În contextul publicării de către Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, pe pagina sa oficială de internet, a articolului cu titlul „Despre lătratul NATO la frontierele Rusiei şi sursa principală de dezinformare a lumii”, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus convocarea ambasadorului Federaţiei Ruse în România, Valery Kuzmin (foto ↑), la sediul Ministerului Afacerilor Externe.
Astfel, miercuri, 11 mai 2022, ambasadorul rus a avut o întrevedere cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota.
Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri strategice a atras atenţia că este inacceptabilă folosirea repetată de către misiunea rusă a unui limbaj nepotrivit, ofensator şi provocator la adresa României şi a NATO, Alianţă din care ţara noastră face parte ca urmare a deciziei sale democratic asumate, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe.
De asemenea, a fost reamintit şi faptul că la data de 22 aprilie 2022 MAE a transmis o Notă Verbală prin care şi-a exprimat dezacordul, în scris, în termenii cei mai fermi, cu referire la declaraţiile postate pe pagina de internet a misiunii diplomatice ruse privind războiul din Ucraina (text intitulat „Despre război şi pace în Ucraina”). Totodată, MAE a atras atenţia asupra modului dezumanizant şi neconform cu realitatea al descrierii războiului din Ucraina, pentru care partea rusă deţine întreaga responsabilitate, şi a reiterat îndemnul la maximă reţinere în abordarea publică pe acest subiect, cu evitarea atitudinilor şi mesajelor cu caracter provocator din partea Ambasadei.
Secretarul de stat a atenţionat din nou partea rusă asupra faptului că această conduită de comunicare publică reflectă o abordare consecvent neconstructivă a relaţiei bilaterale din partea Ambasadei şi a solicitat ca mesajele publice să se menţină în limitele prevăzute de Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.

Publicat în National

Al doilea mare producător de petrol din Rusia, Lukoil, va cumpăra activităţile de retail şi lubrifianţi ale Shell din Rusia, au anunţat joi companiile, în timp ce marea companie britanică îşi continuă procesul de retragere din ţară în urma invaziei din Ucraina, transmite Reuters citat de Hotnews.
Tranzacţia include 411 staţii de vânzare de carburanţi cu amănuntul, situate în principal în regiunile centrale şi de nord-vest ale Rusiei, şi uzina de lubrifianţi Torzhok, a precizat Shell într-un comunicat.
"Achiziţia afacerilor de înaltă calitate ale Shell din Rusia se încadrează bine în strategia Lukoil de dezvoltare a canalelor sale de vânzări prioritare, inclusiv a comerţului cu amănuntul, precum şi a activităţii de lubrifianţi", a declarat Maxim Donde, vicepreşedinte al Lukoil.
Nici Shell, nici Lukoil nu au vrut să dezvăluie valoarea tranzacţiei, care mai are nevoie de aprobarea autorităţilor anti-monopol din Rusia.
"În cadrul acestei tranzacţii, peste 350 de persoane angajate în prezent de Shell Neft vor fi transferate la noul proprietar al acestei afaceri", a precizat Shell.
Shell a şters din valoarea sa contabilă 3,9 miliarde de dolari după ce s-a retras din operaţiunile sale din Rusia, inclusiv din marea uzină de GNL Sakhalin 2, la care deţinea o participaţie de 27,5% şi care este operată de Gazprom.

Publicat în Economie

Moscova a afirmat miercuri că armata sa a simulat tiruri de rachete cu capacitate nucleară în enclava rusă Kaliningrad, în contextul în care forţele ruse îşi continuă ofensivele în Ucraina, scrie AFP.
Acest anunţ a fost făcut în cea de-a 70-a zi a intervenţiei ruse în Ucraina, care a făcut mii de morţi şi a provocat cea mai mare criză de refugiaţi în Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu peste 13 milioane de persoane strămutate.
După ce a trimis trupe în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a proferat ameninţări abia voalate care sugerau că intenţionează să desfăşoare arme nucleare tactice.
Miercuri, în cursul manevrelor militare din această exclavă rusă de la Marea Baltică situată între Polonia şi Lituania, două ţări membre ale UE, Rusia a simulat "lansări electronice" de sisteme de rachete balistice mobile Iskander cu capacitate nucleară, a declarat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.
Forţele ruse au efectuat lovituri unice şi multiple asupra unor ţinte care simulau lansatoare de sisteme de rachete, aerodromuri, infrastructură protejată, echipamente militare şi posturi de comandă ale unui inamic fictiv, a precizat comunicatul.
După ce au efectuat tirurile "electronice", militarii au efectuat o manevră de schimbare a poziţiei pentru a evita "o eventuală lovitură în represalii", potrivit Ministerului Apărării.
Unităţile de luptă au exersat, de asemenea, "operaţiuni în condiţii de radiaţii şi contaminare chimică".
Peste 100 de militari au participat la aceste exerciţii.
Rusia şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă la scurt timp după ce a trimis trupe în Ucraina la 24 februarie.
Putin a avertizat asupra unor represalii "rapide ca fulgerul" dacă Occidentul intervine direct în conflictul din Ucraina.
Potrivit observatorilor, în ultimele zile televiziunea de stat rusă a încercat să facă utilizarea armelor nucleare mai acceptabilă pentru public.
"De două săptămâni auzim la televizor că ar trebui deschise silozurile nucleare", a declarat marţi Dimitri Muratov, redactor-şef al unui jurnal rus independent şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Ruşii au violat bărbaţi şi băieţi în război, aceasta fiind o strategie deliberată, au spus procurorii ucraineni, notează stiridecluj.ro, care citează digi24.ro.
„Am primit rapoarte, neverificate încă, despre cazuri de violenţă sexuală împotriva bărbaţilor şi băieţilor din Ucraina”, a spus Pramila Patten, reprezentantul special al ONU pentru violenţa sexuală în timpul războiului, la o conferinţă de presă la Kiev,  conform The Guardian.
„Este greu pentru femei şi fete să raporteze violurile din cauza stigmatizării, printre alte motive, dar de multe ori pentru bărbaţi este chiar mai greu. Trebuie să creăm un spaţiu sigur pentru ca toate victimele să reclame cazurile de violenţă sexuală”, a mai spus ea.
În Ucraina sunt investigate zeci de cazuri de violenţă sexuală până în prezent.
Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a spus că a colectat plângeri de violenţă sexuală comise de soldaţii ruşi împotriva unor bărbaţi şi femei de toate vârstele, de la copii până la persoane în vârstă.
Aceasta spune că ruşii folosesc violul ca pe o strategie deliberată, „pentru a speria societatea civilă, pentru a face totul pentru a forţa Ucraina să capituleze”.
Procurorii au adunat probe despre aceste orori în urma retragerii trupelor ruseşti din zona Kievului, luna trecută.
Violurile în grup, atacurile sub ameninţarea armei şi violurile comise în faţa copiilor se numără printre mărturiile sumbre pe care procurorii le-au adunat de la victime şi familiile acestora.

Publicat în Mapamond
Sâmbătă, 30 Aprilie 2022 15:19

Site-ul PSD atacat cibernetic de Rusia

Site-ul Partidului Social Democrat a fost indisponibil vineri seara, timp de aproximativ 15 minute, în urma unui atac cibernetic venit dinspre Federaţia Rusă, potrivit unui comunicat al PSD. "Departamentul IT al PSD a intervenit prompt şi a repus site-ul în funcţiune. Cu această ocazie, PSD îşi reafirmă apartenenţa la valorile europene şi occidentale şi condamnă invazia ilegală a Rusiei în Ucraina", se arată în comunicatul citat.

Publicat în Politica

Un tribunal din Rusia a amendat compania americană Google cu 3 milioane de ruble (circa 39.000 de euro) pentru refuzul de a înlătura un conţinut interzis de pe platforma sa video YouTube, informează joi Reuters şi Interfax.
Potrivit agenţiei de presă ruse, platforma YouTube a refuzat să înlăture un clip video al rapperului rus Alişer Valeev, cunoscut cu numele de scenă Morgenstern, pentru a se conforma unei decizii de anul trecut a justiţiei ruse. Clipul "Vin roze" al rapperului Morgenstern face, potrivit acestei decizii, propagandă pentru substanţe stupefiante.
Aceaşi tribunal a amendat joi şi compania Twitter, tot cu 3 milioane de ruble, pentru refuzul de a înlătura conţinut interzis. Potrivit Interfax, este vorba de postări care conţineau instrucţiuni pentru fabricarea de cocteiluri Molotov şi zvastici, precum şi de informaţii care "jignesc statul rus, imnul şi drapelul său".
Twitter, Instagram şi majoritatea mass-media independente au fost blocate de autorităţile ruse de la declanşarea ofensivei în Ucraina.
Autorităţile ruse şi-au întărit puternic presiunile şi arsenalul juridic pentru a controla în Rusia comunicarea asupra conflictului, ameninţând să aplice pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru difuzarea de "informaţii false" asupra armatei ruse.
Agenţia rusă pentru supravegherea comunicaţiilor, Roskomnadzor, a interzis Google să facă publicitate pentru serviciile sale în Rusia, după ce a acuzat YouTube că difuzează "informaţii false" despre forţele ruse. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Regatul Unit a importat aproape 2 milioane de barili de petrol rusesc, evaluat la 220 de milioane de lire sterline (259 milioane de euro), de când a început războiul din Ucraina, la 24 februarie, dezvăluie o analiză a organizaţiei ecologiste Greenpeace, citată miercuri de EFE.
De când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, nu mai puţin de opt petroliere au transportat ţiţei rusesc în Regatul Unit, iar un al nouălea care transportă 33.000 de tone de diesel rusesc se află în prezent ancorat în apropierea zonei de coastă din Immingham, comitatul Lincolnshire, în nord-estul Angliei, a mai menţionat organizaţia. Mai bine de patru cincimi din importurile de petrol au fost reprezentate de combustibil diesel rusesc, iar restul - de benzină.
Regatul Unit depinde în prezent de Rusia în proporţie de 8% în ceea ce priveşte petrolul şi de 18% la importurile de diesel şi, cu toate că a promis un ''sprijin de nezdruncinat'' Ucrainei, premierul britanic Boris Johnson a lăsat uşa deschisă importurilor de ţiţei rusesc până la sfârşitul anului.
Guvernul britanic a interzis navele aflate în proprietatea Rusiei, gestionate de această ţară sau sub pavilion rus, însă combustibilii fosili de provenienţă rusească pot intra în continuare în Regatul Unit cu ajutorul camioanelor cisternă aflate în proprietatea altor naţiuni, aminteşte Greenpeace.
Toate trimiterile de combustibili fosili de provenienţă rusească ce au ajuns în Regatul Unit de la începutul războiului din Ucraina au fost importate legal, ceea ce face ca interdicţia impusă de Londra asupra navelor ruse să fie simbolică, adaugă organizaţia. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Cultura rusă se reorientează spre America Latină, Orientul Mijlociu şi India după închiderea pieţelor occidentale, ca urmare a sancţiunilor impuse Moscovei după campania militară a Rusiei în Ucraina, informează surse oficiale citate luni de EFE.
"Redirecţionăm turneele spre Orient, America Latină şi ţările din Orientul Mijlociu, unde există o mare cerere", a declarat postului de radio Govorit Moskva, Mihail Shvidkoi, reprezentantul Kremlinului pentru cooperare culturală internaţională.
Potrivit lui Shvidkoi, va fi de asemenea agilizată cooperarea cu instituţiile culturale din India.
În ce priveşte China, el a deplâns faptul că această piaţă va rămâne închisă până cel puţin în 2023, drept aluzie la restricţiile impuse de pandemie.
"Este o piaţă uriaşă, cu o foarte mare infrastructură de săli de concerte şi alte spaţii (culturale)", a spus oficialul rus.
Mai multe instituţii de cultură din Europa şi SUA şi-au suspendat colaborările cu artiştii ruşi care erau programate pentru următoarele luni.
Au fost anulate, mai ales, concertele celebrului dirijor de orchestră Valeri Gergiev şi ale pianistului Denis Matsuev, în lipsa unei condamnări publice din partea lor a operaţiunii militare ruse din Ucraina. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Politicianul rus de extrema-dreaptă Vladimir Jirinovski a murit la vârsta de 75 de ani după o boală gravă şi prelungită, a declarat miercuri Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, citat de Reuters.
Vladimir Jirinovski, liderul istoric al Partidului Liberal Democrat din Rusia, ultranaţionalist, a murit miercuri după „o boala lungă şi dureroasă”, a precizat Volodin pe contul său Telegram, potrivit Agerpres.
„Pentru noi toţi este o pierdere ireparabilă. Fie ca amintirea sa luminoasă să rămână pentru totdeauna în inimile noastre”, a spus şeful Dumei de Stat.
Jirinovski era cunoscut pentru tiradele sale antioccidentale şi ieşirile provocatoare care l-au ţinut în atenţia publicului timp de peste trei decenii.
Jirinovski, a prezis în decembrie evoluţia tensiunilor cu Ucraina şi a anunţat când va porni războiul: 22 februarie, ora 4 dimineaţa.
Predicţia sa a fost destul de precisă. Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei joi, pe 24 februarie, la 5 dimineaţa, ora Moscovei.
El fusese internat la începutul lunii februarie cu coronavirus şi starea sa a fost descrisă ca fiind gravă, cu pneumonie dublă care i-a compromis până la 75% din plămâni.
Controversatul politician, renumit pentru scandalurile în care a fost implicat, ca în cazul în care a luat la bătaie o femeie şi un preot în parlament, afirmase că se vaccinase de opt ori împotriva COVID-19, notează EFE.
În timpul convalescenţei sale, mass-media a raportat de două ori moartea sa presupusă, lucru negat de autorităţile ruse, inclusiv de Volodin.
„Personalitatea sa este atât de mare, încât este dificil de imaginat evoluţia sistemului politic din Rusia modernă fără el”, a scris Volodin în aceeaşi postare pe Telegram despre acest veteran al politicii ruse, care fusese mereu atent să nu se opună preşedintelui Vladimir Putin, potrivit AFP. (sursa digi24.ro)

Publicat în Mapamond

Industria cinematografică din Rusia este afectată de retragerea de pe piaţa locală a filmelor produse de cele cinci mari studiouri de la Hollywood - Disney, Universal, Sony, Warner Bros. şi Paramount - în urma invaziei din Ucraina, informează AFP.
În momentul în care a aflat despre suspendarea lansărilor filmelor hollywoodiene în Rusia, ca reacţie la intervenţia militară nejustificată din Ucraina, Mila Grekova, care locuieşte la Moscova, a înţeles "imediat pentru cine trag clopotele".
Traducătoare de filme americane, Mila Grekova a rămas fără un loc de muncă după decizia celor cinci giganţi hollywoodieni - Disney, Universal, Sony Pictures, Warner Bros. şi Paramount - de a-şi retrage producţiile de pe piaţa cinematografică din Rusia.
Ea a ajuns să îşi pună întrebări despre scopul sancţiunilor adoptate împotriva Rusiei: "Occidentul este cel pe care îl detest astăzi, nu pe Putin, ţinta lor".
"Aici, poate că Bollywoodul va înlocui Hollywoodul, dar este prea târziu pentru mine să învăţ hindi", a declarat această traducătoare de 56 de ani, dezamăgită, reacţionând la ideea de a înlocui titlurile americane cu filme indiene, evocată în presa rusă.
Dincolo de situaţia ei, întreaga industrie cinematografică din Rusia are de suferit din cauza conflictului din Ucraina, în contextul în care abia începuse să îşi revină de pe urma pandemiei de coronavirus.
Soarta industriei filmului rus este legată de această dată de sancţiunile occidentale, întrucât Rusia era prima piaţă cinematografică europeană, cu 145,7 milioane de bilete vândute anul trecut, potrivit Observatorului European al Audiovizualului.

Filme asiatice?

Înaintea suspendării decise de Hollywood, compania rusă Mosfilm-Master realiza dublaje pentru zece filme străine pe lună.
"Astăzi, am pierdut două treimi din comenzi", s-a plâns directorul său, Evgheni Belin, dintr-un studio performant deţinut de această companie.
"În timpul pandemiei, aveam filme, dar nu aveam cinematografe deschise. Astăzi, avem cinematografe deschise, dar nu avem filme", a rezumat el această situaţie.
Aproximativ jumătate din cinematografele din Rusia ar putea să se închidă, întrucât riscă "să piardă până la 80% din încasări" după retragerea producţiilor de la Hollywood, a prevenit la începutul lunii martie Asociaţia patronilor de cinematografe din această ţară.
Pentru a se adapta şi a supravieţui, Mosfilm-Master se pregăteşte să angajeze traducători de coreeană şi de chineză, deşi directorul companiei se îndoieşte că "filmele asiatice vor avea succes în rândul ruşilor" din cauza diferenţelor culturale.
"Nu e mereu o soluţie evidentă", a declarat acest specialist în vârstă de 70 de ani, din care 30 i-a petrecut în domeniul dublajului de film. "Occidentalii ne sunt mai apropiaţi", a adăugat el.

Explorarea sinelui

"Situaţia este extrem de dificilă, dar nu catastrofală", a încercat să relativizeze Olga Ziniakova, în vârstă de 37 de ani, preşedinta companiei Karo, una dintre cele patru mari reţele de cinematografe din Rusia.
"După sosirea producţiilor de la Hollywood în Rusia în urmă cu 30 de ani, am trecut prin multe crize: politice, economice, pandemia...", a adăugat ea.
De la debutul ofensivei militare în Ucraina, pe 24 februarie, numărul spectatorilor din cele 35 de săli administrate de compania Karo a scăzut cu 70%, deşi preţul mediu pentru un bilet (300 de ruble, aproximativ 3 euro) a rămas neschimbat de cinci ani.
Statul rus a promis deja că va dubla sprijinul financiar oferit producţiei de filme şi că va minimaliza taxele fiscale, precum şi chiriile pentru sălile de proiecţii, a precizat Olga Ziniakova, prezentă în uriaşul cinematograf Oktyabr din Moscova, una dintre cele mai mari săli de proiecţii din Europa, cu 1.500 de locuri, în prezent goală.
Ruşii, privaţi de superproducţiile americane, "vor plonja mai adânc în explorarea sinelui", a adăugat Olga Ziniakova, care menţionează succesul unui film cult rusesc din anii 1990, "Brat", revenit pe afişele cinematografelor.
Reţeaua Karo se pregăteşte să programeze şi titluri asiatice, alături de producţii latino-americane.
"Iar când Hollywoodul va reveni aici, piaţa şi spectatorii ruşi nu vor mai fi la fel", a prezis ea.

"Prizonieră" a politicii

Plecarea giganţilor hollywoodieni de pe piaţa rusă nu l-a surprins pe Pavel Doreuli, în vârstă de 44 de ani, al cărui studio, Atmosfera, creează ambianţe sonore pentru 15 filme pe an.
"De mulţi ani, cinematografia mondială este o prizonieră a politicii mari", a spus acest inginer de sunet, membru din 2020 în Organizaţia internaţională a editorilor de sunet din cinematografie (MPSE).
"Cannes şi Berlin nu mai premiază filmele în sine, ci luările lor de poziţie", a adăugat el, referindu-se la cele două mari festivaluri cinematografice internaţionale, ai căror organizatori au condamnat Rusia pentru invazia din Ucraina.
"Privaţi de festivaluri internaţionale, ruşii vor renunţa la filmul de autor, care oferă o viziune diferită asupra lumii, atât de preţioasă astăzi", a adăugat Pavel Doreuli. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic
Pagina 2 din 13