Un bărbat înarmat a intrat într-o şcoală din centrul Rusiei şi a început să tragă. Cel puţin 13 oameni au fost ucişi, iar alţii au fost răniţi, conform autorităţilor ruse, citate de BBC. Atacul a avut loc la şcoala cu numărul 88, în care se aflau în jur de 1000 de elevi şi 80 de profesori. Dintre cei ucişi, cinci ar fi elevi, doi ar fi profesori, iar alţi doi agenţi de securitate.
Atacul a avut loc în oraşul Ijevsk, iar forţele de ordine şi ambulanţele au ajuns la locul faptei. Şcoala se află în centrul oraşului Ijevsk, de aproximativ 650.000 de locuitori, şi este în apropiere de clădirile guvernamentale.
Conform primelor informaţii, atacatorul s-a sinucis. Nu există detalii cu privire la posibilul motiv al sângerosului atac. Pe reţelele sociale au apărut informaţii conform cărora atacatorul ar fi fost un soldat mobilizat care nu voia să meargă la război în Ucraina. Atacatorul ar fi fost înarmat cu două pistoale, conform autorităţilor ruse. În presa rusă şi pe reţelele sociale au fost distribuite clipuri filmate în şcoală în timpul atacului. VEZI VIDEO AICI! (sursa digi24.ro)

Publicat în Mapamond

Rusia ar putea recolta în acest an o cantitate record de 100 de milioane de tone de grâu, potrivit firmei de consultanţă SovEcon, însă grâul se acumulează în silozurile locale deoarece Rusia are probleme în a exporta mari cantităţi de cereale, transmite Bloomberg.
Fermierii ruşi se pregătesc să termine de strâns o recoltă abundentă de grâu, graţie unor condiţii meteo bune pe tot parcursul verii. În mod normal, o recoltă uriaşă în cel mai mare exportator mondial de grâu ar duce la scăderea preţurilor pe piaţa mondială. Însă până acum în acest sezon, taxele la export impuse de Guvernul de la Moscova şi problemele de logistică rezultate din războiul Rusiei în Ucraina păstrează acasă o cantitate mai mare decât de obicei.
"De mai multe luni, depozitarea a fost o problemă pentru unii fermieri. Nu am mai văzut ceva similar după 2017-18", a declarat directorul operaţional de la SovEcon, Andrey Sizov.
Preţurile la grâul rusesc de export au devenit recent mai competitive în raport cu grâul din alte zone precum Franţa şi SUA, ceea ce înseamnă că livrările ar putea creşte. Preţurile mari şi problemele cu livrarea cargourilor ruseşti, în condiţiile în care unele companii de asigurări şi bănci refuză materiile prime ruseşti după invadarea Ucrainei, au limitat exporturile la începutul acestui sezon. Chiar dacă exporturile de alimente ruseşti nu sunt vizate de sancţiuni, unele instituţii sunt reticente la ideea de a face afaceri cu Rusia ca urmare a sancţiunilor.
Preţul grâului pe piaţa mondială a explodat după ce blocada rusească asupra porturilor ucrainene a paralizat exporturile de grâu ale Ucrainei, ceea ce împins în sus preţurile la alimente. Deşi un acord pentru deblocarea porturilor ucrainene, convenit în luna iulie, a ajutat la reducerea preţurilor, escaladarea războiului din Ucraina a readus preţul grâului la nivelul la care era înainte acordului.
Consiliul Internaţional al Cerealelor (IGC) şi-a majorat şi el joi estimările privind recolta de grâu a Rusiei, cu aproape şase milioane de tone, dar cu toate acestea nu se aşteaptă ca această producţie suplimentară să părăsească Rusia astfel că şi-a menţinut nemodificate prognozele de export la 36,5 milioane de tone.
"Această recoltă uriaşă nu se traduce în exporturi uriaşe", a concluzionat directorul operaţional de la SovEcon, Andrey Sizov. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Vladimir Putin a anunţat, miercuri dimineaţă, mobilizare parţială în Rusia şi a ameninţat din nou cu armele nucleare. Totodată, el a spus că vor fi asigurate "condiţiile paşnice de organizare a referendumurilor" în zonele ocupate. Administraţiile de ocupaţie din Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie au anunţat că organizează referendumuri pentru alipirea la Rusia. Consultările populare vor începe vineri, în ziua în care se împlinesc şapte luni de război în Ucraina. Se vor încheia pe 27 septembrie. Moscova susţine iniţiativa, însă nu controlează niciuna dintre aceste regiuni în întregime şi a suferit înfrângeri dureroase pe câmpul de luptă în ultimele săptămâni. În ultimul mesaj postat pe reţelele sociale, Volodimir Zelenski a susţinut că armata continuă să înainteze, situaţia de pe linia frontului indicând că iniţiativa aparţine Ucrainei, potrivit digi24.ro.
Mobilizarea parţială a armatei ruse, anunţată în această dimineaţă de Vladimir Putin, se va aplica doar în cazul cetăţenilor ruşi care au „experienţă militară”, a declarat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, citat de Sky News. În total, este vorba despre 300.000 de rezervişti, a precizat Şoigu. Ministrul rus al Apărării a adăugat că aceşti rezervişti „vor trece printr-un program de instrucţie militară înainte de a fi trimişi” (în Ucraina). Mobilizarea parţială nu va lua în calcul studenţii sau foştii recruţi ai armatei ruse (care au făcut stagiul de armată obligatorie). Şoigu a adăugat că, în acest moment, Rusia se luptă „nu doar cu Ucraina, ci cu întregul Occident”, mai notează sursa citată.

«Occidentul are ca scop distrugerea Rusiei»

Vladimir Putin a anunţat mobilizarea parţială în Rusia. El a spus că Occidentul are ca scop distrugerea Rusiei şi că a încercat să transforme poporul Ucrainei în carne de tun. Scopul nostru este să eliberăm Donbasul, a spus el. Totodată, Putin a ameninţat din nou cu armele nucleare.
Discursul înregistrat al lui Vladimir Putin: "Este necesar să luăm o decizie urgentă pentru a ne proteja poporul în ţinuturile eliberate. De aceea am cerut Ministerului Apărării să fie de acord cu mobilizarea parţială. Decretul a fost deja semnat, mobilizarea parţială începe astăzi. Doar cei care sunt momentan în rezervă vor fi înrolaţi şi cei care servesc în armată şi care au anumite profesii militare. Ei vor fi antrenaţi suplimentar, având în vedere că e o operaţiune specială. Toţi cetăţenii care vor fi mobilizaţi vor avea statut de forţă armată deplină. NATO a discutat să se folosească de armele nucleare împotriva Rusiei. Avem şi noi arme. Vom folosi toate mijloacele pentru a ne apăra. Occidentul a şantajat Rusia, dar Rusia are multe arme cu care să răspundă. Vom folosi toate resursele pe care le avem pentru a ne apăra poporul. Ministerul apărării a fost instruit de către mine să definească statul legal al acestor unităţi şi al republicilor Lugansk şi Doneţk. Trebuie să acordăm atenţie specială pentru aprovizionarea Donbasului cu tehnologie şi muniţie. Kievul a recurs la grupuri de mercenari străini, iar armata lor a fost instruită de NATO. Regimul opresiv s-a intensificat în toată Ucraina. După 2014, politica terorii împotriva ruşilor devine tot mai mare şi mai teribilă. Aceşti oameni rămân pe teritoriile eliberate de neonazi;ti, e vorba despre Herson, Lugansk, Zaporojie, unde aţi văzut barbarismul neonaziştilor în regiunile capturate de ei. Mercenarii torturează cetăţenii paşnici din Doneţk, din Zaporojie, din Herson. Sunt peste 500.000 de oameni care trăiesc acolo, mulţi au devenit refugiaţi, au fost bombardaţi constant de neonazişti care au atacat spitale, şcoli. Avem tot dreptul să ne opunem măcelăririi oamenilor şi trebuie să le dăm o şansă. Administraţiile din Zaporojie, Herson au cerut să facă alipirea la Rusia, vom face tot ce putem să ne asigurăm de condiţiile paşnice de organizare a acestor referendumuri". (sursa digi24.ro)

Publicat în Mapamond

China lucrează cu Rusia la stabilirea unei ordini internaţionale "mai juste", a afirmat cel mai important responsabil al diplomaţiei chineze, Yang Jiechi, cu câteva zile înainte de o întrevedere prevăzută între preşedinţii celor două ţări, informează marţi AFP.
Xi Jinping ar urma să aibă cu Vladimir Putin o întrevedere săptămâna aceasta în Uzbekistan, în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), potrivit diplomaţiei ruse.
Relaţiile Beijing-Moscova erau tumultoase în timpul Războiului Rece, însă cele două ţări s-au apropiat în ultimele decenii, în special pentru a contracara influenţa SUA.
"Sub conducerea strategică a preşedintelui Xi Jinping şi a preşedintelui Vladimir Putin, relaţiile noastre au progresat mereu pe calea cea bună", a declarat luni Yang Jiechi, responsabil pentru diplomaţie în cadrul Partidului Comunist chinez, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei.
Personalitate de prim plan, a cărei influenţă este chiar mai mare decât cea a ministrului de externe, Yang a făcut aceste declaraţii în timpul unei întrevederi cu ambasadorul Rusiei în China, Andrei Denisov, aflat la sfârşit de mandat.
"China este dispusă să conlucreze cu Rusia pentru a pune în aplicare, în permanenţă, spiritul cooperării strategice la nivel înalt între ţările noastre, pentru a apăra interesele noastre comune şi a promova dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă", a subliniat Yang.
Lovită de sancţiunile occidentale şi izolată diplomatic de la declanşarea invaziei sale în Ucraina, Rusia caută să-şi întărească relaţiile cu ţările asiatice, în special cu China.
Diplomaţia chineză nu a condamnat invazia rusă. În schimb, ea a denunţat sancţiunile occidentale împotriva Moscovei şi vânzările de arme către autorităţile ucrainene.
În ultima săptămână, numărul trei al regimului comunist, Li Zhanshu, care este şi preşedintele Adunării Populare Naţionale, a devenit liderul chinez cel mai important care s-a deplasat în Rusia de la declanşarea intervenţiei militare a Moscovei în Ucraina. În timpul vizitei sale, el a lăudat "nivelul inedit" de încredere şi cooperare între Beijing şi Moscova. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Aproximativ 419.000 de persoane au părăsit Rusia în prima jumătate a acestui an, de două ori mai multe decât anul precedent, relatează agenţia rusă de ştiri RBC, preluată de Reuters.
Datele relevă în premieră în istoria recentă că emigraţia a fost mai mare decât imigraţia în Rusia.
Agenţia rusă de statistică Rosstat nu a oferit detalii despre naţionalitatea persoanelor plecate.
Rusia atrage în mod tradiţional imigranţi din fostele republici sovietice. Totuşi, în acest an mişcarea a fost în direcţia inversă: 369.000 de persoane au plecat din Rusia spre foste ţări sovietice şi numai 295.000 de persoane au intrat în Rusia din statele respective. Aproximativ 80.000 de persoane au ales Ucraina ca destinaţie.
Rusia şi-a lansat invazia în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, ceea ce a dus nu doar la un exod din Ucraina, ci şi la un val de persoane care au părăsit Rusia.
Oponenţii politici ruşi au plecat în exil şi mulţi tineri specialişti au părăsit de asemenea ţara în căutarea unor oportunităţi mai bune în contextul retragerii multor companii de pe piaţa rusă.
Mari comunităţi de ruşi s-au format în Armenia şi Georgia, în special datorită condiţiilor de intrare relativ relaxate pentru ruşi.
Populaţia Rusiei s-a redus per total cu 480.000 de locuitori în primele şase luni ale anului, parţial din cauza scăderii naturale. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Maria Zaharova (foto ↑), purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, a solicitat României să "recunoască totul" în privinţa livrărilor de armament pe care Bucureştiul le-ar trimite Ucrainei, acuzând că Rusia "ştie acum" ce înseamnă ajutoarele umanitare acordate de ţara noastră statului vecin.
Afirmaţiile au fost făcute într-un briefing de presă, purtătoarea de cuvânt a ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova afirmând că "o agenţie română de ştiri a relatat recent despre o conversaţie telefonică între ministrul român al Apărării Naţionale Vasile Dîncu şi omologul său ucrainean Oleksii Reznikov, care şi-a exprimat recunoştinţa pentru al cincilea pachet de ajutor militar românesc pentru Ucraina, recent aprobat".
Ministerul Apărării de la Bucureşti nu a anunţat vreo nouă conversaţie între cei doi miniştri, cu atât mai puţin un "pachet de ajutor militar" pentru Ucraina, nefiind clar la ce se referă Maria Zaharova. De asemenea, oficialii de la Bucureşti au subliniat în mod repetat că poziţia României este să nu dezvăluie ajutoarele militare trimise Ucrainei.
În schimb, MAPN a anunţat într-un comunicat postat pe site-ul ministerului că Vasile Dîncu s-a întâlnit miercuri la Bucureşti cu ministrul adjunct al apărării de la Kiev, Denys Sharapov. Este posibil ca Zaharova să facă o confuzie între cei doi oficiali de la Kiev însă comunicatul publicat de MAPN nu face nicio referire la livrarea de arme către Ucraina.
Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe a susţinut că "al cincilea pachet" de ajutor militar pe care Bucureştiul l-ar fi aprobat include "arme de calibru mic, muniţii şi componente pentru echipament militar".
"Aceasta este prima oară când s-a aflat atât de explicit şi public, deşi anterior pe platformele social media au apărut înregistrări video care arată folosirea unor obuze fabricate în România de către forţele armate ucrainene", şi-a continuat ea discursul în faţa jurnaliştilor ruşi.
Ea a mai spus că "Bucureştiul evită publicitatea legată de aceste subiecte, preferând să le spună românilor şi opiniei publice internaţionale doar despre sprijinul «umanitar» acordat Ucrainei. Este clar acum ce înseamnă «umanitar»", a acuzat ea.
"Autorităţile române simt evident un disconfort moral legat de îndeplinirea directivelor NATO de a trimite tot mai multe transporturi mortale, dându-şi seama de consecinţele reale ale acestei politici motivate de ideologie. În locul acestei ruşini false, ei ar trebui să recunoască totul", a cerut Zaharova.
"Spuneţi poporului vostru şi lumii întregi cum stau cu adevărat lucrurile. Nu vă fie frică. Trimiterea repetată de arme naţionaliştilor ucraineni cu care să lupte împotriva propriului popor nu face decât să prelungească conflictul (în caz că Bucureştiul nu ştie asta) şi duce la mai multe victime", a mai spus ea.
"Cei care fac asta împărtăşesc responsabilitatea cu regimul naţionalist de la Kiev pentru crimele, sângele şi suferinţa pe care doar le vor înmulţi. Dacă oficialii români cred că toate acestea sunt irelevante, este opinia lor. Dar ar fi frumos să împărtăşească nişte «dezvăluiri» despre aceste transporturi. Ce trimit ei regimului de la Kiev?", a conchis ea.

Publicat în National
Conflictul cu Rusia nu se va încheia până când Peninsula Crimeea de la Marea Neagră, care a fost anexată de Moscova, nu este eliberată, afirmă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. "Crimeea este ucraineană și nu vom renunța niciodată la ea", a spus Zelenski în mesajul său video transmis în timpul nopții, după cum relatează DPA miercuri. "Regiunea Mării Negre nu poate fi sigură atât timp cât Crimeea este ocupată". "Nu va exista o pace stabilă și durabilă în multe țări pe malul Mării Mediterane atât timp cât Rusia poate să folosească peninsula noastră ca bază militară", a declarat el. "Acest război al Rusiei împotriva Ucrainei și împotriva întregii Europe libere a început cu Crimeea și trebuie să se termine cu Crimeea - cu eliberarea ei", a adăugat președintele Zelenski. Marți au fost raportate explozii la o bază a armatei ruse în peninsula de la Marea Neagră. Cauza lor a fost inițial neclară și guvernul de la Kiev nu a revendicat responsabilitatea, deși The New York Times a relatat că armata ucraineană a atacat principala bază aeriană de acolo cu o armă nedezvăluită. Crimeea este controlată de Moscova de când Rusia a anexat peninsula în 2014, amintește DPA. (sursa Agerpres)
Publicat în Mapamond
Forțele ruse au comis 27.203 crime de agresiune și de război pe teritoriul ucrainean de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie și până în prezent, potrivit unui raport publicat luni de Biroul procurorului general al țării, citat de agențiile de presă EFE și Ukrinform. Conform documentului, 26.190 de delicte se referă la încălcări ale legilor și obiceiurilor războiului. În același timp, 73 de incidente au legătură cu planificarea, pregătirea sau declanșarea și ducerea unui război de agresiune, în timp ce alte 28 vizează propaganda de război neadaptată la convențiile internaționale. Biroul procurorului general a înregistrat 912 alte diferite delicte încă necatalogate, de asemenea atribuite forțelor ruse. Între altele, autoritățile ucrainene au înregistrat 12.724 de crime împotriva siguranței naționale, dintre care 8.783 sunt legate de uzurparea integrității teritoriale și inviolabilitatea Ucrainei. Parchetul a înregistrat de asemenea 1.525 de cazuri pe care le califică drept înaltă trădare, alte 1.800 drept delicte de colaboraționism, 113 de complicitate cu statul agresor; 64 de delicte calificate drept sabotaj și 439 de infracțiuni cu clasificări juridice diferite. Parchetul ucrainean a deschis 1.451 de proceduri penale pentru infracțiuni legate de copii de la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. Diferite organisme internaționale, între care ONU, au inițiat investigații pe teritoriul ucrainean pentru a documenta presupusele crime de război comise de trupele ruse. În plus, unele țări ale Uniunii Europene au trimis experți în locuri precum Bucea sau Irpin, în nordul Ucrainei, pentru a găsi dovezi ale acestor crime. (sursa Agerpres)
Publicat în Mapamond

Guvernul rus a început să lanseze apeluri la 'mobilizarea de voluntari' în fiecare din regiunile sale pentru formarea de noi batalioane cu care să continue invazia în Ucraina, potrivit grupului de experţi americani de la Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW), citat joi de agenţia de presă EFE.
Kremlinul 'probabil a ordonat supuşilor federali' (regiunile din Federaţia Rusă) să formeze batalioane de voluntari pentru a participa la invazia rusă în Ucraina, în loc de a declara mobilizare parţială sau totală, potrivit acestui think tank.
ISW îl citează în acest sens pe corespondentul de război şi bloggerul rus Maksim Fomin, care a declarat că Rusia a început o 'mobilizare a voluntarilor', iar acesta înseamnă că 'fiecare regiune trebuie să genereze cel puţin un batalion de voluntari'.
Acest apel vizează de asemenea unele teritorii ucrainene ocupate de ruşi, cum ar fi oraşul Sevastopol din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014.
În plus, este vorba de a recruta şi a stimula financiar pe cei care se vor înrola în noile batalioane, astfel încât această măsură să nu fie interpretată drept o 'mobilizare în baza serviciului militar obligatoriu', ceea ce ar presupune activarea tuturor rezerviştilor din Rusia.
Media ruse au relatat că responsabili regionali recrutează bărbaţi în vârstă de până la 50 de ani (sau 60 pentru unele specialităţi militare) cu contracte de şase luni şi oferă salarii în medie între 220.000 şi 350.000 de ruble lunar (aproximativ între 3.750 dolari şi 6.000), potrivit experţilor ISW.
Regiunile Federaţiei Ruse oferă de asemenea o primă imediată de înrolare care se ridică în medie la 200.000 de ruble (aproximativ 3.400 de dolari), acordată din bugetul acestor entităţi, pe lângă beneficiile sociale pentru militari şi familiile lor.
Din cauza pierderilor grave în războiul împotriva Ucrainei se observă o lipsă de comandanţi în cadrul trupelor ruse, indică Statul Major General al forţelor armate ucrainene, citat joi de agenţia de presă Ukrainski Novini.
'Conform informaţiilor de care dispunem rămâne scăzut nivelul de completare cu personal la nivel de comandanţi de pluton în unităţi ale Armatei a 2-a combinată a Districtului militar Central al Federaţiei Ruse. Motivul - pierderile semnificative şi refuzul de a participa la ostilităţile de pe teritoriul Ucrainei', afirmă Statul Major ucrainean într-un comunicat pe pagina sa de Facebook.
Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie pe scară largă în Ucraina, prima agresiune de acest gen împotriva unui stat suveran în Europa de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Republica Moldova este o ţară paşnică şi aşa va rămâne în continuare, însă are nevoie de echipament militar modern pentru a fi în siguranţă, a declarat miercuri seara preşedinta Maia Sandu într-o emisiune la postul public de televiziune, în care a explicat de ce este necesară înzestrarea armatei moldovene cu echipamente moderne, relatează joi media de peste Prut.
'Noi nu vrem arme ca să mergem să luptăm împotriva vecinilor, aşa cum face Rusia. Noi vrem să fim în siguranţă la noi acasă şi vrem să nu ne atace nimeni. Chiar dacă sistemul nostru de apărare este într-o situaţie foarte proastă, dacă nu era această agresiune din partea Rusiei împotriva Ucrainei, probabil că nu am fi discutat prea mult despre necesitatea de echipare a armatei', a declarat Maia Sandu, citată de portalul Deschide.md.
Ţinând cont de situaţia din Ucraina, autorităţile de la Chişinău trebuie să se gândească cum să apere cetăţenii în cazul în care se întâmplă o asemenea tragedie, a spus ea.
'Sper foarte mult să nu ajungem acolo, dar nu depinde de noi. Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi, ce facem? Trimitem armata cu sapa să ne apere? Repet, noi nu vrem să atacăm pe nimeni, nu vrem să ne implice nimeni în război, dar este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim', a subliniat Maia Sandu, evocând decizia Consiliului European din 30 iunie, prin care s-a decis oferirea unei asistenţe în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forţelor armate ale Republicii Moldova.
Ea a calificat retorica opoziţiei privind intenţia Occidentului de a înarma Republica Moldova drept una falsă. Uniunea Europeană este gata să ne ofere sprijin în modernizarea armatei, însă este vorba doar de echipamente non-letale, nu de arme şi muniţii, a spus preşedintele moldovean.
'Toate discuţiile opoziţiei sunt false pentru că UE a spus că ne oferă echipamente non-letale, chiar dacă noi avem nevoie şi de muniţii. Noi trebuie să analizăm serios cum este echipată armata naţională. Dacă tot avem armată nu o putem lăsa la sapă de lemn. Trebuie să facem lucruri elementare. Nu este corect să ţinem armata fără niciun echipament care să-i permită să ne apere', a afirmat Maia Sandu, citată de Radio Chişinău. Ea a adăugat că 'singura promisiune pe care o avem este din partea UE şi vizează arme non-letale', potrivit IPN.
Maia Sandu a mai spus că decizia privind aderarea Republicii Moldova la un bloc militar, care i-ar oferi o umbrelă de protecţie, va aparţine poporului. Până atunci, va fi respectat statutul de neutralitate prevăzut în Constituţie.
'Pentru asta trebuie să avem sprijinul societăţii. Suntem o ţară democratică în care lucrurile sunt decise de către popor. La momentul aprobării Constituţiei poporul a decis că trebuie să fim o ţară neutră. Dar ţările neutre, de obicei, au o armată foarte puternică şi bine echipată. Noi suntem o ţară neutră şi avem o armată în care nu s-a investit. Nu putem să închidem ochii şi să ne prefacem că nu există un război' lângă noi, a punctat preşedintele Republicii Moldova, care prin natura funcţiei sale este şi comandantul-şef al armatei, conform Radio Chişinău. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Pagina 1 din 14