Vineri, 06 Noiembrie 2015 08:30

Cum se poate ajunge la alegeri anticipate

Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Executiv sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului.

Astfel, singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituţie, doar "după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare" de către preşedintele României. Preşedintele "poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".

Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.

Pentru a se ajunge într-o astfel de situaţie este, astfel, nevoie de consens la nivelul Parlamentului, pentru respingerea a două nominalizări de "sacrificiu", aşa cum anunţa şi liderul PNL Alina Gorghiu, care a vorbit despre "un acord politic". În acest caz, cel mai greu cuvânt de spus îl va avea PSD - condus de Liviu Dragnea - fiind partidul cu cel mai mare număr de parlamentari, respectiv 200 (fără UNPR). Pentru a trece un Guvern, este nevoie de 276 de voturi. Dragnea a spus deja că PSD nu vrea alegeri anticipate şi îi va face preşedintelui Iohannis o propunere de premier.

Pe de altă parte, Constituţia mai prevede şi faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Singura situaţie în care Parlamentul a respins o propunere de prim-ministru a fost în noiembrie 2009, când Traian Băsescu l-a propus pe economistul Lucian Croitoru pentru a conduce Guvernul. Ulterior, Traian Băsescu l-a propus pe Liviu Negoiţă, însă această a doua nominalizare nu a mai ajuns la votul Parlamentului, după ce opoziţia reuşise să blocheze audierea miniştrilor în şedinţa conducerii celor două Camere. Premier a fost validat apoi de Parlament liderul PDL Emil Boc.

Publicat în National

România va împrumuta 175 de milioane euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru construcţia a aproximativ 7.000 de locuinţe ANL, în perioada 2016-2020, costul total al investiţiei fiind de 250 de milioane de euro, diferenţa fiind suportată de bugetele locale şi bugetul de stat.

Memorandumul privind Acordul-cadru pentru împrumutul în valoare de 175 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) a fost aprobat, marţi, de Guvern. "Suma este destinată implementării proiectului privind construcţia de locuinţe, destinate închirierii, pentru persoanele/familiile tinere. Perioada de implementare a Proiectului este de 5 ani, respectiv 2016-2020. Proiectul privind construcţia de locuinţe sociale pentru persoanele/familiile tinere are în vedere construirea a circa 6.990 de locuinţe destinate închirierii de către persoane/familii tinere cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani la data depunerii cererii, care nu au posibilitatea achiziţionării/închirierii unei locuinţe de pe piaţa liberă", se arată într-un comunicat al Biroului de presă a Guvernului.

Costul total net estimat al proiectului, care se va realiza în perioada 2016-2020, este de 250 de milioane de euro şi va avea următoarele surse de finanţare: împrumutul BDCE în valoare de 175 de milioane de euro, precum şi contribuţia statului român în valoare de 75 de milioane de euro, din care 37,5 milioane de euro reprezentând sume alocate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi transferate Agenţiei Naţonale pentru Locuinţe (ANL) şi 37,5 milioane de euro reprezentând sume alocate în bugetele locale (terenuri şi viabilizări).

După finalizarea lucrărilor de construcţie a locuinţelor, acestea vor fi transferate în administrarea autorităţilor publice locale, care vor avea obligaţia repartizării locuinţelor în vederea închirierii acestora.

"Perioada de acordare a împrumutului este de până la 20 de ani, din care până la 5 ani perioadă de graţie, iar numărul maxim de tranşe va creşte de la 12 la 15, pentru o distribuţie mai uniformă a fondurilor, evitarea constrângerilor bugetare şi respectarea termenelor BDCE pentru efectuarea tragerilor succesive. Data limită de tragere a împrumutului este 31 martie 2021. Plata datoriei publice aferentă împrumutului se va realiza în condiţii de piaţă avantajoase", mai anunţă Executivul. 

Publicat în Economie

România este o ţară atipică în regiune în ceea ce priveşte reprezentarea femeilor la nivel de conducere, cu destul de puţine în funcţii înalte în politică şi administraţie publică, foarte active şi performante însă în mediul de afaceri, potrivit unei cercetări globale.

"În România, ştim că 34% din acţionarii companiilor sunt femei, deci o rată de reprezentare teoretic bună în cadrul afacerilor locale. La nivel de prezenţă în board-urile marilor companii, estimăm că diversitatea de gen este peste media de 10% a Europei de Est. Există multe exemple absolut remarcabile de femei care conduc unele din cele mai mari companii din România. Romania este o ţară atipică în regiune - deşi reprezentarea femeilor la nivel politic şi în administraţia publică este foarte scăzută la nivel înalt, în mediul de business femeile sunt active, performante şi au succese durabile în companiile în care activează", a declarat într-un comunicat Dana Noujeim, Managing Partner al filialei locale a companiei de cercetare Alexander Hughes, care a realizat studiul.

Tendinţa generală în mediul de afaceri este de diminuare a diferenţelor de gen pentru manageri şi executivi de top, deşi balanţa se înclină în continuare semnificativ în favoarea bărbaţilor.

Cea mai mare pondere a femeilor cu funcţii de top se regăseşte în America de Nord, unde acestea ocupă 20% din totalul general. În Europa de Vest, 17% dintre membrii consiliilor de management sunt femei, comparativ cu Europa Centrală şi de Est, unde totalul acestora este cu 7% mai scăzut. Dacă în Franţa procentul femeilor depăşeşte media pe regiune, 20% dintre directori fiind femei, în Cehia lucrurile stau cu totul altfel, doar 8% dintre managerii de top sunt femei.

Totodată, cei mai tineri directori şi manageri de top se află în Europa Centrală şi de Est, cu o medie de vârstă de 53 de ani, în timp ce la polul opus se află regiunea Asia/Pacific cu 62 de ani. "Cu oameni de diferite vârste la conducere, este mai uşor pentru managementul superior să înţeleagă nevoile în schimbare ale consumatorilor, în diversitatea lor. Acest lucru le conferă un avantaj competitiv în dezvoltarea de produse şi servicii inovatoare pe care le doresc consumatorii, ajută la stimularea şi menţinerea creşterii" a adăugat Noujeim.

Compania de executive search Alexander Hughes a analizat componenţa consiliilor de administraţie ale marilor companii la nivel internaţional, prin prisma factorilor de gen, vârstă, expatriere, nivel de educaţie, mobilitate internă şi durata serviciului. Studiul a cuprins peste 9.600 de persoane cu funcţii de conducere din companii din Europa Centrală şi de Est, Europa de Vest, precum şi din America de Nord şi Asia/Pacific.

Firma a analizat sectoare precum energie, utilităţi şi servicii, industrie, tehnologie, media, telecom, imobiliare, construcţii, infrastructură, inginerie, servicii financiare, piaţa de consum, bio-ştiinţe şi servicii profesionale.

Publicat în Economie

Peste 2.000 de societăţi şi-au dobândit faima de "zombie" în ultimul an, după ce la doar câteva luni de la înfiinţare şi-au suspendat activitatea sau au cerut radierea la Registrul Comerţului, cele mai multe fiind localizate în Bucureşti, Ilfov, Bihor, Constanţa, Timiş şi Cluj, potrivit unui studiu.

"Business-ul este un adevărat sport sângeros. Mii de firme se nasc şi mor în acelaşi an în România, sufocate în hăţişul plin de capcane care este lanţul economic. În ultimul an, peste 2.000 de societăţi şi-au căpătat faima de «zombie», având o existenţă de numai câteva luni. Să faci afaceri în România nu este deloc un lucru uşor. De la găsirea unor clienţi serioşi, la amânarea plăţii unor facturi şi efectele insolvenţelor sau falimentelor, sunt tot mai multe afaceri care îşi închid porţile pentru că nu au capitalul necesar de subzistenţă", se arată într-un studiu realizat de KeysFin.

În 2014, potrivit datelor KeysFin, au fost 2.067 de astfel de societăţi care, abia înfiinţate, şi-au suspendat activitatea sau au cerut radierea la Registrul Comerţului. Peste 60% dintre ele au activat în comerţ şi servicii, domeniile cele mai dinamice ale economiei dar şi cele care au cel mai ridicat risc investiţional. "Vorbim, în primul rând, de mici afaceri, SRL-uri înfiinţate pentru a derula operaţiuni de comerţ, dar şi business-uri din alte domenii, precum construcţii, intermedieri, producţia de bunuri de larg consum şi HORECA, adică hoteluri, baruri şi restaurante. Sunt firme care au tăiat măcar o factură şi n-au avut forţa financiară sau know how-ul managerial care să le facă să continue", afirmă analiştii de la KeysFin.

Printre firmele considerate "zombie" se află şi un număr semnificativ de societăţi de portofoliu, înfiinţate de oamenii de afaceri doar pentru a derula unele tranzacţii şi care, o dată folosite, sunt închise imediat.

Statistica KeysFin arată că cele mai multe firme "zombie" au fost înregistrate, anul trecut, în Bucureşti - 675, capitala fiind urmată de Ilfov cu 145, Bihor cu 134, Constanţa cu 133, Timiş cu 120 şi Cluj cu 106. La polul opus se află zonele în care business-ul este unul la cote ceva mai reduse, precum Tulcea, Botoşani, Harghita şi Covasna, unde s-au înregistrat, în 2014, sub 10 firme considerate "zombie", adică care n-au rezistat mai mult de câteva luni. 

Publicat în Economie

Numărul şomerilor din România a crescut faţă cel de anul trecut, deşi economia a înregistrat o creştere statistică importantă. Rata şomajului s-a situat, în septembrie, la 6,8%, în creştere faţă de nivelul de 6,7% înregistrat în luna septembrie 2014, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri. Sunt peste 625.000 de români fără un loc de muncă în prezent, în timp ce anul trecut în septembrie erau 620 de mii.

Potrivit sursei citate, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 2,5 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 7,9% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,4% în cazul celor de sex feminin. De asemenea, numărul şomerilor în vârstă de 15-74 ani, estimat pentru luna septembrie din anul curent, este de 627.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (626.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (619.000 persoane), scrie Agerpres. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,7% pentru luna septembrie 2015, respectiv 6,8% în cazul bărbaţilor şi 4,2% în cel al femeilor.

Datele INS relevă că numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 77,1% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna septembrie 2015. 

Publicat în Economie

Şi cu bani mulţi daţi la stat, şi cu timp pierdut pentru plata taxelor. Nu e uşor să faci afaceri în România, este concluzia unui studiu al Băncii Mondiale. Mai bine de 40 la sută din profitul unei firme se duce la stat, în vreme ce patronul petrece aproape o săptămână dintr-un an ca să-şi achite toate dările. Cele mai împovărătoare sunt taxele pe muncă. „O companie medie din România plăteşte ca procent din profitul său comercial cam 42 la sută, care este peste media europeană", spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Un patron polonez plăteşte ceva mai puţin – 40 la sută din profit, dar petrece aproape de două ori mai mult timp ca să-şi achite dările.

În România, taxele pe muncă sunt împovărătoare, chiar şi după reducerea contribuţiei la asigurările sociale, spun specialiştii. La un salariu net de 1.400 de lei, angajatorul plăteşte taxe şi impozite la stat de 460 de lei, iar de la salariat strânge mai mult - 580 de lei. În total, peste 1.000 de lei ajung în vistieria statului.

Publicat în Economie

România se situează pe locul 3 în clasamentul ţărilor în care raportul preţ-performanţă în comunicaţii este competitiv, potrivit datelor prezentate de Varujan Pambuccian, membru în Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, în conferinţa RONOG 2015 (Romanian Network Operators Group). „A contat mult partea de reţele metropolitane, dar şi neutralitatea tehnologică şi existenţa operatorilor mici care au dus competiţia foarte sus. În acest sens, trebuie spus că era nevoie de existenţa unei organizaţii, precum InterLAN (gazda evenimentului RONOG), care să reprezinte aceşti operatori, pentru ca în România competiţia dintre ei să poată fi menţinută la un nivel foarte bun. Sunt ţări europene în care acest lucru nu s-a întâmplat şi asta se vede din calitatea serviciilor pe care le oferă ele. Încercaţi să vă conectaţi la internet în ţări mari, o să vedeţi ce greu este şi la ce preţuri vă veţi conecta”, a precizat Pambuccian.

Un alt subiect controversat, abordat în conferinţa RONOG, a fost cel al site-urilor neautorizate de jocuri de noroc. „Există o listă neagră a site-urilor de jocuri de noroc care pot fi accesate din România. Furnizorii de servicii de internet sunt obligaţi să implementeze lista neagră şi să blocheze accesul utilizatorilor din România pe site-urile respective”, a declarat şeful Direcţiei de Informatizare din cadrul Oficiului Naţional de Jocuri de Noroc (ONJN), Sebastian Ionescu.

La rândul său, vicepreşedintele ONJN, Gabriel Gheorghe, a menţionat că „s-a făcut o analiză legată de situaţia jucătorilor care au activat pe site-urile neautorizate”. „Suntem încă în mijlocul acestei analize. Concret, o să vedem exact măsurile care se vor lua. Contravenţia este contravenţie, fie că s-a jucat un leu, fie că s-au jucat 10”, a spus Gheorghe.

Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor de site-uri de jocuri de noroc, compania InterLAN a dezvoltat o aplicaţie menită să avertizeze utilizatorii că se află pe un site neautorizat. Aplicaţia îi redirecţionează către site-ul ONJN, de unde utilizatorii pot afla toate datele referitoare la amenzile şi sancţiunile impuse în acest moment. „Dorim să încurajăm în continuare comunicarea şi dialogul între operatori, asigurând un mediu propice iniţierii şi dezvoltării de parteneriate între aceştia”, a subliniat Eric Andrei Băleanu, preşedintele Asociaţiei InterLAN.

Publicat în National

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata sărăciei relative, cu un procent de 25,4%, au arătat oficialii Institutului Naţional de Statistică (INS), citând datele Eurostat pe anul 2013.

Potrivit documentului prezentat, faţă de anul precedent procentul privind sărăcia relativă (raportul procentual între numărul persoanelor sărace care au un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent şi total populaţiei) a crescut cu 3 puncte procentuale.

Pe locul al doilea se situează Spania cu 22,2%, pe al treilea - Bulgaria, cu 21,8%. Cel mai scăzut nivel al ratei sărăciei relative este în Cehia, acolo procentul fiind de 9,7%. De asemenea, un procent scăzut se înregistrează şi în Olanda, respectiv 11,6%, şi Danemarca - 11,9%.

Potrivit INS, în România sunt 8,5 milioane persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială.

"Rata sărăciei, ca atare, are în jur de 2,5 milioane persoane (în România n.r.). Dacă ne uităm câţi sunt cei care suferă şi de risc de sărăcie, dar şi de deprivare materială severă vedem că avem 2,2 milioane persoane care sunt mult mai sărace, dar sunt şi deprivate sever din punct de vedere material. Sunt în jur de 157.000 de persoane care suferă de deprivare materială severă şi trăiesc şi în gospodării cu intensitate redusă a muncii. Mai sunt 145.000 de persoane care sunt expuse riscului de sărăcie şi trăiesc în gospodării cu intensitate redusă de muncă, dar există aproximativ jumătate de milion de persoane care suferă de sărăcie, deprivare materială severă, şi trăiesc în gospodării cu intensitate redusă a muncii", a declarat Silvia Pisică, director general în cadrul Institutului Naţional de Statistică.

Potrivit expertului INS, Ana Maria Ciuhu, la nivel european puţin peste 30% din veniturile populaţiei ar trebui redistribuite pentru ca toţi indivizii să aibă aceleaşi venituri

"La nivel european puţin peste 30% din veniturile populaţiei ar trebui redistribuite pentru ca toţi indivizii europeni să aibă aceleaşi venituri. Observăm că România în 2007 se afla pe ultimul loc cu un procent de aproximativ 38%, iar în 2013 situaţia s-a modificat. Ne aflăm după Portugalia, Grecia, Lituania şi Bulgaria, care e pe ultimul loc. Media europeană nu s-a modificat. În ceea ce priveşte raportul inegalităţii S80/S20 (de câte ori sunt mai mari veniturile persoanelor cele mai bogate faţă de veniturile persoanelor cele mai sărace în cadrul unei distribuţii după venit n.r.) în 2013 constatăm că România rămâne pe primul loc, cu o diferenţă de şase ori între cele două categorii de venituri. Înseamnă că la veniturile persoanelor mai bogate faţă de cele mai sărace ne aflăm într-o situaţie critică", a afirmat Ciuhu.

Conform datelor publicate de Eurostat, aproximativ 40,2% din populaţia României era expusă în 2014 riscului de sărăcie şi excludere socială, situaţie care a plasat-o pe primul loc în Uniunea Europeană, în condiţiile în care, la nivelul UE, 122 de milioane de persoane, sau 24,4% din populaţie, se aflau în această situaţie.

Dacă în UE o persoană din patru este expusă riscului de sărăcie şi excludere socială, în trei state membre mai mult de o treime din populaţie este expusă acestui risc: România (40,2%), Bulgaria (40,1%) şi Grecia (36%). La polul opus, cel mai mic risc se înregistrează în Cehia (14,8%), Suedia (16,9%), Olanda (17,1%), Finlanda (17,3%) şi Danemarca (17,8%).

Cu toate acestea, România se situează printre statele membre UE care, între 2008 şi 2014, au realizat cele mai mari progrese în privinţa reducerii riscului de sărăcie şi excludere socială, în condiţiile în care acest risc a scăzut cu patru puncte procentuale, o reducere mai mare la nivelul Uniunii, de 5,8 puncte procentuale, fiind înregistrată doar în Polonia.

La nivelul UE, procentajul populaţiei afectată de riscul de sărăcie şi excludere socială a crescut de la 23,8%, în 2008, până la 24,4%, în 2014. Reducerea acestui procentaj este unul dintre obiectivele principale ale strategiei Europa 2020.

„Raportul de analiză privind contractarea serviciilor sociale în context naţional şi european” realizat în cadrul unui proiect al Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) şi UNICEF România arată că aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi.

„66,1% din familiile din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Unul din opt copii din satele româneşti merge uneori sau întotdeauna la culcare flămând, în creştere cu 2% (în 2013) faţă de 2012. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% faţă de 2013”, se arată în raportul care citează „Bunăstarea copiilor din mediul rural” (2012 şi 2014) realizat de World Vision.

Datele Ministerului Fondurilor Europene semnalează că mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială (52,2% în 2012), cel mai ridicat nivel din UE27 cu excepţia Bulgariei. Riscul sărăciei şi excluziunii sociale este mai mare în gospodăriile cu mulţi copii (72,5% în cazul gospodăriilor cu 2 adulţi şi 3 sau mai mulţi copii) şi în cele monoparentale (60,7%).

Potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului Muncii, în prezent, unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, şi o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situaţie de cel puţin trei ani.

„O treime din populaţie este afectată de privare materială severă, în sensul că nu-şi poate permite să achiziţioneze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. Încă mai există în România copii care nu au mers niciodată la şcoală, iar procentul tinerilor fără o educaţie adecvată este ridicat. Multe persoane sunt în continuare inactive sau neangajate formal, cu şanse mici de a căpăta acces corespunzător la piaţa muncii. Există inegalităţi în ceea ce priveşte acoperirea cu servicii medicale de bază. Există un număr semnificativ de comunităţi dezavantajate în care aceste probleme se cumulează, făcând aproape imposibilă întreruperea ciclului excluderii, fără ca membrii săi să fie sprijiniţi şi integraţi prin intervenţii din exterior”, se arată în Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2014-2020), publicată pe site-ul Ministerului Muncii.

Datele Ministerului Muncii arată că în primul semestru din acest an numărul mediu lunar de familii beneficiare de venit minim garantat a crescut la 252.688 familii, în creştere cu 4,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

'Numărul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 241.004 în semestrul I 2014 la 252.688 în semestrul I 2015, cu 11.684 familii (4,8%). Suma plătită în semestrul I 2015, de 348.024.611 lei, a fost mai mare cu 15.012.339 lei (4,5%) decât în semestrul I 2014. Judeţele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat (peste 8.000) au fost Mureş, Olt, Argeş, Iaşi, Dâmboviţa, Bacău, Vaslui, Teleorman, Galaţi, Buzău şi Dolj', informează Ministerul.

Suma plătită din bugetul Ministerului pentru întreg programul de acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contribuţii pentru asigurările de sănătate şi asigurarea obligatorie a locuinţelor) în semestrul I a fost de peste 369,7 milioane lei, mai mare cu 1.9 milioane lei (5,1%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Publicat în National

România ocupă, în 2015, locul 37 din 189 de ţări în clasamentul "Doing Business 2016" elaborat de Banca Mondială, cu un punctaj total de 73,78 puncte. Deşi scorul general înregistrat de România în acest an este cu 0,19 puncte mai mare decât cel de 73,59 puncte înregistrat anul trecut, România a rămas în continuare pe locul 37 în acest clasament anual realizat de Banca Mondială.

Raportul instituţiei financiare internaţionale analizează 189 de economii pe baza a 11 criterii precum demararea unei afaceri, obţinerea unui credit, accesul la reţeaua de electricitate şi tranzacţiile transfrontaliere.

Raportul nu acoperă însă domenii precum securitatea, stabilitatea macroeconomică sau corupţia.

România devansează în acest clasament ţări precum Bulgaria, locul 38, Ungaria, locul 42, Belgia, locul 43, Italia, locul 45, sau Turcia, locul 55, dar se situează în urma unor ţări precum Cehia, locul 36, Japonia, locul 34, Slovenia şi Slovacia, ambele la egalitate pe locul 29.

Potrivit Băncii Mondiale, în ceea ce priveşte demararea unei afaceri, România se află pe locul 45 din 189 de ţări, cu opt locuri mai jos decât în 2014. Conform indicatorilor din raportul 'Doing Business', în România este nevoie de 8 zile şi de îndeplinirea a cinci proceduri pentru deschiderea unei afaceri.

Raportul „Doing Business 2016” susţine că România a făcut progrese la capitolul plata taxelor prin reducerea contribuţiilor sociale pentru companii şi a contribuţiilor la fondul de risc. În ceea ce priveşte respectarea contractelor, România a făcut progrese prin transferul unor responsabilităţi de la tribunal către executorul judecătoresc, şi a facilitat obţinerea de informaţii de către executorul judecătoresc de la terţele părţi.

În ceea ce priveşte rezolvarea insolvenţelor, România a făcut progrese prin introducerea de limite de timp pentru perioada de observarea precum şi pentru implementarea planului de reorganizare, prin clarificarea regulilor cu privire la prioritatea la plată a solicitărilor creditorilor.

Din cele 189 de ţări analizate de Banca Mondială, Singapore ocupă prima poziţie în ierarhia statelor unde este cel mai uşor să faci afaceri, urmat de Noua Zeelandă şi Danemarca. Din Europa, cel mai bine clasate sunt Danemarca (3), Marea Britanie (6), Suedia (8), Norvegia (9) şi Finlanda 10). Pe ultimele locuri ale clasamentului se află trei ţări africane (Sudanul de Sud, Eritreea şi Libia). 

Publicat în National

Execuţia bugetului general consolidat la sfârşitul primelor nouă luni din 2015 s-a încheiat cu un excedent de 6,1 miliarde lei, respectiv 0,87% din PIB, faţă de excedentul de 0,4 miliarde lei, respectiv 0,06% din PIB, înregistrat la aceeaşi dată în anul 2014, conform datelor publicate luni de Ministerul Finanţelor Publice.

Domnul Robert Dragomir, din Timisoara, a preluat de la sotia sa un truc simplu pentru culoarea naturala a parului. Aproape ca nu i-a venit sa creada ce s-a intamplat in 2 ore... Afla despre ce e vorba!

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 169,1 miliarde lei, reprezentând 24% din PIB, au fost cu 8,8% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar ca pondere în PIB cu 0,7 puncte procentuale.

„S-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe venit (+13,6%), TVA (+12,5%), venituri nefiscale (+12,8%), impozit pe profit (+10,9%) şi accize (+8,2%). Încasările din contribuţii de asigurări sociale au scăzut doar cu 1,4% faţă de anul anterior, fiind influenţate de reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuţiilor angajatorilor, cât şi de creşterea pe anul 2015 cu 0,5 pp a cotei de contribuţie către pilonul II de pensii. La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 2,9%, taxe pe utilizarea bunurilor cu 5,5% şi venituri nefiscale cu 1,7%”, se menţionează în comunicatul publicat de MFP.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 162,9 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, dar s-au diminuat cu 0,2 pp ca pondere în PIB.

O reducere semnificativă s-a înregistrat în cazul cheltuielilor cu dobânzile (-8,1%) ca urmare a sezonalităţii plăţilor şi a scăderii randamentelor la titlurile de stat.

„În paralel, se remarcă o creştere semnificativă, cu 41,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, a cheltuielilor efectuate pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 19,0 miliarde lei, respectiv 2,7% din PIB, în termeni nominali cu 15,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, precizează reprezentanţii MFP.

Publicat în National
Pagina 62 din 67