Federaţia australiană de tenis a interzis marţi drapelele Rusiei şi Belarus la Australian Open, în urma unei solicitări a ambasadorului ucrainean, care a cerut să fie luate măsuri după ce steagurile respective au fost văzute în mulţime, informează AFP.
"Drapelele rus şi belarus sunt interzise la faţa locului, la Australian Open", a precizat Tennis Australia într-un comunicat, adăugând că interdicţia intră în vigoare "imediat".
"Politica noastră iniţială a fost ca fanii să le poată aduce, dar nu le puteau folosi pentru a provoca perturbări", a adăugat federaţia de la antipozi.
Drapelul Rusiei a fost văzut luni, în prima zi a Australian Open, la meciul din primul tur dintre jucătoarea ucraineană Katerina Baindl şi Kamila Rahimova din Rusia.
În tribune, suporterii ucraineni au îndemnat apoi serviciile de securitate şi poliţia să reacţioneze.
Un steag rusesc a fost văzut şi pe Rod Laver Arena în timpul meciului dintre Daniil Medvedev şi americanul Marcos Giron.
Ambasadorul Ucrainei în Australia şi Noua Zeelandă, Vasil Miroşnicenko, a cerut luni Federaţiei australiene de tenis să ia măsuri.
"Condamnăm ferm afişarea publică a steagurilor ruseşti în timpul meciului jucătoarei ucrainene Katerina Baindl de la Australian Open", a scris el pe Twitter, precizând că a solicitat federaţiei australiene să aplice politica "drapelului neutru".
Vasil Miroşnicenko ceruse săptămâna trecută ca Australian Open să interzică complet jucătorii ruşi şi belaruşi, în condiţiile în care Belarusul sprijină războiul lui Vladimir Putin, aşa cum au făcut anul trecut responsabilii de la Wimbledon.
"Aţi fi putut interzice jucătorii ruşi şi să vă poziţionaţi reacţionând serios la aceste incidente previzibile, dar aţi ales laşitatea", a scris pe Twitter fostul ambasador australian în Ucraina, Doug Trappett, care s-a aflat în post la Kiev în 2015 şi 2016.
De la invazia rusă în Ucraina, jucătorii ruşi şi belaruşi au concurat sub drapel neutru în competiţii, inclusiv la Australian Open. (sursa Agerpres)

Publicat în Sport

Klaus Iohannis a avut miercuri o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a transmis că „noua lege a minorităţilor naţionale a creat preocupare şi nemulţumire la nivelul autorităţilor române” şi i-a cerut rezolvarea situaţiei, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, notează digi24.ro.
„Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat profunda îngrijorare şi preocupare faţă de continuarea atacurilor armatei ruse asupra obiectivelor civile şi a infrastructurii critice ale Ucrainei, care reprezintă crime de război conform dreptului internaţional umanitar, şi a condamnat ferm atacurile aeriene neîncetate ale Rusiei, care au lăsat Ucraina în întuneric şi frig.
Preşedintele României a reamintit sprijinul consistent şi multidimensional acordat de ţara noastră, atât prin asistenţă directă, sprijin pentru refugiaţi, furnizarea de generatoare, respectiv facilitarea tranzitului de cereale, cât şi prin susţinerea integrării europene a Ucrainei, a adoptării sancţiunilor împotriva Rusiei şi, respectiv, a acţiunilor vizând izolarea internaţională a Rusiei. În context, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că România va continua să acţioneze pentru a ajuta Ucraina şi poporul ucrainean, atât timp cât va fi nevoie.
Preşedintele României s-a referit pe larg la recenta lege a minorităţilor naţionale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare şi nemulţumire la nivelul autorităţilor române şi al reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina. Preşedintele Klaus Iohannis i-a solicitat Preşedintelui Zelenski identificarea rapidă de soluţii care să răspundă şi să remedieze aceste preocupări. În acest sens, cei doi Preşedinţi au agreat ca în perioada imediat următoare miniştrii de externe ai celor două ţări să aibă discuţii cu privire la soluţionarea bilaterală a aspectelor menţionate.
De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei şi a salutat reformele implementate, în conformitate cu angajamentele asumate în relaţia cu Uniunea Europeană.
La rândul său, Preşedintele Ucrainei a transmis mulţumiri pentru sprijinul multidimensional şi extrem de consistent acordat de România încă de la începutul războiului şi a subliniat necesitatea continuării susţinerii Ucrainei, mai ales în contextul în care atacurile Rusiei sunt tot mai agresive, cu impact grav asupra populaţiei şi a infrastructurii civile.
În ceea ce priveşte aspectele legate de minoritatea românească, Preşedintele Volodîmîr Zelenski a exprimat întreaga deschidere pentru identificarea de soluţii, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleaşi drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România”, se arată în comunicatul remis de Palatul Cotroceni.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis miercuri, în urma unei convorbiri telefonice cu Klaus Iohannis, că a mulţumit României pentru solidaritate şi sprijin în ceea ce priveşte rezistenţa în faţa agresiunii ruse.
„Împreună cu preşedintele Klaus Iohannis am convenit asupra paşilor pentru dezvoltarea în continuare a cooperării dintre Ucraina şi România, în primul rând în sectorul apărării. Am mulţumit României pentru solidaritatea şi sprijinul acordat în ceea ce priveşte rezistenţa în faţa agresiunii ruse. Am discutat formula de pace şi problemele agendei bilaterale”, se arată în mesajul transmis de liderul de la Kiev pe reţelele sociale.

Publicat în Politica

Kievul a anunţat marţi că forţele ucrainene au ucis sau rănit aproximativ 500 de soldaţi ruşi într-un atac de artilerie în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, informează DPA.
''Pierderile inamicului se ridică la 500 de morţi sau răniţi'', a menţionat Statul Major al armatei ucrainene.
Atacul a avut loc în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, în apropierea satului Hulakivka, şi a vizat soldaţi şi echipament militar ale Rusiei.
De asemenea, au fost lovite detaşamente ale armatei ruse care se aflau în satul Fedorivka. Numărul victimelor nu este clar deocamdată.
Hulakivka şi Fedorivka se află la sud-est de fluviul Nipru, în partea ocupată de ruşi în regiunea Herson.
Noile informaţii difuzate de armata ucraineană urmează celor referitoare la un alt atac împotriva forţelor ruse, comis asupra unei clădiri din oraşul Makiivka, din regiunea Doneţk.
Ministerul Apărării rus a recunoscut că 63 de recruţi ruşi şi-au pierdut viaţa în atacul de la Makiivka. Totuşi, Kievul a avansat bilanţul de aproximativ 400 de morţi şi 300 de răniţi. Potrivit media, cei ucişi erau rezervişti ruşi vizaţi de mobilizarea parţială ordonată de Moscova în luna septembrie a anului trecut. Ei s-ar fi strâns în clădire pentru a sărbători intrarea în noul an.
Rusia a lansat în 24 februarie o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că desfăşoară o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Una din rachetele lansate de ruşi luni dimineaţă a căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit autorităţilor de la Chişinău nu sunt victime, însă mai multe case din localitatea Naslavcea, raionul Ocniţa, au fost avariate, notează digi24.ro.
Luni dimineaţă, o rachetă doborâtă de sistemul antiaerian ucrainean a căzut în zona de nord a localităţii Naslavcea din Republica Moldova, aflată la hotar cu Ucraina, transmite Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova. Nu sunt înregistrate victime, dar ferestrele mai multor locuinţe din Naslavcea au fost distruse.
Ministerul a informat că a luat toate măsurile de protecţie, cu privire la racheta care a căzut pe teritoriul localităţii Naslavcea.
"Autorităţile ucrainene au informat că în această dimineaţă a avut loc un atac cu drone asupra barajului Dnestrovsc1, de pe teritoriul Ucrainei, care este la o distanţă de 10 km de barajul Naslavcea. Atacul rusesc nu a afectat barajul, dar au fost atacate componentele electrice aferente barajului ucrainean, vizate fiind transformatoarele electrice", potrivit sursei citate.
Autorităţile ucrainene anunţă că nu există pericol de inundaţii.
În prezent, efective ale MAI au încercuit zona căderii rachetei, pentru a evita eventuale pericole, iar un grup de documentare se află la faţa locului.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos!

Publicat în Mapamond

Un bărbat înarmat a intrat într-o şcoală din centrul Rusiei şi a început să tragă. Cel puţin 13 oameni au fost ucişi, iar alţii au fost răniţi, conform autorităţilor ruse, citate de BBC. Atacul a avut loc la şcoala cu numărul 88, în care se aflau în jur de 1000 de elevi şi 80 de profesori. Dintre cei ucişi, cinci ar fi elevi, doi ar fi profesori, iar alţi doi agenţi de securitate.
Atacul a avut loc în oraşul Ijevsk, iar forţele de ordine şi ambulanţele au ajuns la locul faptei. Şcoala se află în centrul oraşului Ijevsk, de aproximativ 650.000 de locuitori, şi este în apropiere de clădirile guvernamentale.
Conform primelor informaţii, atacatorul s-a sinucis. Nu există detalii cu privire la posibilul motiv al sângerosului atac. Pe reţelele sociale au apărut informaţii conform cărora atacatorul ar fi fost un soldat mobilizat care nu voia să meargă la război în Ucraina. Atacatorul ar fi fost înarmat cu două pistoale, conform autorităţilor ruse. În presa rusă şi pe reţelele sociale au fost distribuite clipuri filmate în şcoală în timpul atacului. VEZI VIDEO AICI! (sursa digi24.ro)

Publicat în Mapamond

Rusia ar putea recolta în acest an o cantitate record de 100 de milioane de tone de grâu, potrivit firmei de consultanţă SovEcon, însă grâul se acumulează în silozurile locale deoarece Rusia are probleme în a exporta mari cantităţi de cereale, transmite Bloomberg.
Fermierii ruşi se pregătesc să termine de strâns o recoltă abundentă de grâu, graţie unor condiţii meteo bune pe tot parcursul verii. În mod normal, o recoltă uriaşă în cel mai mare exportator mondial de grâu ar duce la scăderea preţurilor pe piaţa mondială. Însă până acum în acest sezon, taxele la export impuse de Guvernul de la Moscova şi problemele de logistică rezultate din războiul Rusiei în Ucraina păstrează acasă o cantitate mai mare decât de obicei.
"De mai multe luni, depozitarea a fost o problemă pentru unii fermieri. Nu am mai văzut ceva similar după 2017-18", a declarat directorul operaţional de la SovEcon, Andrey Sizov.
Preţurile la grâul rusesc de export au devenit recent mai competitive în raport cu grâul din alte zone precum Franţa şi SUA, ceea ce înseamnă că livrările ar putea creşte. Preţurile mari şi problemele cu livrarea cargourilor ruseşti, în condiţiile în care unele companii de asigurări şi bănci refuză materiile prime ruseşti după invadarea Ucrainei, au limitat exporturile la începutul acestui sezon. Chiar dacă exporturile de alimente ruseşti nu sunt vizate de sancţiuni, unele instituţii sunt reticente la ideea de a face afaceri cu Rusia ca urmare a sancţiunilor.
Preţul grâului pe piaţa mondială a explodat după ce blocada rusească asupra porturilor ucrainene a paralizat exporturile de grâu ale Ucrainei, ceea ce împins în sus preţurile la alimente. Deşi un acord pentru deblocarea porturilor ucrainene, convenit în luna iulie, a ajutat la reducerea preţurilor, escaladarea războiului din Ucraina a readus preţul grâului la nivelul la care era înainte acordului.
Consiliul Internaţional al Cerealelor (IGC) şi-a majorat şi el joi estimările privind recolta de grâu a Rusiei, cu aproape şase milioane de tone, dar cu toate acestea nu se aşteaptă ca această producţie suplimentară să părăsească Rusia astfel că şi-a menţinut nemodificate prognozele de export la 36,5 milioane de tone.
"Această recoltă uriaşă nu se traduce în exporturi uriaşe", a concluzionat directorul operaţional de la SovEcon, Andrey Sizov. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Vladimir Putin a anunţat, miercuri dimineaţă, mobilizare parţială în Rusia şi a ameninţat din nou cu armele nucleare. Totodată, el a spus că vor fi asigurate "condiţiile paşnice de organizare a referendumurilor" în zonele ocupate. Administraţiile de ocupaţie din Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie au anunţat că organizează referendumuri pentru alipirea la Rusia. Consultările populare vor începe vineri, în ziua în care se împlinesc şapte luni de război în Ucraina. Se vor încheia pe 27 septembrie. Moscova susţine iniţiativa, însă nu controlează niciuna dintre aceste regiuni în întregime şi a suferit înfrângeri dureroase pe câmpul de luptă în ultimele săptămâni. În ultimul mesaj postat pe reţelele sociale, Volodimir Zelenski a susţinut că armata continuă să înainteze, situaţia de pe linia frontului indicând că iniţiativa aparţine Ucrainei, potrivit digi24.ro.
Mobilizarea parţială a armatei ruse, anunţată în această dimineaţă de Vladimir Putin, se va aplica doar în cazul cetăţenilor ruşi care au „experienţă militară”, a declarat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, citat de Sky News. În total, este vorba despre 300.000 de rezervişti, a precizat Şoigu. Ministrul rus al Apărării a adăugat că aceşti rezervişti „vor trece printr-un program de instrucţie militară înainte de a fi trimişi” (în Ucraina). Mobilizarea parţială nu va lua în calcul studenţii sau foştii recruţi ai armatei ruse (care au făcut stagiul de armată obligatorie). Şoigu a adăugat că, în acest moment, Rusia se luptă „nu doar cu Ucraina, ci cu întregul Occident”, mai notează sursa citată.

«Occidentul are ca scop distrugerea Rusiei»

Vladimir Putin a anunţat mobilizarea parţială în Rusia. El a spus că Occidentul are ca scop distrugerea Rusiei şi că a încercat să transforme poporul Ucrainei în carne de tun. Scopul nostru este să eliberăm Donbasul, a spus el. Totodată, Putin a ameninţat din nou cu armele nucleare.
Discursul înregistrat al lui Vladimir Putin: "Este necesar să luăm o decizie urgentă pentru a ne proteja poporul în ţinuturile eliberate. De aceea am cerut Ministerului Apărării să fie de acord cu mobilizarea parţială. Decretul a fost deja semnat, mobilizarea parţială începe astăzi. Doar cei care sunt momentan în rezervă vor fi înrolaţi şi cei care servesc în armată şi care au anumite profesii militare. Ei vor fi antrenaţi suplimentar, având în vedere că e o operaţiune specială. Toţi cetăţenii care vor fi mobilizaţi vor avea statut de forţă armată deplină. NATO a discutat să se folosească de armele nucleare împotriva Rusiei. Avem şi noi arme. Vom folosi toate mijloacele pentru a ne apăra. Occidentul a şantajat Rusia, dar Rusia are multe arme cu care să răspundă. Vom folosi toate resursele pe care le avem pentru a ne apăra poporul. Ministerul apărării a fost instruit de către mine să definească statul legal al acestor unităţi şi al republicilor Lugansk şi Doneţk. Trebuie să acordăm atenţie specială pentru aprovizionarea Donbasului cu tehnologie şi muniţie. Kievul a recurs la grupuri de mercenari străini, iar armata lor a fost instruită de NATO. Regimul opresiv s-a intensificat în toată Ucraina. După 2014, politica terorii împotriva ruşilor devine tot mai mare şi mai teribilă. Aceşti oameni rămân pe teritoriile eliberate de neonazi;ti, e vorba despre Herson, Lugansk, Zaporojie, unde aţi văzut barbarismul neonaziştilor în regiunile capturate de ei. Mercenarii torturează cetăţenii paşnici din Doneţk, din Zaporojie, din Herson. Sunt peste 500.000 de oameni care trăiesc acolo, mulţi au devenit refugiaţi, au fost bombardaţi constant de neonazişti care au atacat spitale, şcoli. Avem tot dreptul să ne opunem măcelăririi oamenilor şi trebuie să le dăm o şansă. Administraţiile din Zaporojie, Herson au cerut să facă alipirea la Rusia, vom face tot ce putem să ne asigurăm de condiţiile paşnice de organizare a acestor referendumuri". (sursa digi24.ro)

Publicat în Mapamond

China lucrează cu Rusia la stabilirea unei ordini internaţionale "mai juste", a afirmat cel mai important responsabil al diplomaţiei chineze, Yang Jiechi, cu câteva zile înainte de o întrevedere prevăzută între preşedinţii celor două ţări, informează marţi AFP.
Xi Jinping ar urma să aibă cu Vladimir Putin o întrevedere săptămâna aceasta în Uzbekistan, în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), potrivit diplomaţiei ruse.
Relaţiile Beijing-Moscova erau tumultoase în timpul Războiului Rece, însă cele două ţări s-au apropiat în ultimele decenii, în special pentru a contracara influenţa SUA.
"Sub conducerea strategică a preşedintelui Xi Jinping şi a preşedintelui Vladimir Putin, relaţiile noastre au progresat mereu pe calea cea bună", a declarat luni Yang Jiechi, responsabil pentru diplomaţie în cadrul Partidului Comunist chinez, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei.
Personalitate de prim plan, a cărei influenţă este chiar mai mare decât cea a ministrului de externe, Yang a făcut aceste declaraţii în timpul unei întrevederi cu ambasadorul Rusiei în China, Andrei Denisov, aflat la sfârşit de mandat.
"China este dispusă să conlucreze cu Rusia pentru a pune în aplicare, în permanenţă, spiritul cooperării strategice la nivel înalt între ţările noastre, pentru a apăra interesele noastre comune şi a promova dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă", a subliniat Yang.
Lovită de sancţiunile occidentale şi izolată diplomatic de la declanşarea invaziei sale în Ucraina, Rusia caută să-şi întărească relaţiile cu ţările asiatice, în special cu China.
Diplomaţia chineză nu a condamnat invazia rusă. În schimb, ea a denunţat sancţiunile occidentale împotriva Moscovei şi vânzările de arme către autorităţile ucrainene.
În ultima săptămână, numărul trei al regimului comunist, Li Zhanshu, care este şi preşedintele Adunării Populare Naţionale, a devenit liderul chinez cel mai important care s-a deplasat în Rusia de la declanşarea intervenţiei militare a Moscovei în Ucraina. În timpul vizitei sale, el a lăudat "nivelul inedit" de încredere şi cooperare între Beijing şi Moscova. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Aproximativ 419.000 de persoane au părăsit Rusia în prima jumătate a acestui an, de două ori mai multe decât anul precedent, relatează agenţia rusă de ştiri RBC, preluată de Reuters.
Datele relevă în premieră în istoria recentă că emigraţia a fost mai mare decât imigraţia în Rusia.
Agenţia rusă de statistică Rosstat nu a oferit detalii despre naţionalitatea persoanelor plecate.
Rusia atrage în mod tradiţional imigranţi din fostele republici sovietice. Totuşi, în acest an mişcarea a fost în direcţia inversă: 369.000 de persoane au plecat din Rusia spre foste ţări sovietice şi numai 295.000 de persoane au intrat în Rusia din statele respective. Aproximativ 80.000 de persoane au ales Ucraina ca destinaţie.
Rusia şi-a lansat invazia în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, ceea ce a dus nu doar la un exod din Ucraina, ci şi la un val de persoane care au părăsit Rusia.
Oponenţii politici ruşi au plecat în exil şi mulţi tineri specialişti au părăsit de asemenea ţara în căutarea unor oportunităţi mai bune în contextul retragerii multor companii de pe piaţa rusă.
Mari comunităţi de ruşi s-au format în Armenia şi Georgia, în special datorită condiţiilor de intrare relativ relaxate pentru ruşi.
Populaţia Rusiei s-a redus per total cu 480.000 de locuitori în primele şase luni ale anului, parţial din cauza scăderii naturale. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Maria Zaharova (foto ↑), purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, a solicitat României să "recunoască totul" în privinţa livrărilor de armament pe care Bucureştiul le-ar trimite Ucrainei, acuzând că Rusia "ştie acum" ce înseamnă ajutoarele umanitare acordate de ţara noastră statului vecin.
Afirmaţiile au fost făcute într-un briefing de presă, purtătoarea de cuvânt a ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova afirmând că "o agenţie română de ştiri a relatat recent despre o conversaţie telefonică între ministrul român al Apărării Naţionale Vasile Dîncu şi omologul său ucrainean Oleksii Reznikov, care şi-a exprimat recunoştinţa pentru al cincilea pachet de ajutor militar românesc pentru Ucraina, recent aprobat".
Ministerul Apărării de la Bucureşti nu a anunţat vreo nouă conversaţie între cei doi miniştri, cu atât mai puţin un "pachet de ajutor militar" pentru Ucraina, nefiind clar la ce se referă Maria Zaharova. De asemenea, oficialii de la Bucureşti au subliniat în mod repetat că poziţia României este să nu dezvăluie ajutoarele militare trimise Ucrainei.
În schimb, MAPN a anunţat într-un comunicat postat pe site-ul ministerului că Vasile Dîncu s-a întâlnit miercuri la Bucureşti cu ministrul adjunct al apărării de la Kiev, Denys Sharapov. Este posibil ca Zaharova să facă o confuzie între cei doi oficiali de la Kiev însă comunicatul publicat de MAPN nu face nicio referire la livrarea de arme către Ucraina.
Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe a susţinut că "al cincilea pachet" de ajutor militar pe care Bucureştiul l-ar fi aprobat include "arme de calibru mic, muniţii şi componente pentru echipament militar".
"Aceasta este prima oară când s-a aflat atât de explicit şi public, deşi anterior pe platformele social media au apărut înregistrări video care arată folosirea unor obuze fabricate în România de către forţele armate ucrainene", şi-a continuat ea discursul în faţa jurnaliştilor ruşi.
Ea a mai spus că "Bucureştiul evită publicitatea legată de aceste subiecte, preferând să le spună românilor şi opiniei publice internaţionale doar despre sprijinul «umanitar» acordat Ucrainei. Este clar acum ce înseamnă «umanitar»", a acuzat ea.
"Autorităţile române simt evident un disconfort moral legat de îndeplinirea directivelor NATO de a trimite tot mai multe transporturi mortale, dându-şi seama de consecinţele reale ale acestei politici motivate de ideologie. În locul acestei ruşini false, ei ar trebui să recunoască totul", a cerut Zaharova.
"Spuneţi poporului vostru şi lumii întregi cum stau cu adevărat lucrurile. Nu vă fie frică. Trimiterea repetată de arme naţionaliştilor ucraineni cu care să lupte împotriva propriului popor nu face decât să prelungească conflictul (în caz că Bucureştiul nu ştie asta) şi duce la mai multe victime", a mai spus ea.
"Cei care fac asta împărtăşesc responsabilitatea cu regimul naţionalist de la Kiev pentru crimele, sângele şi suferinţa pe care doar le vor înmulţi. Dacă oficialii români cred că toate acestea sunt irelevante, este opinia lor. Dar ar fi frumos să împărtăşească nişte «dezvăluiri» despre aceste transporturi. Ce trimit ei regimului de la Kiev?", a conchis ea.

Publicat în National
Pagina 1 din 14