Compania irlandeză de îmbrăcăminte Primark, una dintre cele mai mari companii în domeniu, care îşi vinde produsele la preţuri reduse, a început recrutările de personal pentru intrarea în România.
Compania angajează de la lucrători în magazine şi consilier vânzări la specialişti în resurse umane, Team Manager şi Deputy Store Manager, informează profit.ro.
Primark şi-a anunţat intrarea în România la începutul anului, prin deschiderea primului magazin, în Bucureşti, localizat în centrul comercial ParkLake. Noul magazin va marca intrarea Primark pe cea de-a patra piaţă central şi est europeană, după inaugurarea magazinelor sale din Slovenia, Polonia şi Cehia, din ultimii ani. Ulterior a anunţat că ia în calcul şi AFI Cotroceni.

Articole similare: Unde se deschide primul magazin Primark în România

Publicat în National

Parlamentul European a dezbătut, miercuri, 05 octombrie 2022, o rezoluţie nelegislativă privind extinderea Schengen, la solicitarea socialiştilor europeni pentru aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen.
Europarlamentarii din ţările membre au discutat aprins pe această temă, mulţi dintre ei susţinând cauza, însă s-au ridicat şi voci împotrivă.
Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a afirmat că la summitul din luna decembrie va încerca să obţină unanimitatea cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, a anunţat ministrul ceh de Externe Mikulas Bek, în plenul Parlamentului European.
"În ultimii ani, spaţiul Schengen a resimţit provocări precum valul de migranţi din 2015-2016 şi consecinţele actualului conflict din Ucraina. Preşedinţia (cehă a Consiliului UE) consideră că extinderea Schengen este un element fundamental şi se angajează să facă progrese pentru ca România şi Bulgaria să adere la acest spaţiu", a spus Bek în plenul de la Strasbourg, care dezbate procesul de aderare a României şi Bulgariei la zona Schengen.
Supunerea la vot a unei rezoluţii a Parlamentului European pe această temă este prevăzută pentru sesiunea plenară din 17-20 octombrie.
Oficialul ceh a precizat că săptămâna viitoare vor începe vizite ale experţilor europeni în România şi Bulgaria, relatează hotnews.ro.

Ce au spus europarlamentarii din statele membre:

Europarlamentar neamţ: "Germania nu s-a opus niciodată aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen".
Europarlamentar olandez: "Mi-e ruşine cu Guvernul olandez, cer premierului să susţină aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen".
Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas: "În ultimii 35 de ani, am construit o întreagă arhitectură pentru spaţiul Schengen şi trebuie să continuăm să îmbunătăţim această arhitectură. Sprijinul europenilor pentru Schengen demonstrează importanţa lui. România şi Bulgaria aşteaptă o decizie a Consiliului de peste 11 ani. Doresc să laud partenerii români şi bulgari pentru modul în care au gestionat frontierele externe ale Uniunii în faţa unui val mare de refugiaţi ucraineni".
Acesta a adăugat că cele două ţări rămân angajate în aplicarea acquisului Schengen şi în asigurarea securităţii la frontierele externe, precizând că apropiata vizită a experţilor europeni nu înseamnă o reevaluare a pregătirii celor două ţări, ci doar o ocazie ca statele membre să primească ultimele actualizări privind aplicarea normelor Schengen în România şi Bulgaria.
"Comisia Europeană îşi reiterează sprijinul deplin pentru aderarea României şi a Bulgariei la Schengen. Avem ocazia ca în decembrie să luăm această decizie istorică", a încheiat reprezentantul executivului UE.
Liderul grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, a spus şi el că România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru a deveni membre ale spaţiului Schengen. "România şi Bulgaria au aşteptat 11 ani, aşa ceva este inacceptabil, nu există motive obiective pentru a lăsa cele două state în afara Schengen. PPE a luptat mereu şi constant pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen şi cerem Consiliului să dea undă verde", a insistat eurodeputatul german.
Eurodeputata olandeză Sophia in 't Veld, membră a partidului Democraten 66 aflat la guvernare în Olanda, a spus: "După 11 ani, îmi este ruşine de cetăţenii români şi bulgari, care simt pe bună dreptate că nu sunt trataţi în mod egal" şi a cerut premierului olandez, Mark Rutte, să sprijine extinderea zonei europene de liberă circulaţie şi cu cele două ţări candidate.
Reprezentanta grupului Verzilor, Tineke Strik, a spus şi ea că este în interesul Uniunii Europene ca România şi Bulgaria să intre în spaţiul Schengen, dar ea s-a pronunţat pentru ''o decizie obiectivă, bazată pe merite, fără a amesteca chestiunile politice''.

"Nu avem nevoie de România şi de Bulgaria nici în Uniunea Europeană, nici în Schengen"

În schimb, eurodeputatul german Guido Reil (foto ↑), din grupul Identitate şi Democraţie (ID), a lansat un atac virulent la adresa României şi a Bulgariei, susţinând că cele două state nu trebuie să fie acceptate în Schengen şi că aderarea lor la UE a fost o greşeală.
"În ultimul an am fost de multe ori în România şi vreau să fiu prietenos când spun că România este Wild West-ul Europei. În Ucraina am văzut o infrastructură mult mai bună decât în România. Nu avem nevoie de România şi de Bulgaria nici în Uniunea Europeană, nici în Schengen", a afirmat Reil, membru al partidului naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD), citat de Agerpres.
După această intervenţie, preşedinta de şedinţă i-a atras atenţia eurodeputatului german pentru tonul jignitor folosit şi a anunţat că o va informa pe preşedinta PE, Roberta Metsola, pentru a-l sancţiona.
Eurodeputatul german Gunnar Beck (grupul ID) a apreciat că este nevoie mai degrabă de o reformă a spaţiului Schengen, nu de extinderea sa prin "admiterea a trei state corupte" (Bulgaria, Croaţia şi România, n.red.), el invocând ca argument indicele Transparency International. În opinia sa, aderarea României şi a Bulgariei la Schengen va duce la o migraţie în masă. (Foto credits Kurier.at)

Citeşte şi Dan Nica: Aderarea la Schengen, acum! Cerem imperativ să se pună capăt discriminării românilor în UE!

Publicat în Mapamond

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi şi vineri, la prima reuniune a Comunităţii Politice Europene şi la reuniunea informală a Consiliului European, care se desfăşoară la Praga, în Republica Cehă, a informat Administraţia Prezidenţială.
Potrivit sursei citate, prima reuniune a Comunităţii Politice Europene, care va avea loc joi, va constitui o platformă de dialog politic, care va reuni cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi 17 parteneri europeni (partenerii din Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Turcia, Islanda, Regatul Norvegiei, Confederaţia Elveţiană şi Principatul Liechtenstein).
Reuniunea va reprezenta un prilej de promovare a cooperării cu privire la teme de interes comun, în vederea consolidării securităţii, stabilităţii şi prosperităţii pe întreg continentul european, fără ca acest cadru să constituie o alternativă la procesul de extindere a Uniunii Europene, arată Administraţia Prezidenţială.
În cadrul reuniunii informale a Consiliului European, care va avea loc la vineri, liderii UE vor aborda situaţia din Ucraina, din perspectiva răspunsului european la demersurile Federaţiei Ruse de escaladare a conflictului şi a continuării acordării de sprijin Ucrainei pe plan financiar, politic, militar şi umanitar.
De asemenea, va fi abordată situaţia pe piaţa de energie, din punctul de vedere al impactului preţurilor ridicate la energie asupra costului vieţii şi al eforturilor de asigurare a securităţii aprovizionării cu energie. Liderii UE vor avea discuţii şi cu privire la situaţia economică la nivel european, cu accent pe abordarea nivelului ridicat al inflaţiei şi al riscului de recesiune.
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, la o videoconferinţă cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu prim-ministrul Luxemburgului, Xavier Bettel, şi prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, cu privire la cele două reuniuni. (sursa Agerpres)

Citeşte şi Comunitatea politică europeană se reuneşte pentru prima dată la 6 octombrie 2022

Publicat în Politica

Aeroportul internaţional Queen Alia din Amman a întâmpinat duminică primul zbor charter care a transportat 134 de turişti din România, eveniment care a marcat lansarea unui "pod aerian" între Amman şi Bucureşti, informează agenţia de presă Petra.
Ministrul Turismului din Iordania, Nayef Fayez, a subliniat într-un comunicat de presă că lansarea acestui "pod aerian" turistic, cu o frecvenţă de un zbor pe săptămână până la finele anului, confirmă creşterea numărului de turişti care ajung la Aman ca o poartă spre zonele turistice şi arheologice din Iordania.
"Acest pod aerain este rezultatul colaborării între Jordan Tourism Board's (JTB), Ministerul Turismului şi Ambasada Iordaniei la Bucureşti pentru a facilita zborurile low-cost şi a promova activităţile turistice", a declarat directorul de la JTB, Abed Al Razzaq Arabiyat. "Invitarea zborurilor de tip low-cost regulate şi a zborurilor de tip charter din diferite ţări spre aeroporturile Queen Alia din Amman şi King Hussein din Aqaba va duce la creşterea numărului de turişti din România şi alte state UE", a adăugat Abed Al Razzaq Arabiyat. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) anunţă că a dispus aplicarea imediată de măsuri menite să protejeze efectivele de rumegătoare mici din ţara noastră de contaminare cu variola ovinelor şi caprinelor, după confirmarea acestei boli în patru ferme de ovine din Spania, în regiunile Andaluzia şi Castilia-La Mancha, şi după notificarea de alte noi suspiciuni.
"În contextul în care ţara noastră este liberă de boală (fără aplicarea unui program de vaccinare), se aplică prevederile Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului şi actelor delegate, inclusiv cele care au drept scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală. Astfel, măsurile dispuse de ANSVSA privesc: informarea medicilor veterinari cu atribuţii specifice, a operatorilor economici şi a tuturor persoanelor implicate în activitatea de comerţ cu rumegătoare, privind situaţia epidemiologică din Spania; instruirea medicilor veterinari cu privire la recunoaşterea semnelor clinice de boală, în conformitate cu specificaţiile Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH); instrucţiuni în teritoriu pentru monitorizarea stării de sănătate a animalelor introduse în România din Spania", se arată într-un comunicat de presă al instituţiei, transmis joi Agerpres.
Variola ovină şi caprină este o boală infecţioasă virală, notificabilă obligatoriu la Comisia Europeană şi la Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor, care afectează ovinele şi caprinele şi care poate avea un impact sever asupra populaţiilor de animale în cauză şi asupra profitabilităţii creşterii animalelor, cauzând perturbări ale circulaţiei acestor animale şi ale produselor provenite de la acestea, în interiorul Uniunii, precum şi ale exporturilor către ţări terţe.
Comisia Europeană a adoptat în data de 21 septembrie 2022, Decizia de punere în aplicare nr. 2022/1639 a Comisiei, privind anumite măsuri de urgenţă provizorii, referitoare la variola ovină şi caprină în Spania.
În conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687 a fost stabilită o zonă de restricţii, care cuprinde zone de protecţie şi de supraveghere, în care se aplică măsurile generale de control al bolilor prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2020/687, pentru a preveni răspândirea bolii.
ANSVSA precizează că România nu realizează activităţi de comerţ intracomunitar sau de import cu animale din speciile receptive la variolă ovină şi caprină şi nici cu produse sau cu subproduse provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de boală fără vaccinare.
Variola ovinelor şi variola caprinelor evoluează endemic în Africa, la nord de Ecuator, Orientul Mijlociu, Turcia şi unele părţi ale Asiei, fiind considerate boli exotice pentru Uniunea Europeană (UE), cu toate că au fost înregistrate focare în Bulgaria (2013) şi în Grecia (2016).

Publicat în National

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, desfăşurat în format hibrid, a adoptat astăzi Hotărârea privind transmiterea solicitării de asistenţă internaţională, prin Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene, pentru accesarea dozelor de medicamente necesare tratării unui număr de aproximativ 150 pacienţi infectaţi cu virusul variola maimuţei.
Urmare a aprobării acestei hotărâri, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă va dispune măsurile necesare în vederea activării Mecanismului European de Protecţie Civilă în scopul identificării posibilităţilor de sprijin.
Şedinţa CNSU a avut loc ca urmare a adresei transmise de Ministerul Sănătăţii şi în contextul declarării de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în data de 23.07.2022, a focarului de variola maimuţei ca urgenţă de sănătate publică de interes internaţional.

Publicat în Sanatate

Delegaţia PSD din Parlamentul European a obţinut introducerea pe agenda plenului Parlamentului European a unei dezbateri cu rezoluţie privind soluţionarea aderării României la Spaţiul Schengen, a anunţat eurodeputatul Dan Nica, liderul delegaţiei social-democrate. Demersul e iniţiat de Grupul politic S&D.
„România îndeplineşte toate criteriile tehnice de aderare la Spaţiul Schengen. Sunt 11 ani în care România a aplicat şi a respectat toate prevederile acquis-ului Schengen, controlând şi protejând graniţele externe ale Uniunii. Cu toate acestea, fără niciun motiv obiectiv, Consiliul continuă să evite luarea unei decizii. Acest lucru este cu atât mai sfidător în actualul context geopolitic şi de securitate”, a declarat Dan Nica.
Preşedinta Grupului Social-Democraţilor europeni, alături de Delegaţia PSD din Parlamentul European şi de delegaţia bulgară au cerut o dezbatere şi un vot pentru o rezoluţie în plenul Parlamentului European, privind aderarea la Spaţiul Schengen. Delegaţiile solicită introducerea acestui punct pe ordinea de zi a plenarei europarlamentare din 3-6 octombrie 2022.

Publicat în Politica

Când mergi să faci cumpărături, mai rar te uiţi la gramajul produselor, mai ales dacă obişnuieşti să cumperi cam aceleaşi lucruri. În ultima  vreme, cumpărătorii au observat însă că la unele produse cumpărate cantitatea este mai mică la acelaşi preţ sau, în anumite cazuri, costul este doar puţin mai mare decât înainte. E o inflaţie mascată, pe care economiştii din alte ţări au numit-o shrinkflation. Aceasta apare, în general, în perioade cu inflaţie ridicată, relatează hotnews.ro.
În SUA există în literatura economică, de mult timp, fenomenul de shrinkflation, adică o companie micşorează cantitatea produsului, dar păstrează preţul. Consumatorii sunt astfel păcăliţi. Acest fenomen încă nu are o denumire specifică în limba română.
Atenţia la gramaj e foarte importantă pentru companiile mari în momentul în care calculează preţul, iar acum, ca să păstreze acelaşi preţ, au micşorat cantitatea, aşadar cumpărătorul primeşte mai puţin fără să-şi dea seama pentru că de fiecare dată te uiţi la preş, însă mai rar la gramaj.
În urmă cu câteva luni, când HotNews.ro a observat acest lucru la supermarketuri, a încercat să obţină informaţii de unii dintre marii retaileri, dar aceştia au refuzat să ne ofere datele cerute: unii s-au făcut că nu înţeleg ce este shrinkflation, iar alţii ne-au spus că n-au astfel de date. Nu numai în România se observă, mai nou cam peste tot în Europa a început să se vorbească despre asta.
Fenomenul shrinkflation a stârnit furia consumatorilor şi în Grecia sau Germania. Cetăţenii au trimis multe plângeri către autorităţile de protecţie a consumatorilor, considerând asta ca fiind o hoţie. În Franţa a fost lansată o petiţie care denunţă producătorii şi supermarketurile, iar 8.000 de oameni au semnat în primele 10 zile, pentru că tehnica folosită induce în eroare clienţii în ceea ce priveşte dimensiunile şi preţurile produselor. În Spania s-a descoperit că în supermarket anumite branduri de margarină aveau cu 50 de grame mai puţin, anumite iaurturi cu 5 grame, iar chorizo cu 10 grame.
Organizaţiile de protecţie a consumatorilor au atras atenţia şi recomandat verificarea gramajelor de către cetăţeni pentru că „produsele care aparent nu au preţ mai mare, de fapt au”. În Italia, autorităţile monitorizează fenomenul creşterii ascunse ale preţurilor, în sensul transparenţei faţă de consumatori.

Publicat în National

Este criză de medicamente în spitale şi farmacii. Producătorii din industria farmaceutică spun că de vină este politica preţurilor. Legea cere ca ele să fie calculate în funcţie de cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană. Lipsa anumitor medicamente crează deja probleme în unele spitale din ţară. Din această cauză la Constanţa, spre exemplu, au fost amânate toate operaţiile care nu sunt urgente, notează digi24.ro.

În 2022 au fost cele mai multe întârzieri în aprovizionarea cu medicamente din ultimii 7 ani. Aproape una în fiecare zi. Ministrul Sănătăţii spune că principala sursă a problemelor este că instituţiile de stat sunt obligate să cumpere la cel mai mic preţ posibil.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii: "Mecanismul de preţ din România, de foarte multe ori, descurajează firmele să producă medicamente, şi mai ales pentru generice, acest preţ e extrem de redus şi câteodată renunţă la fabricaţie. Lucrurile se pot acutiza, mai ales în condiţiile în care producătorii de medicamente au semnalat o creştere a costurilor din cauza modificărilor de pe piaţa energiei".

Dragoş Damian, CEO Terapia CLUJ: "De vreo 5 ani atragem atenţia cu privire pa criza medicamentelor, când nici măcar nu era criza materiilor prime. Dispariţia produselor fabricate în ţară... nu e o soluţie să aduci pe nevoi speciale, asta va face să dispară şi mai multe medicamente făcute în ţară".

Cea mai recentă criză a apărut la Constanţa

La Spitalul Judeţean au fost amânate toate operaţiile care nu sunt urgente, din cauză că stocul de medicamente pentru anestezia generală este pe sfârşite.

Producţia a fost întreruptă temporar în fabrică din unor cauza unor neconformităţii în calitatea produsului finit. Marius Prăzaru, director medical Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa: "La momentul acesta mai avem circa 50 de fiole, la nivelul spitalului. Ţin să menţionez că la un pacient se folosesc în jur de 5-6 fiole. Există un medicament înlocuitor, dar este extrem de scump".

Ministrul Sănătăţii spune la Digi24 că în săptămânile următoare, medicamentul va fi disponibil din nou, din import. Alexandru Rafila: "Orice spital mare trebuie să aibă o rezervă dintr-un produs care se foloseşte pe scară largă, zilnic, la aproape toate intervenţiile chirurgicale. E o problemă mai degraba de organizare a spitalului, decât o problemă la nivelul ţării".

Reprezentanţii firmei care produce medicamentul spun că au în depozit 51.000 de cutii, cantitate care acoperă necesarul pe 90 de zile ale spitalelor.

Ce spune firma producătoare despre stocul de medicamente

Zentiva România (comunicat de presă): "Am finalizat producţia a 51.000 cutii de Neostigmină care au ajuns în depozitele noastre la finalul săptămânii trecute. Am informat distribuitorii de disponibilitatea medicamentului şi sperăm ca în cel mai scurt timp medicamentele să ajungă la spitalele care au nevoie. Conform estimărilor noastre, această cantitate acoperă necesarul pentru 90 de zile al spitalelor".

Publicat în Sanatate

Concordatul preventiv constă într-un contract între debitor şi creditori prin care sunt satisfăcute cerinţele creditorilor, cu implicaţii de ordin personal şi patrimonial, desfăşurându-se în scopul evitării procedurii falimentului. Prin intermediul concordatului preventiv sunt luate măsuri de redresare financiară. Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii din România recomandă apelarea la un avocat specializat în drept comercial, insolvenţă/ reorganizare judiciară şi faliment pentru a vă oferi îndrumare în legătură cu deschiderea procedurii de concordat preventiv.
Debitorul aflat în stare de dificultate poate recurge la procedura de concordat preventiv. Competenţa de soluţionare a cererilor referitoare la procedura concordatului preventiv aparţine judecătorului sindic de la tribunalul în jurisdicţia căruia se află sediul debitorului.

Care sunt atribuţiile judecătorului sindic

Conform Legii 85/2014 judecătorul sindic se pronunţă cu privire la:
a) soluţionarea cererii de deschidere a procedurii de concordat preventiv;
b) numirea administratorului concordatar contractat de către debitor;
c) omologarea, la cererea administratorului concordatar, a planului de restructurare;
d) verificarea legalităţii constituirii categoriilor şi subcategoriilor de creanţe în vederea exercitării dreptului de vot asupra planului de restructurare;
e) judecarea contestaţiilor;
f) dispunerea, prin încheiere, a menţinerii sau prelungirii suspendării judiciare a executărilor silite contra debitorilor sau ridicarea suspendării în condiţiile prezentului capitol;
g) soluţionarea cererii de închidere a procedurii de concordat preventiv;
h) orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Un avocat specializat în drept comercial, insolvenţă şi faliment vă poate îndruma în procedura deschiderii concordatului preventiv.

Cum se poate deschide procedura concordatului preventiv

Conform Legii 85/2014, procedura concordatului preventiv este deschisă printr-o cerere de deschidere a procedurii. Dacă sunt îndeplinite condiţiile, judecătorul sindic va admite cererea şi va dispune deschiderea procedurii de concordat preventiv. Încheierea se comunică şi către registrul în care debitorul este înregistrat.
În termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii concordatului preventiv, administratorul elaborează planul de restructurare pentru satisfacerea cerinţelor creditorilor.
Planul de restructurare este supus votului creditorilor, iar după aprobarea lui, acesta este supus omologării de către judecătorul sindic în termen de maximum 3 zile de la încheierea procesului verbal de aprobare a planului de restructurare. Momentul omologării planului de restructurare reprezintă momentul deschiderii procedurii concordatului preventiv. Din momentul deschiderii procedurii concordatului preventiv, sunt suspendate de drept atât executările silite îndreptate împotriva debitorului, cât şi cursul prescripţiei de a cere executarea silită pentru o perioadă de maximum 4 luni, dar nu mai târziu de data pronunţării unei hotărâri de omologare a planului de restructurare sau de închidere a procedurii.
De la data omologării până la data pronunţării unei hotărâri judecătoreşti de încetare a procedurii concordatului preventiv nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor la cererea unui creditor afectat.
Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii din România recomandă apelarea la un avocat specializat în drept comercial, insolvenţă/ reorganizare judiciară şi faliment, care vă poate sfătui cu privire la deschiderea procedurii concordatului preventiv pentru satisfacerea cerinţelor creditorilor. (sursa Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii din România)

Publicat în De interes public
Pagina 9 din 72