Vaccinul Sputnik V este eficient împotriva tulpinii britanice
Primul vaccin dezvoltat de Rusia, Sputnik V, şi cel de-al doilea, numit EpiVacCorona şi înregistrat în octombrie anul trecut, sunt eficiente împotriva tulpinii britanice de coronavirus, a asigurat marţi într-un comunicat Serviciul federal rus pentru Protecţia Consumatorilor (Rospotrebnadzor) citat de EFE.
"Efectul protector a fost demonstrat prin reacţii neutralizatoare folosind plasmă de la persoanele vaccinate cu Sputnik V şi EpiVacCorona care au dezvoltat anticorpi împotriva SARS-CoV-2", a informat Rospotrebnadzor pe contul său de Facebook .
"Plasma de la persoanele vaccinate a neutralizat eficient atât varianta britanică cât şi coronavirusul în sine", a explicat agenţia federală rusă.
Rospotrebnadzor nu a precizat însă câte persoane au fost analizate în cadrul acestui studiu efectuat de Centrul Statal de Virologie şi Biotehnologie Vektor, care a dezvoltat şi vaccinul EpiVacCorona.
Luni, agenţia oficială TASS a informat că cel de-al doilea vaccin rusesc este eficient şi împotriva tulpinilor sud-africană şi braziliană, fără să ofere detalii.
Rusia a detectat înainte de Anul Nou prezenţa tulpinii britanice la un pacient, care deja a depăşit boala, potrivit agenţiei Interfax.
Centrul Vektor a izolat tulpina britanică în decembrie anul trecut şi a studiat această variantă de coronavirus.
Sputnik V a fost înregistrat în Rusia în august trecut şi are o eficacitate de 91,6 %, potrivit analizelor interimare din faza a III-a a testelor clinice publicate în revista The Lancet. Criticat pentru a fi fost anunţat anul trecut de preşedintele rus, Vladimir Putin, fără să fi trecut toate testele, vaccinul este în prezent înregistrat în 26 de ţări.
EpiVacCorona a încheiat testele clinice la sfârşitul lunii septembrie, iar în octombrie anul trecut a fost înregistrat în Rusia.
Luna trecută Rospotrebnadzor a informat mass-media ruse că cel de-al doilea vaccin are o eficacitate de 100%, fără să dea alte detalii. (Sursa Agerpres)
Lucruri inedite despre Rusia
Rusia, survolată de avioane militare din Statele Unite şi Canada
Avioane militare americane şi canadiene vor efectua, în cursul acestei săptămâni, zboruri de recunoaştere deasupra Rusiei, în virtutea unui tratat menit să stimuleze transparenţa între Moscova şi Occident, pe fondul tensiunilor actuale, informează International Business Times şi agenţia Itar-Tass. "În intervalul 2-6 noiembrie, în cadrul Tratatului Cer Deschis, avioane militare canadiene şi americane vor efectua zboruri de observare deasupra Rusiei", a declarat Serghei Rijkov, şeful Centrului pentru Reducerea Riscului Nuclear din cadrul Ministerului rus al Apărării.
Zborurile de recunoaştere vor fi efectuate pe trasee stabilite în comun de forţele aeriene din Rusia, Canada şi Statele Unite, a adăugat oficialul rus, precizând că Rusia va efectua zboruri similare deasupra teritoriului Germaniei. Avioane americane şi ucrainene au efectuat zboruri de recunoaştere deasupra Rusiei în martie, în virtutea aceluiaşi acord.
Tratatul Cer Deschis prevede o serie de măsuri pentru creşterea transparenţei şi încrederii între Rusia şi ţări occidentale. Tensiunile dintre NATO şi Rusia s-au amplificat în ultimii ani, pe fondul ingerinţelor ruse în estul Ucrainei şi, recent, în conflictul din Siria.
Legenda celor «Şapte bărbaţi puternici»
La vest de munţii Ural, pe un platou neted, se găseşte una dintre cele Şapte Minuni ale Rusiei, puţin cunoscută de occidentali, dar foarte spectaculoasă. Este vorba de formaţiunea Manpupuner, un set de 7 roci gigantice în formă de coloane, aflate în districtul Troiţko–Peciorski din Republica Komi.
Acum 200 milioane de ani în locul formaţiunii era un munte înalt. Schimbările climatice naturale - ploaie, zăpadă, vânt, temperaturi scăzute şi caniculă - au distrus treptat munţii, în special rocile cu rezistenţă mai slabă. Şisturile din sericit-cuarţ cu rezistenţă relativ mare, din care sunt formate rocile-coloană, au supravieţuit şi acum se înalţă peste câmpia înconjurătoare.
Una dintre aceste roci se află la o distanţă mai mare de celelalte, iar partea de jos subţire şi partea de mijloc lată fac să semene cu o sticlă imensă întoarsă cu susul în jos. Alte şase sunt aliniate pe marginea dealului. Pentru unii oameni aceste roci capătă diferite forme: faţa unui om, capul unui cal sau o oaie. Fiecare dintre aceşti monoliţi atinge înălţimi între 30 şi 42 metri.
Aceşti monoliţi poartă numele de „Cei şapte giganţi” sau „Şapte bărbaţi puternici”. Conform unei legende locale, monoliţii au fost odată un grup de giganţi samoiezi care călătorea prin munţii Siberiei cu scopul de a distruge poporul Mansi. Cu toate acestea, giganţii au fost doborâţi de un şaman cu faţă albă, numit Yallingner, care i-a transformat în stane de piatră. Dar transformarea a avut loc şi la Yallingner, astfel că de atunci şapte formaţiuni de piatră sălăşluiesc pe câmpie: unul în faţa altor şase.
Considerată una dintre cele Şapte Minuni ale Rusiei, formaţiunea de roci Manpupuner este o atracţie populară din Rusia. Însă nu este foarte cunoscută internaţional şi de obicei turiştii nu o menţionează, dat fiind locul în care se află.
Rusia a început cele mai ample manevre din acest an
Forţele armatei ruse au început luni cele mai ample manevre din acest an sub numele de cod „Ţentr/Centru-2015”, în 20 de poligoane navale, aeriene şi terestre, la care vor participa circa 95.000 de militari, a anunţat Ministerul Apărării din Rusia, citat de EFE. Aceste manevre „constituie punctul culminant al perioadei de pregătire de luptă în cadrul forţelor armatei ruse pe anul 2015”, menţionează ministerul, potrivit unui comunicat de presă.
Respectivele exerciţii încheie, de asemenea, acţiunile comune de instruire a forţelor armate ale ţărilor din Organizaţia Tratatului pentru Securitate Colectivă din fostul spaţiu sovietic, bloc ce grupează Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Tadjikistan şi Kârgâzstan.
Obiectivul acestor manevre este contracararea unui ipotetic conflict armat intern pe flancul strategic cu Asia Centrală.
Manevrele, programate să dureze până duminică, se vor desfăşura în districtele militare Sud şi Centru, sub comanda şefului Statului Major General al Forţelor Armate ale Rusiei şi adjunct al ministrului apărării rus, generalul Valeri Gherasimov.
Exerciţiile vor implica 170 de avioane, 20 de nave, peste 7.000 de unităţi de armament greu, inclusiv tancuri şi lansatoare de rachete motorizate.
Pentru Rusia este de neconceput utilizarea de rachete balistice în Europa
„Pentru Federaţia Rusă este de neconceput utilizarea de rachete balistice cu rază medie de acţiune asupra unor obiective din Europa”, a declarat vineri, în timpul unei conferinţe de presă, ministrul adjunct al afacerilor externe al Rusiei, Serghei Riabkov, informează agenţia de presă TASS. În opinia Moscovei, „acest lucru poate fi făcut doar de terorişti, care prin definiţie nu sunt în stare să intre în posesia unor asemenea arme şi să le utilizeze”. „Exclud decizii guvernamentale pe marginea unui asemenea scenariu”, a spus Riabkov.
În acest context, Riabkov a subliniat că, în opinia Moscovei, „Washingtonul foloseşte în mod artificial argumente în vederea dezvoltării sistemului de apărare antirachetă” (în Europa). „După reglementarea problemelor din jurul programului nuclear iranian, administraţia SUA se descurcă tot mai greu cu argumentele şi noi vom continua să atragem atenţia asupra acestui lucru”, a avertizat ministrul adjunct de externe al Rusiei. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Serghei Riabkov a declarat că, la ora actuală, nu există niciun temei pentru a continua cu SUA dialogul privind reducerea arsenalului nuclear. „Nu văd niciun temei pentru a aborda în mod practic problema continuării dialogului cu SUA în ceea ce priveşte controlul asupra armelor nucleare şi continuarea reducerii numărului acestora”, a spus Riabkov.
Diplomatul rus a subliniat că soluţionarea acestor probleme nu depinde de cine va fi următorul preşedinte al SUA, ci de „recunoaşterea în SUA a faptului că problema dezarmării nucleare nu poate fi discutată în afara unui complex întreg de alţi factori ce influenţează stabilitatea strategică”. „Aceşti factori nu devin mai puţini: dimpotrivă, ei devin tot mai mulţi”, a spus Riabkov.
Într-o zi am putea călători de la New York la Londra cu trenul
Preşedintele reţelei de căi ferate din Rusia, Vladimir Yakunin, pune pe picioare un plan ambiţios de a lega ţara sa de statul Alaska, printr-un pod uriaş - utlima piesă care să unească drumurile din Statele Unite, Europa şi Rusia. Planul a fost anunţat în luna martie, iar în prezent, Yakunin negociază cu guvernul chinez care caută la rândul său să-şi îmbunătăţească infrastructura naţională.
Podul peste strâmtoarea Bering ar fi doar primul pas. Proiectul ar include şi consolidarea infrastructurii rutiere din Alaska astfel încât izolata localitate Nome, unde ar începe podul, să fie legată de restul statului. Drumurile din Rusia ar urma, de asemenea, să fie îmbunătăţite, un proiect în acest sens fiind construcţia unei autostrăzi care să urmeze traseul căii ferate trans-siberiene. Practic, ar fi vorba despre aproape 10.000 de kilometri, iar Yakunin ar vrea să reabiliteze şi infrastructura ferată din Rusia.
În opinia sa, podul ar putea deschide o rută profitabilă de comerţ, dar şi de turism. „Acesta este un proiect între două state, între două civilizaţii”, a explicat el.
Costurile proiectului sunt estimate să ajungă la mai multe mii de miliarde de dolari, iar distanţa ar fi de 21.000 de kilometri.
Sancţiunile impuse Rusiei ar putea-o costa 9% din PIB în următorii ani
Sancţiunile impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina ar putea-o costa 9% din PIB, a estimat, luni, Fondul Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters.
Rubla s-a depreciat cu 50% în ultimele luni, pe fondul scăderii preţului la petrol, dar şi al aversiunii investitorilor faţă de activele ruseşti, în urma sancţiunilor impuse Moscovei de statele occidentale. În plus, Banca Centrală a Rusiei estimează că anul viitor PIB-ul ar putea să scadă cu 5% dacă preţul barilului de petrol se va menţine în jurul valorii de 60 de dolari.
„Efectul sancţiunilor în ceea ce priveşte accesul la pieţele financiare externe şi noile investiţii în tehnologie va persista”, se arată în raportul misiunii FMI.
Ca represalii pentru implicarea Moscovei în criza din Ucraina, Rusia a fost vizată de mai multe valuri de sancţiuni occidentale fără precedent, care au limitat accesul la capital străin pentru unele dintre cele mai mari companii şi bănci din Rusia, au afectat industria apărării şi pe cea energetică şi au impus o îngheţare a activelor, dar şi interdicţii de călătorie pentru unii dintre aliaţii preşedintelui Vladimir Putin.
Preşedintele Rusiei a reacţionat, semnând anul trecut un decret care interzice importurile de produse agricole şi alimentare provenite din ţările care au impus sancţiuni Rusiei în contextul crizei din Ucraina.
FMI estimează că efectul imediat al sancţiunilor impuse de statele occidentale şi al celor impuse de Moscova va costa Rusia între 1% şi 1,5% din PIB, iar în următorii ani 9% din PIB.
De asemenea, Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă pe termen lung la o creştere economică slabă a Rusiei, de aproximativ 1,5%. Înainte de criza din 2008, PIB-ul Rusiei înregistra un ritm de creştere de aproximativ 7%.
„Rusia se confruntă cu un ritm lent al adoptării reformelor structurale, declinul investiţiilor şi scăderea numărului de locuitori. Recomandăm reducerea rolului statului în economie, protejarea drepturilor de proprietate şi stimularea consumului", se arată în raportul FMI.
FMI estimează un avans al PIB-ului Rusiei de 0,2% anul viitor, după un declin de 3,4% anul acesta, în linie cu precedentele sale prognoze. Rata inflaţiei ar urma să se situeze la 12% în 2015 şi la 8% în 2016, în timp ce Banca Centrală a Rusiei estimează o rată a inflaţiei de 7% până la mijlocul lui 2016.
FMI apreciază că politica Băncii Rusiei de reducere graduală a ratei dobânzii este adecvată, dar ritmul reducerilor trebuie să fie „prudent”.
Săptămâna trecută, Banca Centrală a Rusiei a redus dobânda de politică monetară pentru a cincea oară în acest an, pentru a contracara declinul economiei.
Instituţia a redus dobânda de politică monetară de la 11,5% la 11%, continuând procesul de scădere a dobânzii cheie început în ianuarie, în condiţiile în care anul trecut rubla a atins noi minime istorice în raport cu euro şi cu dolarul, pe fondul scăderii preţului petrolului şi al sancţiunilor economice occidentale.
La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent cu livrare în luna septembrie a scăzut vineri cu 1,10 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 52,21 dolari. La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol light sweet crude cu livrare în luna septembrie a scăzut cu 1,40 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 47,12 dolari.
Produsul Intern Brut al Rusiei s-a contractat în iunie cu 4,2%, comparativ cu perioada similară din 2014, pe fondul sancţiunilor economice occidentale şi al scăderii preţului la petrol, arată datele publicate marţi de Ministerul Economiei de la Moscova. Comparativ cu luna precedentă, economia rusă a înregistrat un declin de 0,1% în iunie, în linie cu estimările analiştilor. În aprilie şi mai, scăderea a fost de 0,5% şi, respectiv, 0,4%.
Rusia va construi dirijabile echipate cu radare antirachetă
Rusia va construi dirijabile echipate cu radare antibalistice, în contextul măsurilor adoptate pe fondul tensiunilor cu Occidentul din cauza crizei ucrainene. "Dirijabilele care se construiesc în prezent în Rusia pot fi dotate cu radare antirachetă", a declarat Vladimir Miheev, expert al companiei ruse KRET. "Principalul avantaj al unui dirijabil este suprafaţa mare pe care pot fi montate sisteme antirachetă. Astfel, unele dintre aparatele de zbor vor fi folosite pentru necesităţile antibalistice ale armatei. Antenele radarelor antibalistice vor fi instalate pe partea superioară a dirijabilelor. KRET probabil va fi una dintre companiile care vor produce radare de acest tip", a spus Miheev. "Radarele de acest tip vor putea depista rachete balistice intercontinentale şi traiectoriile acestora", adaugă specialistul rus.
Vicepremierul rus Dmitri Rogozon anunţa săptămâna trecută că Rusia va dezvolta, până în anul 2020, un sistem spaţial de avertizare antirachetă. "Proiectul sistemului de avertizare antirachetă va fi finalizat până în anul 2020, prin lansarea unor sateliţi de avertizare", a declarat Rogozin într-un discurs rostit în Consiliul Federaţiei Ruse, Camera superioară a Parlamentului rus. Proiectul va fi implementat de compania de stat Roscosmos, care va fi creată în următoarele trei luni.
Rusia a avertizat că va lua măsuri simetrice faţă de proiectul sistemului NATO antirachetă, pe care îl consideră o ameninţare.