Stupefacţie în şedinţa Consiliului Local Galaţi desfăşurată joi, 27 ianuarie 2022. Când s-a ajuns la punctul 11 de pe ordinea de zi „Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul construire capelă” la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Buna Vestire Galaţi (Maternitatea Galaţi), consilierul USR Daniel Zinica a luat cuvântul înainte de vot pentru a întreba la ce e nevoie să se contruiască o capelă când banii (peste 500.000 lei) ar putea fi folosiţi pentru altceva.

„M-am uitat pe acest proiect şi din documentaţie reiese că avem de votat o capelă pentru Maternitate care costă undeva peste 500.000 lei din ce am văzut în devizul general, însă uitându-mă pe documentaţie nu am găsit nicio cerere, nici din partea Arhiepiscopiei, nici din partea Maternităţii. De ce este necesar să folosim aceşti bani pentru a construi o capelă şi să nu-i folosim în dotarea Maternităţii?”, a întrebat consilierul USR, Daniel Zinica.

Managerul Maternităţii Galaţi, Costinela Georgescu, i-a explicat în amânunt şi i-a dat o mulţime de argumente tânărului consilier în sprijinul construirii acestei capele. Explicaţiile managerului au fost absolut geniale şi impresionante, pornind de la susţineri legislative şi până la motive de suflet.

Costinela Georgescu a început explicaţiile prin a expune faptul că Maternitatea Galaţi a depus un proiect la CNI pentru crearea unei secţii de 30 de paturi pentru îngrijiri paleative (îngrijiri acordate bolnavilor care se confruntă cu probleme grave ascociate bolilor cronice incurabile, pentru uşurarea suferinţelor). Aceste servicii medicale de îngrijiri paleative lipsesc cu desăvârşire în Galaţi şi în judeţele limitrofe.

Potrivit legislaţiei în vigoare „dacă avem o astfel de structură trebuie să avem şi o capelă. Un spaţiu de rugăciune pentru pacienţi, aparţinători şi personal”, a spus Costinela Georgescu care a mai precizat că, în plus, anul acesta, Maternitatea Galaţi a fost inclus într-un poiect POCA, fiind unul dintre cele doar 8 judete din ţară selectate pentru a asigura îngrijiri paleative la domiciliu din luna septembrie. Serviciul de îngrijiri paleative, conform legii, nu poate funcţiona fără o capelă, a subliniat Costinela Georgescu.

În plus, Maternitatea Galaţi este singurul spital din Galaţi care nu are o capelă. „Am improvizat într-o camera din bucătărie, am pus câteva icoane, câteva lumânări şi un covor pentru ca pacientele şi personalul să aibă unde să se reculeagă. (...) În pandemie am fost singurul spital care a acordat îngrijiri pentru pacientelor gravide, cu patologie de obstetrică-ginecologie, infectate cu COVID-19 sau suspecte. În această perioadă chiar a fost nevoie de un loc în care să ne îndreptăm cumva gândurile către «ajutoare suplimentare», care s-a şi dovedit că au existat. Am avut chiar medici care s-au dus într-un «loc» (n.r. - cu referire la baie) să se reculeagă pentru că nu aveau unde. Cred că şi acestea sunt motive pentru care trebuie să avem o capelă. Pe lângă toate aceste argumente, să spunem că este şi Luna Internaţională a Rugăciunii”, a spus managerul Maternităţii Galaţi.

Costinela Georgescu a adus şi argumente din istoria neagră a spitalului, de care mulţi evită să vorbească. „Suntem unul dintre cele mai vechi spitale din judeţul Galaţi, de fapt din ţară. Aici a existat un spital materno-infantil - haideţi să atingem şi acest aspect - unde se făceau avorturi în serie plus - ca o glumiţă - că aici a existat şi catedra de anatomie patologică a Facultăţii de Medicină şi - fără glumă - având în vedere ce ne propunem ca dezvoltare pentru viitorul acestui spital şi faptul că numai în ultimii 3 ani sunt 6 proiecte cu fonduri externe europene aflate în prezent în derulare, daţi-ne posibilitatea să avem 40 de metri pătraţi în această curte în care să avem comunicare mai rapidă cu Doamne-Doamne”, s-a adresat managerul Maternităţii Galaţi, Costinela Georgescu, către consilierul local USR, Daniel Zinica.

Acesta a mai întrebat când se estimează că se va deschide „acest centru de tratare a rănilor paleative”. De fapt este vorba despre două proiecte privind îngrijirile paleative, a subliniat Costinela Georgescu, unul dintre acestea, proiectul mare, cel depus de la CNI este în aşteptarea unui răspuns, iar cel privind îngrijirile paleative la domiciliu va fi pus în efectiv în practică în luna septembrie, cel târziu luna octombrie a a acestui an.

Proiectul pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru construirea capelei a fost adoptat în unanimitate.

Publicat în Știrea zilei

Creştinii ortodocşi au început cea de-a patra săptămână din Sfântul şi Marele Post al Paştilor, o vreme de pregătire prin pocăinţă, post şi rugăciune, pentru marele praznic al Învierii lui Hristos.
La mijlocul Postului, în cea de-a treia duminică, Biserica a rânduit pomenirea Sfintei Cruci – pentru a le aminti credincioşilor de Pătimirile Mântuitorului, dar şi pentru a-i încuraja să înainteze pe treptele desăvârşirii. Specificul cântărilor închinate Crucii în a treia duminică se răsfrânge şi asupra zilelor următoare, aceastea fiind numite adesea „zile purtătoare de Cruce”, scrie doxologia.ro.
Săptămâna a patra din Postul Mare este o periodă specială şi din punct de vedere liturgic, prin faptul că troparele şi stihirile de la Vecernie şi Utrenie nu tratează doar învăţătura ascetică şi penitenţială, ci sunt combinate cu tematica Sfintei Cruci şi a Pătimirii Domnului nostru Iisus Hristos:
„În această a patra săptămână a Postului Mare, adu-ţi aminte de înfricoşatele, dar adevăratele cuvinte al Mântuitorului tău despre inima pe care nu o călăuzeşte Dumnezeu şi de toate cele ce se ies din această inimă. Aminteşte-ţi şi înfricoşează-te, amintindu-ţi! Lasă-te întru totul lui Dumnezeu şi spune-i în rugăciune: «Tată, în mâinile Tale îmi predau inima. Fă din inima mea ce ştii, ca din ea să iasă gândurile bune, şi viaţa, şi credincioşia în căsătorie, şi sfânta dragoste, şi cinstirea avuţiei străine, şi mărturisirea cea dreaptă, şi slăvirea şi lăudarea sfântului Tău nume. Amin»”, menţionează portalul ortodox mai sus citat.
În această săptămână se oficiază cea de-a treia Liturghie din cultul Bisericii Ortodoxe: Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, cu menţiunea că ectenia pentru cei chemaţi este înlocuită cu ectenia celor ce se pregătesc pentru Sfânta Luminare – Botezul catehumenilor de odinioară, săvârşit în noaptea Sfintelor Paşti. Sâmbătă va fi săvârşită Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar duminică – Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Publicat în Comunitate

Luni, 15 martie 2021, este prima zi din Postul Mare (Postul Paştelui), astfel, începând de luni, credincioşii ortodocşi nu mai consumă alimente de origine animală şi încep o perioadă de renunţare şi sobrietate care va culmina cu frumuseţea sărbătorii Învierii Domnului.

Principalele caracteristici ale Postului Mare şi semnificaţia lor, potrivit basilica.ro sunt:

Vechiul nume al Postului Mare provenea de la numărul 40

Denumirea mai veche de „Păresimi” vine de la latinescul Quadragesima („Patruzecime”). Postul Mare este o imitare a postului aspru pe care Mântuitorul l-a ţinut în Pustia Carantaniei înainte de a-şi începe propovăduirea. Postul de 40 de zile este simbolul unei călătorii spirituale spre înnoire: potopul a durat 40 de zile şi 40 de nopţi; Moise a stat 40 de zile în Muntele Sinai înainte de a primi Legea; evreii au călătorit 40 de ani prin pustiu din robia egipteană şi până în Ţara Sfântă.

Postul Mare durează totuşi mai mult de 40 de zile

În principiu, Postul Mare se încheie în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr. Urmează două sărbători speciale, Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor. Acestea sunt urmate de Săptămâna Patimilor, în care postul este mai aspru. Astfel, Postul Mare are aproape 50 de zile, care sunt precedate de Săptămâna Albă, în care se renunţă la carne şi se mănâncă doar lactate, ouă şi peşte.

Practicarea înfrânării ca terapie pentru căderea din rai

Prima zi a Postului Mare este pusă imediat după Duminica izgonirii lui Adam din rai. Omul a căzut din comuniunea cu Dumnezeu prin consumarea fructului interzis, al cunoştinţei rupte de Dumnezeu. Astfel, călcarea poruncii divine, care a adus despărţirea omului de Făcătorul lui, s-a făcut prin mâncare. De aceea, practica postirii este menită a reface această comuniune şi starea de rai - dar nu doar prin abstinenţa de la mâncare. Ci postul este mai degrabă doar un instrument care permite schimbarea atitudinii omului. Părinţii Bisericii subliniază că de postit postesc şi demonii. Deşi aceştia nu mănâncă niciodată, atitudinea de negare şi separare de Dumnezeu nu şi-o schimbă. De aceea, postul de mâncare trebuie însoţit cu tăierea voii proprii, care este tot un exerciţiu de înfrânare şi examenul pe care Adam nu l-a trecut.

În Miercurea din Săptămâna Albă se cântă la Utrenie:

„De bucate postind, suflete al meu, şi de pofte necurăţindu-te, în deşert te lauzi cu nemâncarea; că de nu ţi se va face ţie pricină de îndreptare, ca un mincinos vei fi neplăcut Domnului, şi demonilor celor răi te vei asemăna, care niciodată nu mănâncă. Deci caută să nu faci netrebnic postul păcătuind; ci nemişcat să rămâi faţă de pornirile cele fără de cale, părându-ţi că stai înaintea Mântuitorului Celui ce S-a răstingnit. Ci mai ales să te răstigneşti împreună cu Cel ce S-a răstignit pentru tine, strigând către El: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta”.

Prima săptămână este Marcată de Canonul cel Mare

Scris de Sf. Andrei Criteanul, canonul se cântă în primele patru zile ale săptămânii. El conţine o istorie a Mântuirii, cu numeroase citiri din Vechiul Testament, explicate din perspectivă duhovnicească, prin clarificările aduse în Noul Testament: Legea Nouă şi cea Veche se luminează reciproc şi dezvăluie sensurile spirituale ale istoriei lumii. Din acest punct de vedere, întreaga istorie a Mântuirii este un drum al omenirii prin pustie spre Lumina Învierii şi Împărăţia lui Dumnezeu, unde se reface comuniunea din rai a omului cu Dumnezeu. De altfel, în această perioadă se citeşte zilnic din Vechiul Testament, mai ales din Facere, Cartea Pildelor lui Solomon şi Cartea lui Isaia.

Ritualurile şi decorurile cernite favorizează pocăinţa

Atmosfera din biserică favorizează introspecţia, plângerea, cercetarea de sine şi căutarea lui Dumnezeu, prin îndepărtarea de zgomotul lumii şi plăcerile ei efemere:
- muzica se cântă pe tonuri tânguitoare;
- slujbele sunt mai lungi şi mai dese;
- veşmintele preoţilor şi odoarele sunt de culoare închisă.

Rugăciunile pentru cei plecaţi dincolo

Sâmbetele din Postul Mare sunt dedicate pomenirii morţilor. Şi aceştia sunt însetaţi de Dumnezeu şi îşi doresc refacerea comuniunii cu El, dar nu pot să se roage, să postească sau să facă fapte bune. Toate acestea se pot face cât suntem încă în trup, deci în viaţă, şi voinţa noastră este activă şi se poate manifesta. De aceea, defuncţii au nevoie de ajutorul nostru: să facem noi faptele bune în locul lor - milostenia (pomana), rugăciunea pentru ei şi postul, pe care îl ţinem în această perioadă. În Postul Mare se dau sărindare (pomeniri de 40 de zile) la mănăstiri. Grâul de sărindar este sfinţit în fiecare sâmbătă din post, iar cu el se face coliva din Duminica lui Lazăr, când se face marea promisiune a Învierii dinainte de Sfintele Paşti. Ultima pomenire a morţilor din Postul Mare se face în Joia Pătimirilor, când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Duminicile din post: repere pe calea spirituală

- Duminica Ortodoxiei ne aminteşte în ce credem, ce adevăr mărturisim. Ea evocă biruinţa Ortodoxiei în frământările din jurul cinstirii icoanelor în Imperiul Bizantin. Icoana are un rol foarte important atât în practica şi viaţa liturgică a Bisericii, de favorizare a comuniunii cu sfinţii şi Dumnezeu printr-o reprezentare care este deopotrivă fidelă realităţii trupeşti, cât şi celei spirituale a persoanei reprezentate.
- Duminica Sfântului Grigorie Palama ne înfăţişează importanţa rugăciunii şi sensul ei profund spiritual, de comuniune cu Dumnezeu.
- Duminica Sfintei Cruci ne aminteşte importanţa sacrificiului de sine şi faptul că refacerea legăturii cu Dumnezeu nu poate evita Calea Crucii, a suferinţei şi morţii, pe care El Însuşi Şi-a asumat-o.
- Duminica Sfântului Ioan Scărarul ne prezintă reţeta despătimirii prin practicarea virtuţilor, trepte către Împărăţia lui Dumnezeu.
- Duminica Sfintei Maria Egipteanca ne învaţă, prin viaţa ei, că pocăinţa autentică este un drum parcurs dinspre Egiptul păcatului şi robiei spre Ierusalimul Învierii călăuziţi de Cruce.

Publicat în Comunitate