la 100,1% la 100,0%', se precizează în comunicatul INS.

În primele nouă luni ale acestui an, economia românească a crescut cu 3,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier.

La începutul acestei luni, Comisia Europeană (CE) şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică a României în 2015 până la 3,5%, faţă de avansul de 2,8% pe care îl preconiza în luna mai, conform previziunilor de toamnă publicate de Executivul comunitar.

PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 4,1% în 2016 şi 3,6% în 2017, datorită consolidării consumului pe fondul relaxării fiscale. 

Publicat în National

Autenticitatea, bogăţia culturală şi păstrarea tradiţiilor sunt atuurile turismului românesc, a declarat Anca Pavel-Nedea, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, la conferinţa de premiere a Destinaţiilor Europene de Excelenţă EDEN.

„România dispune la ora actuală de acest vârf de lance, autenticitatea, care poate genera incoming şi consum pe nişa de turism, fără prea mari costuri din partea noastră. Toate ţările emergente au înţeles că valoarea inestimabilă după care fuge consumatorul de turism este autenticitatea. România dispune din plin de bogăţie culturală şi tradiţii bine păstrate. Avem copii minunaţi care au înţeles să ducă aceste tradiţii mai departe", a spus preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism.

Mărginimea Sibiului a ocupat locul I în clasamentul ediţiei 2015 cu tema „Turismul şi gastronomia locală”, urmat de destinaţiile Colinele Transilvaniei, Tismana şi judeţul Neamţ. Toate cele patru destinaţii vor fi incluse în Reţeaua EDEN la nivel naţional şi european.

Proiectul EDEN — Destinaţii Europene de Excelenţă a fost lansat în anul 2006 de Comisia Europeană. Obiectivele urmărite vizează dezvoltarea turismului durabil, decongestionarea destinaţiilor clasice, reducerea sezonalităţii, redirecţionarea fluxurilor de turişti către destinaţii non-tradiţionale, încurajarea creării de reţele între participanţii la proiect.

'Autoritatea Naţională pentru Turism participă la ediţia de toamnă a Târgului de Turism al României cu un concept inovativ în care focusul va fi promovarea valorilor, tradiţiilor şi obiceiurilor autentic româneşti. În stand sunt expuse şase piese de vestimentaţie autentic românească, ii vechi de peste 100 de ani, parte din Colecţia Flori de Ie. Pe parcursul celor patru zile ale târgului, Autoritatea va organiza o serie de ateliere realizate de meşteri populari — olărit, creaţie papusi in miniatura, ţesut la gherghef, măşti populare", a spus Anca Pavel-Nedea.

De asemenea, în stand vor avea loc programe de muzică populară românească interpretată de ansamblul folcloric Doina Gorjului, ansamblul folcloric Floricica de la Munte-Neamţ şi de Taraful Zestrea Branului. Legendele Româneşti vor fi aduse la viaţă prin intermediul unei piese de teatru de animaţie care se va desfăşura în ziua de vineri în standul ANT. Acestor ateliere le vor fi asociate şi expoziţii de icoane, produse tradiţionale româneşti, ouă încondeiate. 

Publicat în National

România se plasează pe locul 79, din 127 de ţări, în funcţie de Indicele pregătirii pentru schimbare, potrivit unui clasament realizat de KPMG, în colaborare cu Oxford Economics, a declarat Şerban Toader, partener în cadrul KPMG, în conferinţa de prezentare a studiului.

"Surprinzător şi dezamăgitor pentru mine este faptul că România ocupă locul 79 din cele 127 de ţări, între Tanzania şi Mozambic. Prin comparaţie, Cehia se află pe locul 28, Ungaria ocupă locul 29, Slovacia 30, Kazahstan 31, Polonia 32, şi chiar Bulgaria este pe locul 47", a spus Toader.

România este inclusă, în acest an, pentru prima dată în clasamentul privind gradul de pregătire pentru schimbare.

Reprezentantul KPMG a explicat că indicele este calculat pe trei piloni, respectiv mediul de afaceri (capabilitatea antreprenorială), capabilitatea guvernamentală (fiscalitate, reglementare şi securitate) şi capabilitatea societăţii civile (instituţiile societăţii civile, nivelul de incluziune, educaţia, sănătatea şi aspectul la tehnologie).

În privinţa mediului de afaceri, România se află pe locul 79, la capabilitatea guvernamentală ocupă locul 86, iar la societatea civilă locul 68, a mai spus reprezentantul KPMG.

Potrivit acestuia, studiul scoate în evidenţă faptul că unele ţări mai mici, mai puţin bogate şi cu resurse mai limitate, de multe ori singura resursă fiind inteligenţa (Israel sau Japonia, dar nu numai), adeseori depăşesc economiile mai mari în adoptarea măsurilor esenţiale pentru adaptare la schimbare.

Altă idee care se desprinde este legată de faptul că bunăstarea unei ţări este, cu siguranţă, un factor major, însă multe ţări compensează lipsa de prosperitate cu o guvernanţă robustă, o bază socială solidă şi un mediu de afaceri pozitiv.

De asemenea, se observă că ţările care au obţinut un punctaj mai mare pentru economii favorabile incluziunii tind să aibă un indice de adaptabilitate mai bun, în timp ce, dimpotrivă, inegalitatea de venituri tinde să fie asociată cu un nivel redus de adaptabilitate la schimbare (ţările scandinave dar şi unele din Asia).

În plus, din studiu reiese că sunt şi ţări cu venituri mai mici care au înregistrat punctaje mai bune, în cadrul indicelui, pe motiv că beneficiile unor politici de investiţii eficiente pot compensa nivelele reduse de prosperitate. Este cazul Indiei care, din 2013, până în 2015 a urcat 17 locuri în top, ceea ce reflect un mediu de afaceri mult îmbunătăţit.

În cadrul studiului, ţările au fost evaluate în funcţie de capacitatea de a se pregăti şi a răspunde la schimbările tot mai rapide cauzate de multipli factori, de la calamităţi naturale, şocuri economice, şocuri politice, până la tendinţe pe teren lung ca de exemplu evoluţia demografică şi noile tehnologii.

Publicat în National

Volumul comerţului cu amănuntul în România a crescut cu 12% în septembrie, comparativ cu perioada similară din 2014, cel mai semnificativ avans înregistrat în Uniunea Europeană, arată datele prezentate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În UE, comerţul cu amănuntul a crescut cu 3,7% în septembrie, iar în zona euro avansul a fost de 2,9%. Vânzările de combustibil auto au înregistrat un avans de 5,3%, vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 4%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi şi ţigări s-au majorat cu 1,6%.

Cele mai mari creşteri au fost raportate în România (12%), Irlanda (8%), Polonia şi Marea Britanie (ambele cu 6,3%), iar scăderi s-au înregistrat în Luxemburg (11,8%), Bulgaria (2,5%) şi Slovenia (0,4%).

În septembrie, comparativ cu luna precedentă, comerţul cu amănuntul a urcat cu 0,3% în UE şi a scăzut cu 0,1% în zona euro, după ce în august comerţul cu amănuntul s-a menţinut stabil în UE şi în zona euro. Vânzările de combustibil auto s-au menţinut stabile, vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 0,1%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi şi ţigări au scăzut cu 0,6%.

Cele mai mari creşteri au fost consemnate în Marea Britanie (2%), România (1,7%), Malta (1,1%) şi Irlanda (0,9%), iar cel mai semnificativ declin în Portugalia (2,2%), Belgia, Danemarca, Letonia şi Polonia (toate cu câte 0,7%). 

Publicat în Economie

Un nou program cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) este puţin probabil să fie încheiat de România, pentru că se apropie alegerile, a declarat, marţi, Cătălin Păuna - country economist Banca Mondială, într-o conferinţă pe teme de fiscalitate.

"Ca şi analist, ca şi economist, cred că este puţin probabil înaintea alegerilor pentru că nu vrei probabil să ai un program cu FMI care durează minim 18 luni şi trebuie să ai continuitate. Mai ales că vine după un program care tocmai s-a încheiat şi care nu a avut niciun review în 2015", a explicat Păuna.

El a precizat că Banca Mondială estimează pentru acest an o creştere economică de 3,6% în cazul României, pe fondul secetei din vară, însă pentru anul următor instituţia estimează că avansul economiei româneşti va accelera la 3,9%.

"Noi vedem o creştere economică undeva la 3,6%, afectată de performanţa agriculturii, datorită secetei din vară, însă ne aşteptăm la o accelerare de 3,9% la anul şi la 4,1% în 2017 în scenariul de bază. (...) Evident, dinamica inflaţiei este afectată de măsurile fiscale în principal, de reducerea de TVA din iunie şi o să mai avem o reducere de TVA de la 24% la 20% în ianuarie şi îşi va pune amprenta pe dinamica inflaţiei. Prognozăm un salt în ianuarie 2017, când efectul din 2016 se va anula, şi va fi probabil o creştere undeva peste nivelul mediu al ţintei BNR de 2,5%", a precizat economistul Băncii Mondiale.

Publicat în National

Planul a fost alcătuit de către Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR) şi poate fi consultat pe internet, pe site-ul Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei (AID). Negocierile pentru implementarea măsurilor din acest plan vor începe odată cu stabilizarea crizei politice şi responsabilizarea unor persoane în funcţii administrative, se arată într-un comunicat transmis de AID.

CNMR este format din: Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, Consiliul Naţional al Rectorilor, Consorţiul 'Universitaria', Patronatul Român din Cercetare şi Proiectare, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie 'Spiru Haret', Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater, Confederaţia Sindicală Naţională Meridian, Camera de Comerţ şi Industrie a României, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Poliţie 'SED LEX', Centrul pentru Studii Politice, Strategii şi Politici de Securitate, Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii, Asociaţia Română pentru Evaluare şi Strategie (ARES), Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară (SINDALIMENTA - FSIA), Fundaţia Progres prin Educaţie, Institutul Naţional pentru Managementul Conflictelor (INMC), Asociaţia 'Viaţă fără Violenţă', Institutul pentru Politici Sociale, Asociaţia pentru Bună Guvernare, Asociaţia pentru Integritate Publică şi Academia 'Leaders4Romania'. 

 

1. Constituirea unei Şcoli de Guvernare Euro Atlantică pentru pregătirea viitorilor lideri politici si administrativi ai României, printr-un parteneriat între: Guvern, mediul academic şi universităţi din România precum şi universităţi de prestigiu din spaţiul Euro Atlantic.

2. Constituirea, la nivelul Guvernului, a unui GRUP DE LUCRU format din: ACADEMIA ROMÂNĂ, CONSILIUL NAŢIONAL AL RECTORILOR, CONSORŢIUL UNIVERSITARIA, ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ, ALTE ACADEMII ŞI BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI în vederea elaborării unei analize şi planuri de dezvoltare a ROMÂNIEI până în 2030. (ex: situaţia demografică actuală şi tendinţele până în 2030, gradul de asimilare a întregii ţări a proiectului naţiunii române, etc).

3. PROMULGAREA DE URGENŢĂ de către Preşedinte a legii privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populaţiei ( lege care obligă interzicerea organizării de evenimente în spaţii care au risc seismic ridicat sau care nu au fost consolidate (ex: Centrul Vechi al Bucureştiului)).

4. DEFINIREA AGRICULTURII CA PRIORITATE NAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI şi folosirea parteneriatului euro-atlantic, dar şi a celorlalte parteneriate tradiţionale ale României, pentru transformarea agriculturii într-un factor determinant de dezvoltare a economiei României.

5. PREZENTAREA DE CĂTRE GUVERN A UNUI PLAN DETALIAT PRIVIND OBIECTIVELE ŞI MĂSURILE DE PREGĂTIRE A PREŞEDINŢIEI UE DEŢINUTĂ DE ROMÂNIA ÎN 2019 (prin Constituirea la nivelul GUVERNULUI a UNUI GRUP DE LUCRU ÎMPREUNĂ CU PRESEDINŢIA ROMÂNIEI), plan care să fie supus dezbaterii publice până la finalul lunii martie 2016.

6 PREZENTAREA DE CĂTRE PARLAMENT A UNUI PLAN DE MĂSURI PRIVIND ÎNTĂRIREA UNITĂŢII STATULUI ROMÂN în vederea celebrării a 100 de ani de la MAREA UNIRE în spiritul toleranţei şi echilibrului social în raport cu minorităţile naţionale.

7. Construirea a cel puţin 42 de PARCURI TEHNOLOGICE cu taxe ZERO pentru investitori pentru dezvoltarea de produse IT & C.

8. Construirea a cel puţin 90 de PARCURI DE CERCETARE ŞI INOVARE cu taxe ZERO pe lângă universităţi sau institute academice împreună cu mediul privat, în vederea creării de produse de cercetare vandabile pe piaţa internaţională.

9. Realizarea unui GHID DE GUVERNARE TRANSPARENTĂ pentru fiecare partid în vederea selectării persoanelor ce sunt propuse pentru conducerea administraţiei publice locale sau centrale.

10. Construirea şi definitivarea Programelor de Guvernare la nivelul tuturor partidelor politice prin crearea unor GRUPURI Permanente pentru POLITICI PUBLICE, care să se CONSULTE PERMANENT pe domenii de activitate cu diversele forme ale societăţii civile.

11. Exploatarea resurselor minerale pentru valorificarea superioară şi crearea de locuri de muncă în ţară, prin utilizarea şi integrarea acestora în produse cu valoare adăugată mare. Realizarea unui inventar cu resursele minerale critice şi strategice pentru industria românească şi securitatea naţională.

12. Aplicarea imediată şi întocmai, fără modificări “in timpul jocului”, a Ordonanţei şi instrucţiunilor privind simplificarea procedurilor care vizează absorbţia fondurilor structurale. (Agreate de CNMR cu Guvernul României, Parlament, Partidul Naţional Liberal, UDMR, Preşedinţie). De aceste prevederi simplificate vor beneficia peste 70.000 de ONG-uri, peste 800.000 de companii, 3200 de administraţii publice locale, administraţie publică centrală).

13. Constituirea unei CONDICI ONLINE OBLIGATORII A PARLAMENTARULUI cu privire la CONSULTARILE AVUTE ÎN CIRCUMSCRIPŢIE ÎN ZILELE DE JOI ŞI VINERI şi prezentarea rezultatelor acestor consultări.

14. ALOCAREA PENTRU ANUL 2016 CU 0.5 % MAI MULŢI BANI PENTRU SĂNĂTATE, în paralel cu ÎNTĂRIREA STRUCTURILOR DE CONTROL INTERN ŞI A CONSILIILOR DE ETICĂ DE LA NIVELUL SPITALELOR.

15. Reducerea la 300 a numarului parlamentarilor prin respectarea şi aplicarea Referendumului din 2009.

16. Întărirea controlului civil asupra serviciilor de informaţii prin intermediul comisiilor parlamentare de resort prin prezentarea de criterii transparente în procesul de selectare a membrilor comisiilor şi prezentarea în faţa Parlamentului a Rapoartelor anuale care să includă şi statistici privind sesizările înaintate instituţiilor statului în ceea ce priveşte actele de corupţie, etc.

17. Alocarea resurselor şi instrumentelor necesare instituţiilor din domeniul securităţii şi apărării naţionale în faţa vulnerabilităţilor şi riscurilor crescute din regiune.

18. Alocarea pentru bugetul anului 2016 a cel puţin 1.5 % din PIB pentru APĂRARE.

19. Crearea unui STATUT SPECIAL pentru funcţionarii AUTORITĂŢILOR DE MANAGEMENT care lucrează cu fonduri structurale şi acordarea sau retragerea unui SPOR, în funcţie de performanţa obţinută în ABSORBŢIA FONDURILOR STRUCTURALE efectuată la nivelul fiecărui Program Operaţional.

20. Neremunerarea celor peste 38.000 de consilieri locali şi judeţeni. Teoretic, aceştia au o activitate permanenta şi participarea la activitatea Consiliului Local sau Judeţean să fie făcută pe bază de convingere şi voluntariat. Banii economisiţi din indemnizaţii să fie alocaţi pentru stimularea şi pregătirea continuă a funcţionarilor publici performanţi.

21. Prezentarea de către GUVERN, în regim de urgenţă, a modificărilor normelor legale privind Securitatea în Muncă. Astfel, solicităm Ministerului Afacerilor Interne SEPARAREA Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă de zona de reglementare a propriei activităţi.

22. Alocarea pentru educaţie a 4,5 % din PIB pentru sectorul educaţional în bugetul pentru anul 2016. Până în anul 2018 să se ajungă treptat la 6%.

23. Alocarea a 0,5% din PIB pentru sectorul de cercetare – inovare în bugetul pentru 2016. Până în 2018 să se ajungă la 1%.

24. Introducerea în programa şcolară a unei noi materii OBLIGATORII: Cunoaşterea instituţiilor statului şi educaţie juridică.

25. PREVENIREA VIOLENŢEI ÎN ŞCOLI prin înfiinţarea POLIŢIEI ŞCOLILOR, care să asigure un climat de încredere şi siguranţă pentru elevii şi cadrele didactice în faţa unui fenomen crescut de infracţionalitate în interiorul sau în jurul unităţilor de învăţământ. Aceasta poate fi creată atât la nivelul POLIŢIEI NAŢIONALE, cât şi la nivelul POLIŢIEI LOCALE şi în funcţie de evaluarea gradului de risc infracţional.

26. Înfiinţarea BUTONULUI DE PANICĂ la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ.

27. Menţinerea CAMERELOR VIDEO LA EXAMENUL DE BACALAUREAT.

28. Adoptarea unei noi Agende privind Educaţia şi Formarea, prin care Guvernul României să pregătească oamenii pentru provocările societăţii digitale şi ale tehnologiilor cu impact disruptiv, prin investiţii în programe culturale, educaţionale şi de formare adaptate la dinamica şi cerinţele de noi profiluri profesionale generate de o nouă generaţie de sisteme de producţie. Eliminarea analfabetismului digital până în anul 2030 ar trebui să reprezinte un obiectiv prioritar pentru sistemul naţional de educaţie şi formare profesională.

29. Conferirea, prin lege, a unui statut special pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar(completare la punctul 22).

30. Realizarea reformei curriculare pe toate componentele ei, astfel încât realităţile economiei româneşti să corespundă cu cerinţele de pe piaţa muncii.

31. Aplicarea imediată a legii PARTENERIATULUI PUBLIC – PRIVAT.

32. Aprobarea de urgenţă de către Parlament a legii HOLDINGULUI.

33. Scutirea de orice taxe şi impozite a IMM-urilor, atât pentru angajator cât şi pentru angajat în primul an de funcţionare cu condiţia existentei unui plan de afaceri pentru minim 3 ani de activitate economică.

34. Alocarea suplimentară de resurse financiare infrastructurii feroviare si utilizarea acestora pentru un transport de marfă/pasageri competitiv şi prietenos cu mediul înconjurător. Implementarea unor masuri eficiente pentru asigurarea integrităţii şi funcţionalităţii depline a infrastructurii froviare prin stoparea furturilor şi actelor de vandalism.

35. Dezvoltarea infrastructurii rutiere prin aplicarea de urgenţă a LEGII PARTENERIATULUI PUBLIC – PRIVAT (PPP).

36. INTERZICEREA LA NIVELUL MARILOR PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ A SUBCONTRACTĂRILOR de către companii străine ce îşi folosesc portofoliul pentru câştigarea licitaţiilor şi subcontractează pe sume infime la firme româneşti, externalizând astfel o mare parte din bani. Propunem astfel ca societăţile cu capital străin să îşi asume cu mijloace proprii şi de calitate executarea lucrărilor sau executarea integrală a lucrărilor de către companii româneşti.

37. Încurajarea investiţiilor în infrastructurile TIC (Tehnologiile informaţiei şi comunicării), astfel încât toţi cetăţenii (inclusiv din zonele rurale ale României) şi întreprinderile să aibă acces la reţelele de internet de mare viteză, la cele mai înalte standarde de calitate şi securitate; Capacitatea de stocare şi transmitere a unor volume mari de date digitale trebuie consolidată şi actualizată, iar protecţia acestor date trebuie garantată în conformitate cu interesele legitime ale cetăţenilor şi întreprinderilor din România.

38. Interzicerea modificărilor Codului Fiscal sau Codului Muncii prin Ordonanţe de Urgenţă în vederea oferirii de PREDICTIBILITATE ŞI STABILITATE mediului de afaceri românesc sau străin.

39. Modificarea legislaţiei penale prin renunţarea la posibilitatea retragerii plângerii în caz de viol de către partea vătămată;

40. Alocarea de către Guvern a sprijinului financiar şi logistic necesar pentru: Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Parchetul General (PG), DIICOT, INSTANŢE DE JUDECATA, DLAF, AUTORITATEA DE AUDIT, precum si pentru instituţiile cu atribuţii de prevenire a infracţiunilor, indiferent de natura acestora.

41. Înfiinţarea unui TRIBUNAL DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV la nivelul TRIBUNALULUI BUCUREŞTI care să asigure celeritatea judecării speţelor ce vizează contestaţiile în achiziţii publice, dar şi orice altă speţă din zona de competentă.

42. Prezentarea de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a unor RAPOARTE ŞI ANALIZE cu privire la CELERITATEA judecării proceselor de achiziţii publice şi utilitatea folosirii ANONIMELOR în cercetarea penală.

43. Restrângerea ABUZULUI DE DREPT prin folosirea excesivă a plângerilor penale soluţionate cu NUP (Neînceperea Urmăririi Penale) sau a contestării procedurilor de achiziţie publică. Identificarea de către CSM şi MJ a unor soluţii de responsabilizare a petenţilor şi degrevarea magistraţilor de cercetările inutile.

44. Detalierea clară a termenului “URGENŢĂ” din legea care prevede posibilitatea folosirii de antemergător şi restrângerea situaţiilor posibile.

45. ALOCAREA de către GUVERN a cel puţin 100 milioane de euro, din bani europeni, pentru următorii 7 ani, pentru asigurarea unor condiţii minime de umanitate în închisori şi pregătirea reincluderii sociale a celor ce vor fi eliberaţi.

46. Introducerea camerelor video la toate concursurile de ocupare a unei functii in institutiile publice.

47. Aplicarea deîndată a Legii Salarizării Bugetarilor, în vederea reglării unor decalaje existente între diferite categorii profesionale.

48. Publicarea unui RAPORT DE AUDIT la nivelul activităţii TVR de către Parlament precum şi oferirea unui Plan de Soluţii pentru continuarea activităţii Televiziunii Române.

49. Crearea şi asigurarea de STANDARDE ŞI COSTURI UNITARE pentru diverse lucrări de infrastructură care au aceleaşi caracteristici. (Ex.: Anveloparea blocurilor, repararea drumurilor, construcţii de clădiri pentru instituţii publice, etc), contractate de către Administraţia Publică Locală în paralel cu simplificarea semnificativă a procedurilor de contractare (durata contractării unei lucrări azi depăşeşte de multe ori limita impusă în cadrul proiectelor cu finanţare europeană). Aceasta propunere are menirea de a reduce corupţia la nivelul APL prin reducerea discrepantelor de costuri pentru aceleaşi tipuri de proiecte şi, pe de altă parte, la o celeritate în finalizarea proiectelor de infrastructură.

50. Dezvoltarea ZONEI METROPOLITANE A BUCUREŞTIULUI în vederea implementării unor proiecte mari şi coerente de dezvoltare a întregii zone şi implementarea unor proiecte mari de infrastructură şi oferirea unei abordări unitare de dezvoltare a regiunii Bucureşti – Ilfov.

51. Scăderea ponderii interviului pentru ocuparea unei funcţii din instituţiile publice prin cearea unei grile în care interviul să reprezinte 30% din punctajul total în comisii.

Publicat în Regional

România a fost, anul trecut, pe primul loc în Uniunea Europeană în privinţa ponderii foarte ridicate a populaţiei ocupate în agricultură, la mare distanţă de următoarele clasate, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă al solicitarea AGERPRES.

„România, se remarcă prin ponderea încă foarte ridicată a populaţiei ocupate în agricultură (25,4%), ceea ce o plasează pe primul loc în UE-28, la mare distanţă de următoarele ţări clasate, Grecia (13,0%) si Polonia (11,2%). Ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate în domeniul industriei a fost înregistrată în Cehia (38,3%) şi Slovacia (35,5%). În anul 2014, în domeniul serviciilor cele mai multe persoane ocupate au fost înregistrate în Luxemburg (87,6%) si Olanda (81,5%)”, informează INS.

Potrivit Institutului, în România procentul persoanelor ocupate în domeniul industriei a fost de 30,1%, iar 44,5% din populaţia ocupată a fost înregistrată în domeniul serviciilor.

„Structura populaţiei ocupate după nivelul de educaţie devine tot mai importantă în ultima vreme şi constituie unul din factorii esenţiali ai progresului unei naţiuni. După nivelul de educaţie, în structura populaţiei ocupate de 15-64 ani la nivelul UE-28, în anul 2014, predomină nivelul mediu de educaţie, care reprezenta pe total 49% (în cazul forţei de muncă masculine ponderea acestui nivel de educaţie a fost de 50,3%, iar în cazul celei feminine de 47,3%). Pe locul al doilea în structura populaţiei ocupate în UE-28 s-a plasat, în acelaşi an, populaţia cu nivel superior de educaţie, cu o pondere de 32,7% pe total (29,8% pentru bărbaţi şi 36,2% pentru femei), urmată de populaţia cu nivel de educaţie scăzut, cu o pondere de 18,3% pe total (19,9% în cazul bărbaţilor şi 16,5% în cazul femeilor)”, arată datele INS.

În România, conform INS, 58,1% din populaţia ocupată are un nivel mediu de educaţie (60,8% în cazul forţei de muncă masculine şi 54,6% în cazul celei feminine) şi 19,2% din populaţia ocupată are un nivel superior de educaţie (16,7% în cazul forţei de muncă masculină şi 22,3% în cazul celei feminine).

Publicat în National

Sectorul viti-vinicol din România a atras peste 500 de milioane de euro în ultimii 10-12 ani, fiind unul dintre cele mai perfomante sectoare din agricultură, a declarat pentru AGERPRES Cornel Dicu, director în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

"Viticultura românească a atras peste 500 de milioane de euro din 2000 şi până în prezent bani care au mers în reconversie şi restructurarea plantaţiilor viticole şi în retehnologizare. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii 10-12 ani în sectorul vitivinicol reprezintă un reper pentru celelalte domenii din agricultură. Am beneficiat de fonduri de preaderare — Sapard şi Sapardul românesc — am pregătit industria cu tehnologii moderne, am armonizat instituţional, am adaptat legislaţia, iar în 2007 am intrat pregătiţi în Uniunea Europeană cu sectorul vitivinicol. Au urmat fondurile prin PNDR cu programele de reconversie şi restructurare a plantaţiilor viticole care au fost primite de sector cu acelaşi interes", a spus Dicu.

Acesta a precizat că aproape toate societăţile viticole din România cu prezenţă pe piaţa comunitară au plantaţii noi, cu soiuri autohtone de bună calitate.

"Aproape toate societăţile vitivinicole care sunt prezente în piaţă au plantaţii noi, cu soiuri autohtone, cu un potenţial deosebit în ceea ce priveşte calitatatea, dar şi cu clonele cele mai valoroase urmărite de investitori. Măsurile de reconversie şi retehnologizarea unităţilor s-au completat şi astfel, la ora actuală, nu mai există nicio unitate, un operator, să nu aibă plantaţii cu potenţial pe partea de calitate şi o cramă, un centru de vinificaţie modern care să permită producţii de vinuri de înaltă calitate", a explicat Dicu.

Potrivit acestuia, următoarea etapă importantă pentru sector este cea legată de promovare, atât pe piaţa internă cât şi externă.

"Urmează o etapă foarte importantă pentru vinul românesc, cea de promovare. Am făcut plantaţii, am făcut combinate de vinificaţie, am introdus tehnologii moderne, am obţinut vinuri de calitate şi calitatea va creşte pe măsură ce plantaţiile "îmbătrânesc", capătă nişte ani şi va urma etapa de promovare în UE, dar şi în ţări terţe. Cred că, în principal, trebuie să începem cu promovarea vinului pe plan naţional pentru că încă se mai fac afirmaţii referitoare la calitatea vinului românesc, că sunt făcute vinurile din pastile şi surcele. Sunt poveşti.

Tot ce găsim pe piaţa organizată sunt vinuri, într-adevăr pe diverse categorii de calitate, dar sunt vinuri, fie că pornesc de la un preţ de 5 lei, fie că sunt 50 de lei", a spus directorul MADR.

România a reuşit să planteze 35.000 de hectare cu viţă de vie prin programul de reconversie, cel mai mare ritm de reconversie din UE, fiind, poate, singura ţară care a reuşit să absoarbă în totalitate cele 42 de milioane de euro alocate anual, după integrarea în UE.

În prezent, România se află în top 5 la nivel european din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu viţă de vie, cu cele peste 200.000 de hectare, şi pe locul 6 în UE din punct de vedere al producţiei.

"România se află în top 5 la nivel european din punct de vedere al suprafeţei şi în top 6 ca producţie. Suntem o ţară viticolă importantă cu o suprafaţă totală de aproape 200.000 de hectare chiar dacă structura nu este chiar cea mai fericită pentru că avem suprafeţe mici, cu mulţi interspecifici în patrimoniul viticol. În timp toate se vor aşeza şi cred că vom putea ocupa locul 5 în ceea ce priveşte producţia de vinuri de calitate, ca procent. Vinul reprezintă la ora actuală un brand naţional şi cred că ar trebui să aibă pe pecetea naţională un mănunchi de spice de grâu şi o carafă de vin sau un coş de struguri", a adăugat Dicu.

În ceea ce priveşte consumul de vin în România, acesta a înregistrat o creştere de la 24 la 27 de litri de vin în ultimii cinci ani, însă a rămas un consum social.

"Datele pe care le avem arată, în privinţa consumului, că a crescut în ultimii 5 ani de la 24 litri la 27 litri pe cap de locuitor, deşi cred că este ceva mai mare. Pentru că nu putem avea o evaluare corectă a producţiei obţinute an de an în condiţiile în care 50% provine din gospodăriile populaţiei. În România, există încă un consum social nu întreaga populaţie care adoră vinul îşi permite să cumpere de la hipermarket, există şi tradiţie şi obiceiul de consuma vin de buturugă sau de căpşunică pentru că este şi mai ieftin. Nu este o caracteristică principală creşterea cantitativă ci aceea calitativă. Vă dau un exemplu: cel mai mare consum de vin este în Luxemburg, dublu faţă de Franţa. De ce?

Pentru că aici este foarte dezvoltat turismul, este o ţară cu impozite mici cu trafic foarte mare, dar nu înseamnă că la ei consumul de cap de locuitor este mai mare decât în Franţa, dar se cumpără foarte mult din Luxemburg. România şi orice popor trebuie să îşi educe consumatorul pentru a consuma vin, nu este o băutură mai sănătoasă şi mai curată dintre băuturi. Nu există ţară cu producţie vitivinicolă care să nu lege turismul de vin, ele merg în paralel", a comentat Dicu.

Pentru anul 2015, estimările actuale arată că va fi o producţie bună de vin atât cantitativ cât şi calitativ, pentru că seceta a favorizat calitatea, iar ploile din iunie au permis o bună vegetaţie.

Potrivit primelor estimări cu privire la producţia din 2015, Italia ar urma să înregistreze în acest an o producţie de 48,8 milioane hectolitri, devansând Franţa (47,6 milioane hectolitri) şi Spania (36,6 milioane hectolitri). Urmează Germania cu 8,7 milioane hectolitri, Portugalia cu 6,7 milioane hectolitri şi România cu o producţie totală de 4,069 milioane de hectolitri, în creştere cu 6,1% comparativ cu cea de anul trecut.

Publicat în Economie

România are nevoie de un cod clar, naţional, al securităţii sistemelor informatice, iar iniţiativa să vină din partea organizaţiilor neguvernamentale specializate, a declarat deputatul Varujan Pambuccian, la un eveniment dedicat securităţii cibernetice. „Singura soluţie pe care o văd este ca iniţiativa pentru un asemenea cod să vină fie din partea legislativului, numai că noi nu avem resurse ca să facem această coagulare, fie din partea unor ONG-uri specializate. Este singura soluţie”, a spus Pambuccian.

Potrivit datelor Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, anul trecut au fost procesate peste 78,7 milioane alerte de securitate cibernetică. Dintre acestea, au fost extrase circa 2,48 milioane IP-uri unice. 24% din totalul IP-urilor unice alocate spaţiului cibernetic românesc (2,4 milioane) au fost implicate în cel puţin o alertă de securitate cibernetică procesată de CERT-RO. În anul 2013, 16% (2,2 milioane) din IP-urile unice alocate spaţiului cibernetic naţional au fost implicate în cel puţin o alertă de securitate cibernetică.

„54% din alertele primite vizează sisteme informatice configurate necorespunzător (misconfigured), nesecurizate sau vulnerabile, ce oferă diverse servicii nesecurizate în Internet, folosite de atacatori pentru ascunderea identităţii şi lansarea de atacuri cibernetice asupra altor ţinte. De cele mai multe ori, aceste sisteme nu trebuie compromise, simpla folosire a acestora fiind suficientă (ex: DNS open resolver, open SNMP, open NTP etc.); acest trend se observă şi prin creşterea numărului de alerte ce au vizat echipamente de reţea de tip business (routere, firewall etc.) sau home user (routere wireless, camere web, smart TV, smartphone etc.), faţă de alte sisteme de operare”, arată CERT-RO, în raportul pe anul 2014.

46% din alerte vizează sisteme informatice din România, victime ale unor atacatori care au reuşit preluarea de resurse în cadrul unor reţele de tip botnet (zombie) prin exploatarea unor vulnerabilităţi tehnice şi infectarea sistemelor cu diverse tipuri de aplicaţii malware. Reţelele de tip botnet reprezintă cea mai importantă problemă existentă în spaţiul cibernetic naţional, deoarece aceste computere compromise pot fi utilizate în derularea de atacuri cibernetice asupra altor ţinte din România sau din spaţiul extern ţării noastre.

10.759 domenii .ro au fost raportate la CERT-RO ca fiind compromise în cursul anului 2014, cu 5% mai multe decât în cursul anului 2013. 

În altă ordine de idei, deputatul a afirmat că livrarea bunurilor cu ajutorul dronelor ar putea începe în România în următorii 3-4 ani. „Anul viitor, în Londra, Amazon începe să livreze bunuri cu drone. Asta este o problemă foarte importantă pentru următorii 3-4 ani. Nu uitaţi că noi suntem fabricanţi de drone. În România există o fabrică importantă de drone. Probabil că o să vedem servicii de genul acesta în România în următorii 3-4 ani. În spatele unei asemenea livrări stă o reţea informatică. Gândiţi-vă câte se pot întâmpla din manipularea informaţiei în reţeaua asta”, a explicat deputatul.

Publicat în National
Pagina 61 din 67