Uniunea Europeană şi SUA au început un dialog strategic pe fundalul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei, informează joi dpa.
Cele două părţi au organizat primul "Dialog la nivel înalt SUA-UE asupra Rusiei" miercuri, la Washington, anunţă un comunicat comun, SUA fiind reprezentate de Victoria Nuland, subsecretarul de stat pentru afaceri politice, iar UE de Enrique Mora, Secretarul general adjunct pentru afaceri politice.
Reuniunea s-a concentrat pe "obiectivele strategice şi coordonarea politicilor SUA şi UE, pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei", potrivit comunicatului.
Ambele părţi au condamnat ceea ce ele au denumit drept "războiul neprovocat, nejustificat şi barbar împotriva Ucrainei". Ele au cerut de asemenea încetarea imediată a atacurilor militare ruse asupra civililor.
Nuland şi Mora au salutat coordonarea dintre SUA şi UE în implementarea unor sancţiuni fără precedent şi exportul de măsuri de control.
Părţile au discutat de asemenea asupra unor paşi suplimentari pentru a izola Rusia de economiile SUA şi UE şi pentru ca sistemul financiar internaţional să impună costuri severe asupra Rusiei pentru acţiunile ei, potrivit Departamentului de Stat al SUA.
Cei doi diplomaţi au subliniat importanţa de a îndemna China să susţină oprirea imediată a ostilităţilor, stabilirea de coridoare umanitare şi prevenirea oricăror riscuri privind o nouă escaladare.
Nuland şi Mora au subliniat, de asemenea, că vor continua să "îndemne China să nu submineze sancţiunile împotriva Rusiei şi să nu acorde niciun fel de sprijin agresiunii ruse împotriva Ucrainei", adaugă comunicatul Departamentului de Stat american. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Grecia va organiza o reuniune de urgenţă la care vor participa Autoritatea de reglementare în domeniul energiei, operatorul reţelei de transport de gaze naturale şi cei mai mari furnizori de gaze, pentru a discuta subiectul plăţii în ruble pentru livrările de gaze naturale ruseşti, a anunţat miercuri Ministerul grec al Energiei, transmite Reuters.
Obiectivul reuniunii este acela de a analiza toate scenariile disponibile pentru a asigura aprovizionarea cu gaze a Greciei, în cazul în care Rusia va înceta să mai furnizeze gaze naturale, se precizează în comunicatul Ministerului Energiei.
Anterior, ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a anunţat şi el că a activat prima fază a planului de urgenţă destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale, în contextul în care există ameninţarea opririi livrărilor ruseşti. Robert Habeck a precizat că prima dintre cele trei etape ale planului de urgenţă presupune înfiinţarea unei echipe de criză în cadrul Ministerului Economiei care va monitoriza cu atenţie situaţia aprovizionării cu gaze.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu va accepta plăţi pentru gaze în valută, inclusiv dolari şi euro, şi că va percepe doar ruble pentru livrările de hidrocarburi către ţările 'neprietenoase', între care figurează toate statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Marea Britanie.
Decizia Moscovei a stârnit îngrijorare în Occident, unde mai multe ţări au anunţat că nu sunt dispuse să cumpere gaze şi petrol dacă plata trebuie făcută în ruble ruseşti. Grupul G7, al principalelor state industrializate, a respins cererea Rusiei ca gazul exportat să îi fie plătit în ruble, a declarat luni ministrul german al Economiei.
Plata în ruble a gazelor ruseşti înseamnă o încălcare a contractelor în vigoare, iar dacă Rusia decide să întrerupă livrările, Uniunea Europeană este gata să facă faţă acestei decizii, a afirmat, marţi, comisarul european pentru Afaceri Economice, Paolo Gentiloni, prezent la Bucureşti. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Cotaţia grâului a coborât marţi la cel mai redus nivel din ultimele patru săptămâni iar porumbul şi-a continuat declinul, după ce Rusia a semnalat că îşi va reduce atacurile asupra unor importante oraşe din Ucraina, transmite Bloomberg.
Ministrul adjunct al Apărării de la Moscova, Alexendar Fomin, a declarat că Rusia a decis să îşi reducă activităţile militare în zona Kiev şi Chernihiv. Dacă se va confirma, o inversare a invaziei ar ajuta la diminuarea perturbărilor provocate de război asupra comerţului mondial cu cereale.
În replică la aceste declaraţii, la Bursa de la Chicago, cotaţiile futures la porumb au scăzut cu 2,5%, până la cel mai redus nivel de după data de 17 martie. În cazul grâului, cotaţiile au scăzut cu până la 6,7%, revenind sub pragul de 10 dolari per bushel.
Rusia şi Ucraina sunt responsabile pentru aproape 30% din exporturile mondiale de grâu şi sunt de asemenea importanţi furnizori de uleiuri alimentare.
"Negocierile care se derulează în prezent între Rusia şi Ucraina oferă speranţe pentru o destindere. În Rusia, exporturile continuă în pofida situaţiei din bazinul Mării Negre, în timp ce în Ucraina au fost complet oprite de blocarea transportului maritim", susţin analiştii firmei de consultanţă Agritel.
Traderii aşteaptă şi o serie de importante rapoarte ce urmează să fi publicate joi de autorităţile americane, care vor oferi detalii cu privire la suprafeţele însămânţate şi stocurile de cereale. Aceste date vor oferi un indiciu cu privire la modul în care fermierii răspund la creşterea costurilor cu imputurile precum şi la creşterea cererii pentru culturi provenite din alte zone pe fondul războiului din Ucraina. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Sancţiunile impuse de Occident Rusiei, ca urmare a invaziei în Ucraina, par că l-au deranjat atât de mult pe Vladimir Putin, încât nu ar mai dori să permită accesul pe teritoriul său al cetăţenilor din ţările ”neprietenoase”. Anunţul a fost făcut luni de Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, potrivit fanatik.ro.
În cadrul unei intervenţii la televiziunile ruseşti, Serghei Lavrov a precizat că ”este în curs de elaborare un proiect de decret prezidenţial privind măsurile de represalii în materie de vize ca răspuns la acţiunile ‘neprietenoase’ ale unui număr de state străine”. Pe lista ţărilor care sunt vizate de măsura Moscovei, se află toate cele din UE, alături de Marea Britanie şi SUA, potrivit portalului AA.
Concret, pe lista lui Vladimir Putin sunt trecute: SUA, Marea Britanie, ţările aderate la UE, Canada, Australia, Micronezia, Noua Zeelandă, Singapore, Taiwan, Ucraiana, Muntenegru, Coreea de Sud, Macedonia de Nord, Japonia, Elveţia, Albania, Andorra, Islanda, Monaco, Norvegia, San Marino, Liechtenstein.
De altfel, Rusia a început să ameninţe Europa că nu-i va mai livra gaze, dacă nu-i va achita în ruble - subiect despre care am relatat AICI.
”Nu vom furniza gaze în mod gratuit, asta este clar”, a transmis purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferinţă de presă de luni.
Precizarea lui Dmitri Peskov vine la scurt timp după ce Vladimir Putin a avertizat miercuri că va mai accepta plata livrărilor de gaze naturale de către ţările europene doar în ruble, fără dolari sau euro.
”Am luat decizia de a pune în practică un ansamblu de măsuri pentru a trece la plata în ruble a gazului nostru livrat ţărilor ostile şi a renunţa în toate plăţile la devizele compromise. Solicit guvernului să dea instrucţiunile corespunzătoare către Gazprom pentru a revizui contractele existente. În acelaşi timp, toţi consumatorii străini trebuie să aibă timp pentru efectuarea operaţiunilor necesare”, a transmis Putin, într-o şedinţă a Guvernului Rusiei.

Publicat în Mapamond

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, s-a întâlnit cu Marisa Lago, înalt oficial din cadrul Departamentului de Comerţ al SUA, cu care a discutat despre situaţia de securitate, sancţiunile aplicate Rusiei şi intensificarea schimburilor comerciale.
"Am avut o întâlnire cu un înalt oficial din cadrul Departamentului de Comerţ pentru comerţul internaţional, Marisa Lago. Am fost de acord că sunt necesare sancţiuni economice mai dure împotriva Rusiei. Trebuie oprită finanţarea Rusiei în toate domeniile", a scris Cîţu, luni, pe Facebook.
El arată că a transmis angajamentul României pentru creşterea la 2,5% din PIB a cheltuielilor pentru apărare şi intensificarea cooperării cu SUA pentru dezvoltarea capabilităţilor forţelor armate române.
Preşedintele Senatului notează şi că SUA susţin aderarea României la OECD, în clubul naţiunilor dezvoltate. De asemenea, Cîţu precizează că oficialul american a reiterat susţinerea pentru proiectele SMR (reactoare modulare mici) şi pentru Iniţiativa celor Trei Mări. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Ruşii au lăsat în urmă, în timpul retragerii dintr-un atac din Ucraina, arme şi echipamente, printre care şi nişte pachete albe, care datau din anul 1978, notează stiridecluj.ro.
Rusia ar avea o armată slabă şi nepregătită, susţin jurnaliştii internaţionali.
S-a spus asta şi după ce au fost analizate mai multe arme şi echipamente lăsate de ruşi după o retragere.
Potrivit presei internaţionale, printre echipamentele lăsate în urmă de militarii ruşi s-au găsit pachete cu bandaje fabricate, atenţie, acum aproape 45 de ani.
Concret, pe ele erau inscripţionate: "Ministerul Industriei Textile din Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. Produs în 1978".
N-ar fi primul semn al lipsei de pregătire corespunzătoare a armatei ruse.
În ultimele săptămâni au apărut informaţii despre alimentele militarilor, expirate de 7 ani.

Publicat în Mapamond

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia nu va mai accepta plăţi în euro sau dolari pentru gazele exportate în ţările Uniunii Europene. Decizia liderului rus a fost luată în contextul sancţiunilor masive care vizează sistemul financiar rus din cauza invaziei militare în Ucraina.
"Am luat decizia de a implementa o serie de măsuri pentru a trece la plăţi în ruble pentru gazul rusesc exportat în ţări inamicale şi să renunţăm la toate tranzacţiile în monede care au fost compromise", a declarat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde, cu ocazia participării la o şedinţă a Guvernului de la Moscova. Vladimir Putin a cerut Băncii centrale de la Moscova să instituie în cel mult o săptămână un sistem de plăţi exclusiv în ruble pentru exporturile de gaz spre Uniunea Europeană.
Liderul de la Kremlin a anunţat că aceasta este una dintre reacţiile la sancţiunile masive impuse de Occident din cauza intervenţiei militare ruse în Ucraina.
Uniunea Europeană, Alianţa Nord-Atlantică şi Grupul G7 au impus Rusiei sancţiuni masive, inclusiv la nivel financiar, din cauza invaziei militare în Ucraina.

Publicat în Mapamond

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni Uniunii Europene, mai ales Germaniei, să înceteze orice comerţ cu Rusia şi în special să refuze resursele energetice ale acesteia, conform unui mesaj video postat pe reţeaua Telegram, informează AFP.
"Niciun euro pentru ocupanţi, închideţi toate uşile, nu le mai trimiteţi bunuri, refuzaţi resursele energetice", a pledat şeful statului ucrainean.
"Fără comerţ cu voi, fără companiile şi băncile voastre, Rusia nu ar mai avea bani pentru acest război", a adăugat el.
Intervenţia sa survine în contextul în care luni are loc la Bruxelles o reuniune a miniştrilor de externe şi ai apărării din UE pentru a analiza posibile noi sancţiuni împotriva Moscovei, la aproape o lună de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.
Statele din UE, extrem de dependente de hidrocarburile ruseşti, au exclus până acum sancţionarea acestui sector, foarte important pentru economia Rusiei.
"Vă rog, nu mai sponsorizaţi armele de război ale acestei ţări, Rusia", a spus Zelenski, înainte de a se adresa apoi direct Germaniei: "Aveţi forţă, Europa are forţă".
Germania a fost criticată pentru opoziţia faţă de un embargou imediat asupra hidrocarburilor din Rusia, de care este extrem de dependentă.
Kremlinul a transmis luni că un potenţial embargou european asupra petrolului rus ar afecta "întreaga lume".
În acelaşi timp, autorităţile ucrainene au anunţat că opt coridoare umanitare sunt pregătite pentru luni pentru ca civilii să poată fugi de război, relatează DPA.
Coridoarele vor fi folosite pentru ca autocarele să evacueze persoane şi să transporte ajutor, a spus vicepremierul Irina Vereşciuk.
Persoanele evacuate vor fi transferate din apropierea oraşului-port asedia Mariupol spre oraşul Zaporojie din sud-estul Ucrainei.
De asemenea, sunt plănuite evacuări mai apropiate de Kiev dinspre localităţi aflate pe linia frontului de la nord şi est de capitală, conform planului.
Planul cere de asemenea evacuări din zona extinsă a localităţilor Ziverodoneţk şi Lisiciansk din regiunea Lugansk spre oraşul Bahmut din regiunea învecinată Doneţk.
În paralel, autorităţile din Odesa au acuzat forţele ruse că au atacat luni dimineaţă clădiri dintr-o zonă rezidenţială de la periferia oraşului, potrivit Reuters.
Este primul atac de acest fel asupra Odesei, oraş port la Marea Neagră.
Consiliul local a precizat că nu au existat victime, dar că atacul a declanşat un incendiu. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

În cea de-a 23-a zi a războiului început de Vladimir Putin în Ucraina, un miting şi pro-Kremlin pentru a marca cea de-a opta aniversare de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia are loc vineri pe stadionul Luzhniki din Moscova. De fapt, este o manifestaţie pro-război, la care se adresează Vladimir Putin, notează digi24.ro.
Stadionul, care a găzduit finala Cupei Mondiale în 2018, este plin de oameni care celebrează la ordinul autorităţilor ruse anexarea Peninsulei Crimeea de către federaţia Rusă. Presa rusă scrie că aproape 100 de mii de oameni sunt pe stadion, iar aproximativ 130 de mii în afara acestuia.
Câţiva reporteri străini aflaţi încă la Moscova scriu pe twitter că mulţi dintre participanţi sunt angajaţi la stat care au fost luaţi de la muncă şi transportaţi cu autobuzul. Alţii au fost luaţi direct de pe stradă şi aduşi forţat la eveniment.
Pe stadion, oamenii urmăresc un videoclip cu steagurile ucrainene care ard. Prezentatorii evenimentului poartă geci care au inscripţionate pe piept litera Z, simbol al invaziei ruse în Ucraina. Unii dintre manifestanţi au venit la stadion cu tablouri cu chipul lui Vladimir Putin pe ele.
Repoterii The Guardian scriu că studenţi şi angajaţi la stat au fost forţaţi să participe şi li s-a spus că vor fi plătiţi suplimentar sau că vor primi au o zi de vacanţă pentru a se alătura mitingului de pe stadionul cu peste 80.000 de locuri. De altfel, raportările de pe reţelele sociale arată că marea majoritate a mulţimii care s-a adunat pe stadionul Luzhniki este plătită. Unii au primit între 300 şi 1.400 de ruble, potrivit digi24.ro.

Publicat în Mapamond

Federaţia germană de fotbal (DFB) a interzis cluburilor sale să utilizeze în acest sezon în meciuri oficiale jucători străini veniţi din Ucraina sau Rusia, pentru a "păstra integritatea competiţiei", în ciuda faptului că FIFA a dat "undă verde" în acest sens, informează AFP.
Organele competente ale DFB, "după o analiză atentă, au decis că aceste opţiuni nu vor fi autorizate în acest stadiu în Germania", a indicat federaţia pe site-ul său internet.
Cluburile germane sunt autorizate, în schimb, să recruteze imediat aceşti jucător, care vor putea participa la antrenamente şi meciuri amicale, precizează DFB.
FIFA a deschis, până pe 7 aprilie, o perioadă excepţională de transferuri dedicată jucătorilor străini care evoluează în Rusia, precum şi fotbaliştilor care joacă în Ucraina - străini sau ucraineni autorizaţi să părăsească teritoriul.
Joi, Liga franceză de fotbal a autorizat recrutarea şi angajarea în competiţie de către fiecare club a unui singur jucător provenind din cele două ţări, însă decizia trebuie totuşi ratificată de Comitetul Executiv al Federaţiei franceze de fotbal (FFF). (sursa Agerpres)

Publicat în Sport
Pagina 3 din 13