În ziua de 26 septembrie 2022, la ora 01:02:42 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.2, la adâncimea de 98 km (foto ↓). Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 75 km E de Braşov, 95 km S de Bacău, 98 km NE de Ploieşti, 120 km V de Galaţi, 122 km NV de Brăila, 150 km N de Bucureşti, 166 km NE de Piteşti, 177 km SV de Iaşi, 188 km E de Sibiu şi 214 km N de Ruse, potrivit Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

c 1

Totodată, în ziua de 26 septembrie 2022, la ora 04:07:28 (ora locală a României), s-a produs în Republica Moldova un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.2, la adâncimea de 10 km (foto ↓). Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 32 km S de Tiraspol, 78 km SE de Chişinău, 84 km V de Odessa, 170 km SE de Iaşi, 173 km NE de Galaţi, 185 km V de Mykolayiv, 191 km NE de Brăila, 209 km E de Bacău, 228 km V de Kherson şi 274 km N de Constanţa, informează INCDFP.

c 2

Publicat în Regional

Delegaţia PSD din Parlamentul European solicită o dezbatere în plenul Parlamentului European şi o rezoluţie a acestui for pentru soluţionarea aderării României la Spaţiul Schengen, a anunţat eurodeputatul Dan Nica, liderul delegaţiei social-democrate. Demersul e susţinut de Grupul politic S&D, preşedinta acestuia considerând că, în acest caz, "răbdarea are o limită".
„Azi se împlinesc 11 ani de când România a solicitat oficial aderarea la Spaţiul Schengen şi, încă de atunci, România îndeplineşte toate criteriile tehnice de aderare. Sunt 11 ani în care România a aplicat şi a respectat toate prevederile acquis-ului Schengen, controlând şi protejând graniţele externe ale Uniunii. Cu toate acestea, fără niciun motiv obiectiv, Consiliul continuă să evite luarea unei decizii. Acest lucru este cu atât mai sfidător în actualul context geopolitic şi de securitate”, a declarat Dan Nica.
Preşedinta Grupului Social-Democraţilor europeni, alături de Delegaţia PSD din Parlamentul European, precum şi delegaţiile bulgară şi croată au cerut o dezbatere şi un vot pentru o rezoluţie în plenul Parlamentului European, privind aderarea celor trei state la Spaţiul Schengen. Delegaţiile solicită introducerea acestui punct pe ordinea de zi a plenarei europarlamentare din 3-6 octombrie 2022.
Iratxe Garcia Perez, liderul social-democraţilor europeni din Parlamentul European, consideră: „Să ţii România şi Bulgaria să aştepte 11 ani la uşă, fără niciun motiv obiectiv, nu e demn pentru imaginea Uniunii. Azi se împlinesc 11 ani de când cererea lor pentru a adera la Schengen a fost blocată de Consiliu, în pofida faptului că îndeplinesc toate criteriile. Răbdarea are o limită şi prietenii noştri români, bulgari şi croaţi au aşteptat destul. Dorim ca Parlamentul European să discute acest subiect şi ca Parlamentul European să pună presiune pe statele membre pentru a debloca această situaţie injustă”.
„Atât poziţia Parlamentului, cât şi a Comisiei Europene sunt clare. Cele trei state membre îndeplinesc toate criteriile pentru a adera la spaţiul european de liberă circulaţie. De aceea, propunem şi o rezoluţie a Parlamentului European pentru a cere Consiliului UE să supună la vot, până la sfârşitul anului, aderarea României la Schengen”, a precizat europarlamentarul Dan Nica.

Publicat în Politica

Suprafaţa agricolă afectată de secetă a ajuns, joi, la 630.378 de hectare, în 37 de judeţe şi în Capitală, potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Judeţele care au raportat culturi afectate de secetă sunt: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea.
Principalele culturi de toamnă afectate sunt: grâu, triticale (189.267 hectare), orz, orzoaică, ovăz, secară (pe 29.730 de hectare) şi rapiţă (26.745 hectare).
Totodată, culturile de primăvară cele mai afectate sunt cele de porumb (221.540 hectare), floarea-soarelui (114.348 hectare), soia (17.549 hectare) şi de plante furajere (16.435 hectare). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) transmite că în ziua de 22 Septembrie 2022, la ora 00:12:39 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.0, la adâncimea de 77 km.

seism

Potrivit INCDFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 82 km E de Braşov, 89 km S de Bacău, 104 km NE de Ploieşti, 115 km V de Galaţi, 119 km NV de Brăila, 155 km N de Bucureşti, 170 km SV de Iaşi, 173 km NE de Piteşti, 193 km E de Sibiu şi 218 km SV de Chişinău.

Publicat în Regional

În perioada 21-24 septembrie, România va participa la Campionatul European de badminton pentru juniori Under 15 ce se va desfăşura la Ibiza (Spania). Badmintonul gălăţean  este reprezentat prin Daria Irina Gherasim (CSU Galaţi). Din echipa ţării noastre mai fac parte: Cristina Sîrbu, George Mocan, Dragoş Niţă (toţi trei de la CSM Timişoara), Sorina Jugănaru, Ioana Popescu (ambele CSS 6 Bucureşti), David Sinculeţ (CSS Bacău), Călin Grăjdieru (Kids Tâmpa Braşov). Lotul României este însoţit de: Corina Dan (Timişoara), Florentina Constantinescu (Bucureşti) şi Dorel Badiu (Galaţi). La turneul "Spanish International" care a avut loc în aceeaşi sală în care se va desfăşura Campionatul European, Irina a câştigat proba de dublu fete (împreună cu Cristina Sirbu) şi a ajuns până în sferturi la simplu fete.

Publicat în Sport

Aflat la New York, unde se desfăşoară Adunarea Generală a ONU, preşedintele român a fost întrebat de jurnalişti despre criza energiei, dar şi despre riscul unei crize alimentare, în urma războiului din Ucraina. În ambele cazuri, preşedintele a avut mesaje liniştitoare, notează libertatea.ro.
Întrebat cum îi sfătuieşte pe români să economisească energia în contextul crizei actuale, şeful statului a răspuns că lucrurile sunt „destul de simple” şi că fiecare trebuie să îşi gestioneze singur consumul. „Trebuie să evităm să risipim energia, când plecăm de acasă putem să permitem ca locuinţa să fie un pic mai rece dacă plecăm, putem să stingem lumina, dacă nu este nevoie să folosim anumite aparate electrice, ele pot fi fără probleme scoase din priză şi aşa mai departe”, a afirmat Klaus Iohannis, marţi, 20 septembrie.
El a dat asigurări că românii nu vor suferi de frig şi nici nu vor rămâne fără curent în locuinţe. „Nu ne dorim şi nu se va întâmpla ca românii să stea în frig, cum nu se va întâmpla să li se stingă lumina, cum se spune, dar este un lucru natural şi foarte potrivit, foarte bun, etic corect, un semn de solidaritate, să facem economii rezonabile acolo unde putem”, a spus Iohannis.

Citește și Klaus Iohannis: Vom avea o creştere a preţurilor unor alimente

Publicat în National

Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări, marţi, după discursul susţinut la Adunarea Generală a ONU, că România nu se va lovi de o criză alimentară, însă „vom avea o creştere a preţurilor unor alimente”, notează digi24.ro. „Nu cred că în România vom avea o criză alimentară, nici în Europa. Vom avea însă o creştere a preţurilor unor alimente. Trebuie să fim foarte conştienţi că această criză alimentară va lovi mai întâi statele mai sărace. Faptul că ne implicăm să prevenim o criză globală e un semn de solidaritate”, a declarat preşedintele Iohannis, marţi, la New York.
Potrivit preşedintelui, românii nu trebuie să aibă semne de întrebare în legătură cu disponibilitatea unor alimente. „Pentru români nu trebuie să apară semne de întrebare, nu vom avea în România o criză alimentară, nu vom raţionaliza alimentele, dar Guvernul va trebui să se străduie foarte mult pentru a ţine preţurile la un nivel pe care românii şi-l pot permite”, a mai transmis preşedintele.

Citește și Klaus Iohannis: Putem să permitem ca locuinţa să fie un pic mai rece

Publicat în Economie

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis luni prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni, intervalul 19 septembrie - 2 octombrie, în care se anunţă o răcire accentuată, cu temperaturi minime de până la 3 grade în Dobrogea, iar în Moldova până la 5 grade. Pe fiecare regiune în parte, prognoza arată astfel:

Moldova

Media temperaturilor va fi mult sub cea specifică perioadei, până în data de 24 septembrie, şi se va situa, în general, între 13 şi 17 grade a maximelor şi între 5 şi 8 grade a minimelor. Va urma o creştere a valorilor termice, la început a celor maxime, apoi şi a celor minime, astfel că în jurul datei de 27 septembrie, media maximelor va atinge 21...22 de grade, iar a minimelor va fi de 10...11 grade. În zilele care vor urma, până la finalul intervalului de prognoză, nu vor mai fi variaţii termice semnificative. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată între 19 şi 23 septembrie, precum şi după data de 26 septembrie.

Banat

Până spre sfârşitul primei săptămâni de prognoză vremea va fi deosebit de rece, cu o medie a temperaturilor maxime ce se va situa, în general, între 16 şi 18 grade, iar a minimelor între 4 şi 7 grade. În jurul datei de 25 septembrie, valorile termice vor creşte cu aproximativ 5 grade, apoi nu vor mai avea variaţii semnificative. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată între 19 şi 22 septembrie, precum şi între 26 septembrie şi 2 octombrie.

Crişana

În intervalul 19 - 24 septembrie vremea va fi deosebit de rece, media maximelor termice fiind, în general, de 15...17 grade, iar a minimelor de 4...7 grade. La sfârşitul primei săptămâni şi la începutul celei de a doua se va încălzi cu aproximativ 4 grade, apoi valorile termice nu se vor mai modifica semnificativ. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată între 19 şi 23 septembrie, precum şi între 26 septembrie şi 2 octombrie.

Transilvania

Până în data de 24 septembrie media temperaturilor se va menţine mult sub cea specifică perioadei şi se va situa între 13 şi 15 grade a maximelor şi între 3 şi 5 grade a minimelor. În următoarele patru zile maximele termice vor creşte cu aproximativ 5 grade. Creşterea minimelor se va produce între 26 şi 28 septembrie şi va fi de 6 grade. În următorul interval regimul termic va fi relativ staţionar. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată între 19 şi 23 septembrie, precum şi între 26 septembrie şi 2 octombrie.

Dobrogea

Până în data de 24 septembrie, media temperaturilor se va menţine mult sub cea specifică perioadei şi se va situa între 13 şi 15 grade a maximelor şi între 3 şi 5 grade a minimelor. În următoarele patru zile, maximele termice vor creşte cu aproximativ 5 grade. Creşterea minimelor se va produce între 26 şi 28 septembrie şi va fi de 6 grade. În următorul interval regimul termic va fi relativ staţionar. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată între 19 şi 23 septembrie, precum şi între 26 septembrie şi 2 octombrie.

Muntenia

În prima săptămână de prognoză, media maximelor termice va avea variaţii între 17 şi 22 grade, iar a minimelor între 6 şi 9 grade şi vor caracteriza o vreme mai rece decât în mod normal la această dată. În cea de-a doua săptămână, temperaturile vor fi mai ridicate, nu vor mai avea variaţii importante, media maximelor se va situa în jurul a 23...24 de grade, iar a minimelor va fi de 10...12 grade. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată între 19 şi 23 septembrie, precum şi după data de 27 septembrie.

Oltenia

Până în data de 24 septembrie, media temperaturilor se va menţine sub cea specifică perioadei şi se va situa între 16 şi 21 grade a maximelor şi între 6 şi 8 grade a minimelor. În următoarele patru zile, maximele termice vor creşte cu aproximativ 5 grade. Creşterea minimelor se va produce între 26 şi 28 septembrie şi va fi de 6 grade. În următorul interval regimul termic va fi relativ staţionar. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată între 19 şi 22 septembrie, precum şi după data de 27 septembrie.

Prognoza la munte

Vremea va fi mult mai rece decât în mod normal la această dată până în data de 24 septembrie; media maximelor termice va avea variaţii între 4 şi 8 grade, iar a minimelor va coborî uşor sub pragul de îngheţ. În următoarele două zile se va încălzi cu aproximativ 4...5 grade, apoi nu vor mai fi variaţii termice importante. Temporar va ploua aproape zilnic, iar în prima săptămână, la altitudini în general de peste 1600 m, trecător, se vor semnala şi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare.

Publicat în National

România, Ucraina şi Republica Moldova au convenit încheierea unui Acord interguvernamental trilateral pentru stimularea interconectărilor şi cooperării în domeniul energiei şi creşterea schimburilor bilaterale de energie electrică prin încheierea de contracte bilaterale pe termen scurt, mediu şi lung, a anunţat ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Acesta a participat joi, împreună cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la prima reuniune în format trilateral a miniştrilor afacerilor externe şi energiei din România, Ucraina şi Republica Moldova, desfăşurată la Odessa, în Ucraina.
"În ceea ce priveşte cooperarea în domeniul energiei, accentul a fost pus, în cadrul reuniunii, asupra măsurilor imediate de sprijin care sunt necesare pentru ca Ucraina şi Republica Moldova să facă faţă sezonului rece, dar şi asupra măsurilor pe termen lung pentru consolidarea securităţii energetice a acestora, cu accent pe interconectarea regională, având în vedere şi necesitatea combaterii utilizării energiei în scopuri geopolitice. Astfel, a fost convenită încheierea unui Acord interguvernamental trilateral pentru stimularea interconectărilor şi cooperării în domeniul energiei a României, Ucrainei şi Republicii Moldova. De asemenea, am convenit creşterea schimburilor bilaterale de energie electrică între cele trei state prin închiderea de contracte bilaterale pe termen scurt, mediu şi lung", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
La reuniunea de la Odessa au participat ministrul Energiei din Ucraina, German Galushchenko, vicepriministrul şi ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Andrei Spînu, ministrul Afacerilor Externe de la Chişinău, Nicu Popescu, şi ministrul Afacerilor Externe din Ucraina, Dmytro Kuleba.
La reuniunea trilaterală au participat şi reprezentanţi ai companiilor din domeniul energiei din cele trei state - din partea României, conducerea Transelectrica, invitarea acestora reflectând angajamentul strategic al celor trei ţări de a coopera îndeaproape în acest domeniu.
"Lansarea acestui format trilateral are ca obiectiv consolidarea cooperării dintre cele trei state vecine, atât în contextul actual marcat de agresiunea ilegală, neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei şi de crizele multidimensionale care afectează Ucraina şi Republica Moldova, cât şi în perspectiva stabilirii unui mecanism de dialog şi coordonare pe termen lung", a mai scris Virgil Popescu. (sursa Agerpres)

Publicat în National

România a primit, joi, 5.060 de doze de vaccin împotriva variolei maimuţei, în baza unui contract de donaţie încheiat între Ministerul Sănătăţii şi Comisia Europeană.
Potrivit unui comunicat remis presei de minister, dozele de vaccin vor fi direcţionate către spitalele de boli infecţioase din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Constanţa pentru realizarea imunizării la persoanele eligibile.
De asemenea, aceste spitale pot transfera vaccinul, cu titlu gratuit, către alte unităţi sanitare judeţene sau de boli infecţioase, la solicitarea acestora, atunci când situaţia o impune.
"Persoanele vizate de vaccinarea post-expunere sunt contacţii direcţi ai cazurilor de infectare. Este recomandat ca vaccinarea să fie realizată cât mai curând după momentul expunerii: între 4 şi 14 zile. Pentru finalizarea imunizării de bază este necesară o a doua doză de vaccin la un interval de 28 zile", precizează ministerul.
În cazul în care prima doză nu se administrează în intervalul cuprins între 4 şi 14 zile, e posibil ca vaccinul să nu prevină boala, însă severitatea simptomelor e mult redusă. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate
Pagina 10 din 72