Refugiaţii care au găsit găzduire în comuna gălăţeană Şendreni sunt de loc din Odessa şi Ismail. Stau aici că nu au unde se mai duce şi sunt şi aprope să plece spre casă dacă războiul se va termina curând, aşa cum speră toţi. Până atunci însă vor să vorbească româneşte, să se înţeleagă şi să le multumească gazdelor, dar şi, de ce nu, să găsească ceva de muncă dacă se va prelungi totul.

În ajutorul lor a sărit Asociaţia femeilor profesioniste din Şendreni care, cu sprijinul Primăriei Şendreni, au dat drumul „Şcolii de limba română”. Cu ajutorul unei profesoare dedicate, copiii şi adulţii pot învăţa gratuit limba română. Cursurile au loc la căminul cultural din Şendreni, şi la prima oră au venit refugiaţi de la 10 la 60 de ani.

vlcsnap 2022 03 16 08h01m32s756

La 60 de ani, Tatiana învaţă o limba străină din care nu ştia o boabă când a ajuns în ţară. E din Ismail, şi deşi acolo se vorbeşte şi română pe lângă rusă şi ucraineană, niciodată nu s-a gândit să o înveţe. O va face acum la Şendreni. Va sta aici până la finalul războiului, deoarece nu are unde se duce şi de aici repede poate ajunge acasă dacă tot coşmarul se sfârşeşte. „Vreau să le pot spune mulţumesc, dar nu ştiam cum, vreau să pot să comunic cu oamenii care mi-au dat adăpost şi se poartă extraordinar de bine cu noi. Comunicare este foarte importantă”, ne spune Tatiana, una dintre cursante.

Profesoara, care gratuit ajută aceşti oameni, îşi dă seama cât de importantă este comunicarea pentru ei şi face totul să îi ajute. 20 de copii şi 25 de adulţi refugiaţi din Ucraina sunt deocamdată rezidenţi permanenţi găzduiţi gratuit şi ajutaţi cu mâncare şi îngrijire medicală în comună, la case şi la pensiuni. Au învăţat în prima oră cum să spună mulţumesc, dar şi bună ziua sau bună dimineaţa ori seara. Unii dintre refugiaţi iau în calcul că poate dacă conflictul se va prelungi vor trebui să îşi găsească un loc de muncă şi atunci limba română le va fi cu atât mai utilă.

Publicat în Știrea zilei

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a promis că va asigura protecţia datelor pentru utilizatorii ucraineni. În trecut, a refuzat să transmită chei de criptare către serviciile secrete ruse, cu ajutorul cărora ar fi posibil să verifice confidenţialitatea clienţilor.

„Am protejat datele private ale ucrainenilor şi mi-am pierdut compania şi casa. O voi face din nou fără ezitare”, a scris Durov.

Durov a scris şi pe propriul canal Telegram: „Dacă îmi urmăreşti postările, ai ştii că, din partea mamei mele, familia se trage din Kiev. Numele ei de fată este ucrainean (Ivanenko), iar până astăzi avem multe rude care locuiesc în Ucraina. De aceea, acest conflict tragic este unul personal atât pentru mine, cât şi pentru Telegram. Unii s-au întrebat dacă Telegram este cumva mai puţin sigur pentru ucraineni, pentru că eu am locuit cândva în Rusia. Permiteţi-mi să vă spun cum s-a încheiat cariera mea în Rusia. În urmă cu nouă ani, eram directorul general al VK, care era cea mai mare reţea socială din Rusia şi Ucraina. În 2013, agenţia de securitate rusă, FSB, a cerut să le furnizez datele private ale utilizatorilor ucraineni ai VK care protestau împotriva unui preşedinte pro-rus. Am refuzat să dau curs acestor cerinţe, pentru că ar fi însemnat o trădare a utilizatorilor noştri ucraineni. După aceea, am fost concediat de la compania pe care am fondat-o şi am fost nevoit să părăsesc Rusia. Mi-am pierdut compania şi casa, dar aş face-o din nou – fără ezitare. Când le-am sfidat cerinţele, miza era mare pentru mine. Locuiam încă în Rusia, iar echipa mea şi vechea mea companie aveau sediul în acea ţară. Au trecut mulţi ani de atunci. S-au schimbat multe lucruri: nu mai locuiesc în Rusia, nu mai am nicio companie sau angajaţi acolo. Dar un lucru rămâne sigur – susţin utilizatorii noştri, indiferent de situaţie. Dreptul lor la intimitate este sacru. Acum mai mult ca niciodată", a scris Durov pe Telegram.

Telegram rămâne una dintre cele mai necenzurate aplicaţii mainstream din lume. Cu sute de milioane de utilizatori, aplicaţia a fost folosită de dizidenţi şi mişcări de protest din întreaga lume. Cu toate acestea, ţări precum Germania caută acum să interzică aplicaţia, deoarece a fost folosită de partidele de opoziţie precum Alternative for Germany (AfD) pentru a partaja conţinut care este puternic controlat de reţelele sociale tradiţionale precum Facebook şi Twitter. De asemenea, Telegram a fost folosit ca platformă de organizare pentru cei care se opun restricţiilor Covid-19 şi mandatelor de vaccinare, potrivit RMX citat de dcnews.ro.

Publicat în Mozaic
Miercuri, 16 Martie 2022 09:19

14 nave ruseşti se îndreaptă spre Odessa

Analiza imaginilor realizate de satelitul Sentinel 2 arată trei grupuri de nave de război care se apropie de coastă, lângă Odessa. Acestea sunt ruseşti şi includ nave de debarcare. Imaginea din satelit a fost realizată marţi, 15 martie 2022, la ora locală 11:47, şi arată cel puţin 14 nave, transmite Naval News. Anterior, preşedintele din Belarus, Alexandru Lukaşenko, a dezvăluit planuri pentru o debarcare amfibie lângă Odessa. A fost o aparentă gafă a informaţiilor, deoarece nu a avut loc nicio debarcare în zilele acestea. Cu toate acestea, ameninţarea a fost mereu prezentă, transmite Mediafax.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că la nivelul Alianţei Nord-Atlantice se poartă discuţii tehnice cu privire la înfiinţarea Grupului de luptă aliat pe teritoriul României, arătând că, până la finalul primăverii, ar putea exista concluzii bune cu privire la acesta.
"Noi colaborăm foarte strâns şi foarte bine România cu Bulgaria în ce priveşte apărarea comună şi NATO. Probabil vă amintiţi că Bulgaria joacă un rol foarte important în cadrul Brigăzii multinaţionale, încă de la început am avut o înţelegere foarte bună pe această temă. Este acum în discuţie formarea unui grup de luptă, un battle group, care reprezintă o prezenţă NATO permanentă în România şi este un lucru cunoscut că Franţa s-a declarat dispusă să fie naţiune-cadru pentru acest battle group. În NATO se poartă discuţiile tehnice pe această temă şi noi credem că până la sfârşitul primăverii în principiu avem concluzii bune pe tema battle group-ului şi atunci, cu siguranţă, putem să facem mai multe declaraţii publice pe această temă", a precizat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, în conferinţa de presă comună cu omologul bulgar, Rumen Radev, care efectuează o vizită de lucru în România.

Publicat în Mapamond

O bloggeriţă ucraineană însărcinată, care între timp ar fi născut, a primit ameninţări online după ce guvernul rus a acuzat-o în mod fals că a jucat un rol de figurantă după bombardamentul armatei ruse de miercuri, de la maternitatea din Mariupol, notează digi24.ro.
Marianna Podgurskaia a fost menţionată într-o serie de tweet-uri ale Ambasadei Rusiei din Marea Britanie, joi, după ce o fotografie cu ea fugind, având faţa acoperită cu sânge, a apărut în presa din întreaga lume.
Ambasada a susţinut că bloggeriţa avea „un machiaj foarte realist” şi că nu era în spital la momentul atacului. De asemenea, a mai afirmat că în momentul bombardamentului spitalul nu mai era „de mult timp operaţional” şi că era folosit de o forţă militară ucraineană „neo-nazistă”.
Twitter a şters ulterior postările ambasadei pentru încălcarea politicii de comportament abuziv pe care o are platforma.
În timp ce afirmaţiile ambasadei au fost dezminţite de mai mulţi jurnalişti, inclusiv de corespondentul special BBC Shayan Sardarizadeh, contul de Instagram al bloggeriţei a fost inundat cu mesaje de ură, cele mai multe scrise în limba rusă.
Astfel, la ultima ei postare, au fost adăugate peste 25.000 de comentarii, în care utilizatorii o acuzau că a participat la „o şedinţă foto falsă”, că este o „neruşinată” şi chiar că identitatea ei este una falsă.
Au fost postate, însă, şi comentarii prin care tânăra era încurajată şi susţinută şi prin care i s-a urat „naştere uşoară”. Activista ucraineană Oleksandra Matviichuk este una dintre susţinătoarele ei. Printr-un mesaj postat pe Twitter, aceasta îi îndeamnă pe oameni să-i transmită cuvinte de sprijin Mariannei.

Publicat în Mozaic

Ambasada Rusiei în România, în contextul ”operaţiunii militare speciale din Ucraina”, le cere cetăţenilor ruşi să semnaleze imediat dacă au fost discriminaţi în vreun fel pe teritoriul României. Apelul a fost publicat pe pagina de Facebook a ambasadei, vineri, 11 martie 2022.
”În atenţia cetăţenilor ruşi şi a compatrioţilor ruşi care locuiesc în România! Solicităm cetăţenilor Rusiei şi compatrioţilor ruşi care au fost discriminaţi pe semne naţionale, lingvistice, culturale, religioase şi de altă natură, precum şi celor care au fost victimele actelor violente sau au primit ameninţări, să contacteze serviciile speciale pe adresa de e-mail a Ambasada: sos-ambrus@yandex.ru. Când aplicaţi, vă rugăm să indicaţi numele de familie, numele şi modul în care vă puteţi contacta pentru asistenţă. Toate aplicaţiile vor fi luate în considerare în modul cel mai atent”, scrie pe contul de Facebook al Ambasadei Rusiei în România.
Reamintim că acum o săptămână ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin, a spus într-o intervenţie la Rossia-24, că Rusia a trimis o notă către MAE prin care cerea explicaţii privind încălcări ale drepturilor cetăţenilor ruşi în România, potrivit TASS, citat de ştiripesurse.ro.

Publicat în National

Ministerul rus al Energiei a declarat joi că specialiștii din Belarus au restabilit alimentarea cu energie electrică a centralei nucleare de la Cernobîl din Ucraina, anunță Sky News. Cernobîl a rămas fără energie electrică pe fondul luptelor dintre forțele rusești și ucrainene, după ce Rusia a invadat Ucraina, scrie Mediafax.

Ieri, Ucraina a cerut Rusiei să respecte o încetare temporară a focului pentru a permite repararea unei linii electrice către Cernobîl - avertizând că ar putea avea loc o scurgere de radiații dacă întreruperea curentului electric continuă. Ministrul de externe Dmytro Kuleba a declarat că "generatoarele diesel de rezervă au o capacitate de 48 de ore" pentru a alimenta instalația. (sursa stiripesurse.ro)

Publicat în Mapamond

Philip Morris International (PMI) a anunţat suspendarea investiţiilor planificate în Federaţia Rusă, inclusiv a lansărilor de noi produse şi a proiectelor de investiţii în activităţile comerciale, în inovare şi în producţie. PMI a activat, de asemenea, planul de reducere a operaţiunilor de producţie din Rusia, pe fondul perturbărilor continue ale lanţului de aprovizionare şi al schimbărilor cadrului de reglementare.

„Am urmărit şocaţi războiul din Ucraina şi condamnăm violenţele în termenii cei mai vehemenţi cu putinţă. Suntem solidari cu bărbaţii, femeile şi copiii nevinovaţi care suferă. Ne alăturăm numeroaselor voci care cer încetarea imediată a războiului şi restabilirea păcii. Prioritatea noastră imediată este siguranţa şi securitatea celor peste o mie de angajaţi ai noştri şi a familiilor lor din Ucraina. Am acţionat în trei direcţii esenţiale: am ajutat la evacuarea a peste 800 de persoane, până în prezent, inclusiv din zonele cele mai afectate, am oferit un ajutor esenţial angajaţilor care au rămas în Ucraina şi le-am oferit celor care au părăsit ţara sprijin logistic, medical, financiar şi alte tipuri de sprijin practic în ţările vecine. Continuăm să plătim salariile tuturor angajaţilor noştri din Ucraina în această perioadă. Având în vedere situaţia, Consiliul de Administraţie şi echipa noastră de conducere au decis să suspende toate investiţiile planificate în Rusia şi să activeze planurile de reducere a operaţiunilor de producţie. Vom acorda sprijin angajaţilor din Rusia în această perioadă şi vom plăti salariile în continuare”, a declarat Jacek Olczak, Chief Executive Officer, Philip Morris International.

PMI a intrat pe piaţa din Ucraina în 1994. În 25 februarie 2022, PMI a anunţat suspendarea temporară a operaţiunilor sale din Ucraina, inclusiv în fabrica din Harkov. În 2021, Ucraina a reprezentat aproximativ 2% din volumul total al livrărilor de unităţi de ţigări şi tutun încălzit ale PMI şi mai puţin de 2% din cifra totală de afaceri a PMI. Compania are o fabrică şi aproximativ 1.300 de angajaţi în această ţară şi are planuri de urgenţă pentru a relua furnizarea de produse atunci când condiţiile de siguranţă o vor permite. În 2021, Rusia a reprezentat aproape 10% din volumul total al livrărilor de unităţi de ţigări şi tutun încălzit ale PMI şi aproximativ 6% din cifra totală de afaceri. PMI şi-a început activitatea în Rusia în 1992 şi are peste 3.200 de angajaţi în această ţară, potrivit unui comunicat al companiei.

Citește și Ruşii au rămas fără McDonald’s, Coca-Cola, Pepsi, KFC, Pizza Hut şi Starbucks

Publicat în Economie

„Wali” (FOTO ↑), un informatician franco-canadian, considerat cel mai bun lunetist din lume, a sosit în Ucraina, pentru a lupta contra forţelor ruse, anunţă presa internaţională, transmite Nexta.
Între 2009 şi 2011, el şi-a câştigat porecla „Wali” în timpul petrecut în Afganistan ca parte a unităţii de elită JTF-2.
El a reuşit un record de ucidere de la distanţă, cu aproape 3.5 km.
Parte a Regimentului Royal Canadian 22, „Wali” şi-a dobândit reputaţia în tururi în Afganistan, Siria şi Irak.
Deşi un lunetist bun ajunge la 5-6 ucideri pe zi, „Wali” poate ajunge chiar la 40 şi de aceea a devenit o „legendă” în rândul armatei mondiale. El a apărut la diverse emisiuni televizate, iar numele său adevărat nu a fost dat publicităţii.
Wali este căsătorit şi are un băieţel de 1 an.
„Trebuie să ajut pentru că oamenii de aici sunt bombardaţi doar pentru că vor să fie europeni şi nu ruşi”, a spus „Wali”. (sursa g4media.ro)

Publicat în Mapamond

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, a pledat, în sesiunea plenară de la Strasbourg, pentru accederea României în Spaţiul Schengen, în vederea mai bunei gestionări a fluxurilor de refugiaţi din Ucraina. „O femeie a murit pentru că, după trei zile de stat în frig în Ucraina, a trebuit să mai stea aproape o zi la frontiera dintre Ungaria şi România. Iată o nedreptate care se datorează faptului că România nu este în Schengen. Iar cineva ar trebui să poarte această responsabilitate, fie şi morală”, a declarat eurodeputatul român.
Dan Nica a cerut mobilizarea UE pentru ajutorarea refugiaţilor din Ucraina.
 „Milioane de femei din Ucraina nu şi-au imaginat că vor sărbători, în 2022, Ziua Femeii în asemenea condiţii tragice”, a declarat europarlamentarul, evocând „tristeţea din ochii femeilor refugiate, care încearcă să-şi salveze copiii, trecând frontiera în România după zile de stat în frig. Acea tristeţe este pentru copiii lor, pentru că nu ştiu ce viitor vor avea aceşti copii. Mulţi şi-au pierdut taţii, ucişi de bombe sau pentru că şi-au dat viaţa pentru apărarea Ucrainei. Casele lor au fost distruse. Care e viitorul acestor copii?”, a evidenţiat Dan Nica în dezbaterea consacrată situaţiei refugiaţilor din Ucraina.
„Pericolul major este o criză umanitară de proporţii, care să afecteze deopotrivă pe aceşti refugiaţi - şi atenţionez că vor veni persoane tot mai vulnerabile social şi medical - dar şi statele membre, în special cele din imediata vecinătate a Ucrainei. E nevoie de o mobilizare urgentă şi masivă de fonduri, logistică şi personal la nivel european”, consideră europarlamentarul PSD.

Publicat în Politica

Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, va discuta în cadrul vizitei sale din Polonia şi România, care va începe joi, despre următoarele măsuri de răspuns la invazia Rusiei din Ucraina şi va reasigura cele două ţări, în întâlnirile cu liderii lor, de sprijinul Washingtonului, relatează miercuri Reuters.
Cele două ţări sunt tot mai neliniştite de agresiunea Rusiei din regiune şi sunt cele mai estice membre ale NATO, având graniţă cu Ucraina şi primind astfel refugiaţi ucraineni, comentează agenţia internaţională de presă.
Kamala Harris se va concentra pe mijloacele prin care statele membre ale NATO pot implementa sancţiunile economice adoptate şi pot merge înainte împreună, au spus înalţi oficiali ai administraţiei americane.
Ea se va întâlni de asemenea cu refugiaţi ucraineni din Polonia şi va discuta despre continuarea ajutorului umanitar şi a asistenţei de securitate pentru Ucraina şi regiune, potrivit oficialilor.
Numărul refugiaţilor plecaţi din Ucraina din cauza războiului a trecut de două milioane.
Vicepreşedinta SUA va discuta despre aceste chestiuni la Varşovia şi cu premierul canadian Justin Trudeau, care se află de asemenea în regiune, au mai spus sursele citate.
"O mare parte din discuţiile din cele două capitale vor fi despre următorii paşi, despre cum se poate merge înainte", a precizat unul dintre oficiali.
Vizita Kamalei Harris în Europa de Est survine după participarea la Conferinţa de Securitate de la Munchen, din Germania, când invazia rusă din Ucraina devenea iminentă. Ea s-a întâlnit acolo cu aliaţii şi partenerii SUA, inclusiv cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a-i ţine uniţi pe aliaţii europeni.
Vizita vicepreşedintei americane în Polonia şi România este un semn al încrederii tot mai mari a preşedintelui Joe Biden în capacitatea ei de a se ocupa de diplomaţia la nivel înalt, comentează Reuters. În plus, este de asemenea un efort al administraţiei americane de a-i reasigura pe aliaţii neliniştiţi şi de a-şi continua campania de a izola Moscova pe plan internaţional, chiar dacă SUA încearcă să evite un conflict direct cu Rusia.
Marţi, SUA au respins o ofertă surpriză a Poloniei de a-şi transfera avioanele de luptă MiG-29, de producţie rusească, la o bază americană din Germania ca un mijloc de a sprijini forţele aeriene ucrainene în apărarea lor împotriva invaziei ruse.
Oficialii administraţiei americane citaţi de Reuters au spus că dialogul despre cele mai bune mijloace de a oferi asistenţă de securitate Ucrainei va continua, dar nu au dat detalii despre cum va discuta Kamala Harris această chestiune cu Polonia.
Kamala Harris va reitera în cadrul vizitei mesajul că preşedintele rus Vladimir Putin "a făcut o greşeală care va duce la o înfrângere strategică răsunătoare pentru Rusia", a spus unul dintre oficialii administraţiei americane. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica
Pagina 4 din 13