Ambasada Ucrainei la Bucureşti anunţă că, de duminică până marţi, 352 de persoane, inclusiv 14 copii, au fost ucise în conflictul Rusia-Ucraina.
Potrivit unui comunicat de presă al misiunii diplomatice, peste 1.680 de persoane au fost rănite, între acestea numărându-se 116 copii.
Doar în Kiev au fost ucişi, de la începerea conflictului până duminică, 9 civili (printre care un copil), 4 persoane a căror identitate este necunoscută şi 18 persoane care luptau pentru apărarea teritoriului.
În capitala Ucrainei au fost rănite 106 persoane, 47 civili, inclusiv 3 copii. Ambasada Ucrainei aminteşte că 16 copii au fost ucişi de la începutul invaziei.
Potrivit comunicatului misiunii diplomatice, în perioada 24-28 februarie, inamicul a pierdut 5.300 de militari, au fost distruse 29 de aeronave, 29 de elicoptere, 191 de tancuri, 816 blindate, au fost doborâte 5 drone şi au fost lovite 2 nave militare. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Deputatul AUR Galaţi, Lilian Scripnic, adresează Guvernului rugămintea urgentă să ia toate măsurile necesare pentru a procesa rapid fluxurile de refugiaţi de la punctele de frontieră cât şi de a le asigura condiţii minimale de cazare şi de trai şi atrage atenţia că România trebuie să se implice activ, împreună cu partenerii din Vest, în găsirea soluţiilor de pace în Ucraina.
„Este cunoscut faptul că o imagine poate avea un puternic impact emoţional, echivalând cu mai bine de 1000 de cuvinte. Imaginile mediatizate în ultimele zile, în care sunt surprinşi copii, femei şi bătrâni care fug din calea războiului din Ucraina, oameni care au abandonat toată agoniseala şi truda de o viaţă, au un puternic impact emoţional asupra noastră, a tuturor şi ne oferă şansa să fim solidari în faţa acestui episod nedrept al istoriei, cu cei nevinovaţi. Văzând cozile impresionante din ultimele zile de la punctele de trecere a frontierei de la Giurgiuleşti, judeţul Galaţi, şi Isaccea, judeţul Tulcea, m-am implicat cu toată energia pentru ca aceşti oameni nevinovaţi să fie bine primiţi în România şi să treacă peste cele mai grele momente din viaţa lor. Solidaritatea românilor cu refugiaţii ucraineni, indiferent de etnia acestora, s-a dovedit şi de această dată a fi la fel de puternică ca până acum, în ciuda politicilor asimilaţioniste agresive. Românii au dovedit şi acum faptul că au capacitatea şi deosebita calitate de a face diferenţa între politica agresivă dusă de instituţiile ucrainene şi etnicii ucraineni de rând care sunt în bune relaţii cu fraţii noştri de dincolo şi dincoace de graniţă, neuitând în niciun moment de datoria creştinească de a ne iubi aproapele. Adresez Guvernului rugămintea urgentă să ia toate măsurile necesare pentru a procesa rapid fluxurile de refugiaţi de la punctele de frontieră cât şi de a le asigura condiţii minimale de cazare şi de trai. Mai mult însă, România trebuie să se implice activ, împreună cu partenerii din Vest, în găsirea soluţiilor de pace în Ucraina. Puneţi-vă în locul ucrainenilor care aşteaptă salvarea de la Vest (aşa cum au aşteptat şi românii după al doilea Război Mondial) şi care trăiesc cu spaima că, după un război devastator, vor fi de partea nedorită a unei noi cortine de fier. Ceea ce le dă putere femeilor, bătrânilor şi copiilor care s-au refugiat în România este speranţa că Dumnezeu îi va ţine în viaţă pe soţii, fraţii, copiii lor rămaşi în Ucraina pentru a-şi apăra ţara şi că, după ce războiul se va încheia, se vor întoarce acasă şi îşi vor reconstrui casele, ţara şi viitorul. În aceste vremuri zbuciumate, gândurile şi rugăciunile mele se îndreaptă spre Ucraina, spre oamenii nevinovaţi afectaţi de război“, precizează Lilian Scripnic.

Publicat în Politica

Obosiţi, unii refugiaţi ucraineni ajunşi la Galaţi pierd lupta cu viaţa. Este situația unei bătrâne de 84 de ani care a murit în căminul studenţesc C, deşi s-a încercat resuscitarea ei. Venise cu fiul şi alte rude în ţară, era cunoscută a fi bolnavă. Alţi 2 refugiaţi au avut nevoie de ajutorul ambulanţei. „La faţa locului au găsit femeia în stop cardio-respirator, voluntarii deja începuseră resuscitarea, echipajul nostru cu medic a continuat manevrele încă circa o oră, din păcate nu s-a reuşit şi pacienta a fost declarată decedată. Un alt caz, o fetiţă de 3 ani care după ce a mâncat a avut o reacţie alergică destul de puternică, a fost transportată la Spitalul de Pediatrie. De asemenea, și o altă femeie de 62 de ani, cu o stare lipotimică”, a precizat dr. Mihai Polinschi, SAJ Galaţi.

În căminele studenţeşti e forfotă mare. Oamenii vin şi pleacă şi se strâng de peste tot ajutoare. Refugiaţii cazaţi la Căminele Studenţeşti din Complexul Alexandru Ioan Cuza trec printr-un triaj sumar şi sunt consultaţi la cazare. De asemenea, pe parcursul celor 2-3 zile cât rămân în cămin, pot oricând să ceară sprijinul de la punctul de prim-ajutor din cămin sau de la voluntarii facultăţii de medicină. „Avem un punct de prim-ajutor aici în căminul C, acordăm consultații atunci când este nevoie. Cei în vârstă au deja un pachet de suferinţe, diabet, hipertensiune, insuficiență cardiacă, cei mici sunt răciţi mare parte dintre ei sau au diverse reacţii alimentare”, a precizat dr. Alexandru Nechifor, prorector Universitatea Dunărea de Jos. Căminele C şi B sunt aproape pline de refugiaţii din Ucraina.

Publicat în Știrea zilei

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) le cere românilor care se alfă în Federaţia Rusă să părăsească de urgenţă ţara.

Redăm integral comunicatul MAE:

„După cum este cunoscut, ca urmare a escaladării conflictului armat din Ucraina, România a decis, la 26 februarie 2022, închiderea spaţiului său aerian pentru toate aeronavele înregistrate în Rusia, ulterior măsura fiind adoptată la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. În aceste condiţii, şi companiile aeriene europene şi-au suspendat zborurile spre şi deasupra teritoriului Federaţiei Ruse.
Având în vedere aceste restricţii, precum şi faptul că situaţia regională de securitate rămâne extrem de tensionată şi cu o evoluţie impredictibilă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) le recomandă insistent cetăţenilor români să evite călătoriile neesenţiale în Federaţia Rusă, iar celor care se află temporar în această ţară să ia în considerare să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse cât mai curând, prin intermediul zborurilor comerciale încă disponibile.
MAE informează că cetăţenii români care doresc să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse au, la acest moment, rute alternative de deplasare prin intermediul curselor aeriene regulate, cu escală, prin Republica Turcia/Istanbul şi Emiratele Arabe Unite/Dubai sau pe cale rutieră, cu companii de transport, prin Estonia.
Totodată, MAE recomandă cetăţenilor români care se află pe teritoriul Federaţiei Ruse să îşi înregistreze neîntârziat prezenţa prin intermediul platformei www.econsulat.ro, la adresa https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza, disponibilă atât de pe PC sau laptop, cât şi de pe telefonul mobil.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Moscova: +7 499 143 0427; +7 499 143 0350, al Consulatului General al României la Sankt Petersburg: +7812 3126141 şi al Consulatului General al României la Rostov pe Don: +7 (863) 283 10 15 apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.
De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Moscova: +7 916 017 9882, precum şi telefoanele de urgenţă ale oficiilor consulare la Sankt Petersburg: +7. 965. 777.43.38 şi Rostov pe Don: +7 (909) 437 72 22.
Ministerul Afacerilor Externe solicită cetăţenilor români consultarea paginilor de Internet: http://moscova.mae.ro, http://sanktpetersburg.mae.ro, http://rostov.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie utile”. (sursa digi24.ro)

Publicat în National

În ultimele 24 de ore, prin punctele de trecere a frontierei din judeţul Galaţi au intrat 2.562 de cetăţeni ucrainieni (1.452 prin P.T.F. Galaţi rutier şi 1.110 prin P.T.F. Oancea), dintre care 9 persoane au solicitat azil.

Pentru solicitanţii de azil din Ucraina, în cadrul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Galaţi sunt ocupate 115 locuri, iar 89 sunt libere. Cele 115 locuri sunt ocupate de solicitanţii de azil din Ucraina (majoritatea fiind venite prin punctul de trecere a frontierei din Isaccea), cu menţiunea că aceştia au solicitat învoire pentru a se deplasa la Bucureşti, Constanţa şi pe raza judeţului Galaţi.

Conform datelor centralizate la grupul de lucru din cadrul Prefecturii Galaţi, pentru migranţii din Ucraina aflaţi în tranzit, situaţia cazărilor arată astfel:
- în cadrul blocului M11 pus la dispoziţie de Primăria municipiului Galaţi sunt cazate 100 de persoane, imobilul fiind ocupat la capacitate maximă;
- în cadrul căminelor studenţeşti aparţinând Universităţii ”Dunărea de Jos” Galaţi - 720 de locuri, din care 203 ocupate;
- în cadrul internatelor aparţinând unităţilor de învăţământ din judeţul Galaţi - 259 locuri, toate fiind libere;
- în cadrul pensiunilor şi ONG-urilor din judeţul Galaţi care şi-au exprimat disponibilitatea de a caza refugiaţi 111 de locuri, din care 28 ocupate.

Menţionăm că cifrele de mai sus sunt în dinamică şi diferă de la o oră la alta, persoanele cazate fiind în tranzit pe raza judeţului Galaţi.

Totodată, peste 300 de cadre din structurile aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, de la nivelul judeţului Galaţi (poliţişti de frontieră, jandarmi, pompieri, poliţişti şi poliţişti de imigrări), sprijinite de poliţişti locali, au acţionat pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice în cele două puncte de trecere a frontierei, operaţionalizara punctului de informare pentru cetăţenii din Ucraina şi controlul la tecerea frontierei, informează Prefectura Galaţi.

Publicat în Eveniment

Organizaţia Salvaţi Copiii România a acordat asistenţă umanitară pentru 350 de copii ucraineni şi familiile lor, la punctele de frontieră cu Ucraina. Dintre aceştia, aproximativ 60 sunt solicitanţi de azil. Alte 400 de femei au primit sprijin, în punctele de frontieră de la Sighet, Siret, Giurgiuleşti şi Isaccea.

Antalya are şase copii şi a ajuns cu ei în siguranţă în România. Soţul a rămas în Ucraina, să lupte în războiul care îi alungă pe tot mai mulţi copii departe de casele lor.

"Când am auzit sirenele, m-am gândit că este o simulare şi nu un adevărat război, dar am realizat la scurt timp că toată truda noastră de până acum a fost în zadar. Împreună cu soţul, ne-am luat cei şase copii şi am fugit spre un loc sigur, fără să ştiu de următoarea lovitură cu care ne vom confrunta, aceea de a călători cu cei şase copii fără sprijinul soţului, el trebuind să se înroleze conform legii care s-a dat. Sunt recunoscătoare că nu aud sirene şi bubuituri, sunt impresionată de oamenii binevoitori de aici şi de ajutorul pe care ni l-aţi acordat. Dumnezeu să vă răsplatească!", spune Antalya.

Şi Natalia (35 de ani) a ajuns în România împreună cu cei doi copii ai săi, în vârstă de 5 şi 7 ani. Soţul a rămas în Ucraina şi speră să poată comunica cu el. Se află în prezent în punctul de intrare în România, la frontiera Isaccea, unde aşteaptă sa vadă ce se va întâmpla cu familia ei.

Echipele locale Salvaţi Copiii România au identificat următorele nevoi la frontieră: Persoanele care se refugiază din Ucraina au nevoie de informaţii clare despre procedura de azil şi despre regimul de tranzit; E nevoie de consiliere psihologică – atât la frontieră, cât şi în centre, sunt situaţii dramatice, cărora copiii le fac faţă cu greu; Este nevoie de materiale de primă necesitate: pături, căciuli, mănuşi, medicamente, hârtie igienică, saci menajeri.

Organizaţia Salvaţi Copiii România este prezentă în centrele pentru refugiaţi din Maramureş, Suceava şi Galaţi, fiind pregătită să acorde ajutor umanitar persoanelor strămutate din Ucraina - pachete alimentare, produse de  igienă personală, haine şi încălţăminte. De asemenea, sunt evaluate constant nevoile şi suntem în legătură cu autorităţile, precizează Organizaţia.

Publicat în Comunitate

Circa 3.500 de persoane din Ucraina au intrat în România, în ultimele trei zile, prin punctul de trecere a frontierei de la Isaccea, a declarat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Andrei Ene.
Numai sâmbătă, circa 1.700 de persoane au trecut Dunărea cu bacul de pe malul ucrainean pe cel românesc, 1.100 fiind cetăţeni ucraineni.
"Valorile de trafic sunt ridicate. Ele au început să se intensifice de pe data de 24 februarie. Până azi, la ora 00.00, circa 3.500 de persoane au trecut prin punctul de la Isaccea", a precizat, duminică, Andrei Ene.
El a mai spus că situaţiile cu care se confruntă poliţiştii de frontieră sunt foarte variate, dar toate persoanele care cer ajutor de la statul român primesc un răspuns.
"Chiar şi persoanele care nu au deţinut un paşaport biometric sau care au avut un paşaport fără viză şi au avut doar documente de identitate şi, chiar fără documente de identitate, au solicitat o formă de protecţie către statul român li s-a acordat acest drept", a declarat reprezentantul Gărzii de Coastă.
Potrivit acestuia, la punctul de trecere a frontierei circa 70 de persoane din Ucraina au solicitat statutul de refugiat. (sursa Agerpres)

Publicat în Regional

Din dispoziţia prim-ministrului României, Ministerul Apărării Naţionale a pregătit toate cele 11 spitale militare din subordinea Direcţiei Medicale pentru asigurarea asistenţei şi tratamentului medical pentru militarii răniţi din Ucraina.
De asemenea, începând de duminică, 27 februarie, ora 12.00, Centrul de transfuzii sanguine al Direcţiei Medicale, care funcţionează în Bucureşti în curtea Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central, va fi deschis pentru donare de sânge în beneficiul militarilor răniţi. Centrul va funcţiona în fiecare zi, între orele 8.00 şi 14.00, pentru toţi cei care doresc să doneze sânge în acest scop. Donatorii vor fi aşteptaţi în intervalele orare precizate, la intrarea din Calea Plevnei nr. 134.
Totodată, în baza solicitărilor primite de la Ministerul Apărării al Ucrainei, Guvernul României a aprobat, duminică, 27 februarie, o hotărâre care reglementează donarea în regim de urgenţă, către Guvernul Ucrainei, a unor bunuri materiale de resortul muniţii şi echipamente de protecţie balistică asigurate din excedentul Ministerului Apărării Naţionale al României.
Valoarea elementelor de muniţie şi a celor 2.000 de căşti de protecţie balistică şi 2.000 de veste antiglonţ cu nivel de protecţie III-IV care vor fi donate armatei ucrainene se situează în jurul sumei de două milioane de euro.
Transferul de echipamente constituie un element de sprijin logistic necesar eforturilor Ucrainei de respingere a agresiunii Federaţiei Ruse, declanşată asupra teritoriului ucrainean în data de 24 februarie.
Transmiterea acestor materiale către Guvernul Ucrainean se circumscrie efortului general care se realizează de către statele membre ale NATO şi UE pentru sprijinirea Ucrainei în acţiunile de apărare a teritoriului propriu, independenţei şi integrităţii statului împotriva agresiunii armatei Federaţiei Ruse, informează MApN.

Publicat în National

Diana Șoșoacă a stârnit un val de indignare chiar pe pagina ei de Facebook, după ce a pus sub semnul întrebării atacul Rusiei asupra Ucrainei și bombardamentele din Kiev. Revoltați, internauții au trimis-o pe senatoare să facă live-uri din Kiev, iar unii s-au oferit s-o ajute cu transportul.

Diana Șoșoacă a ridicat semne de întrebare sâmbătă asupra atacului Rusiei împotriva Ucrainei și a bombardamentelor din Kiev. Ea a preluat pe Facebook un articol dintr-un blog și a spus că pe camerele live din Kiev nu se văd semnele atacurilor.

„Să vă spun un mic secret: aveţi internet! Efectiv nu înţeleg cum de nu puneţi mâna să căutaţi imagini direct de la sursă. Aveţi ataşat acestui articol o imagine luată de pe mai multe camere live din Kiev. Îmi spuneţi, vă rog, unde sunt „atrocităţile” comise? Unde sunt bombardamentele, unde e nebunia frontului?”, a întrebat senatoarea pe Facebook.

Postarea ei a atras reacții virulente din partea internauților, care i-au transmis în comentarii să meargă în Kiev și să facă live-uri de acolo, așa cum obișnuiește Diana Șoșoacă să comunice de obicei:

De ce nu vă duceți la Kiev, să faceți live-uri d-alea demne de super puterile dvs???? 

Va rog eu frumos, nu mergeti un pic pan' la Kiev sa ne relatati la cald evenimentele?!

Aşteptăm să mergeți în Kiev/Harkov şi să le spuneți oamenilor că bombardamentele (care au distrus numeroase locuințe, şi au cauzat şi pierderi umane) nu există de fapt...

Eu nu ti-as face altceva decât sa te duc la Vama Siret si sa te pun sa repeti asta în fata mamelor singure cu copii, care au fugit disperate din calea criminalilor pe care ii slujești.

Buna ziua! Personal ma ofer sa va duc in Ucraina, sa faceti un live de acolo sa ne aratati "adevarul". Va las in centru in Kiev si merg si parchez un pic mai incolo, nu va panicati, ma intorc si va iau, promit! Multumesc, saru-mana!

Vrem live Șoșoacă de la fața locului! (sursa digi24.ro)

Publicat în Politica

Alertă de gradul zero în Rusia. După ce tot mai multe țări NATO au trimis armament către Ucraina și Rusia e amenințată cu repercusiuni economice severe dacă continuă operațiunile din Ucraina, Vladimir Putin a ordonat să se pregătească armele nucleare, cu planul ca acestea să fie folosite rapid, dacă va fi nevoie.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat duminică plasarea în stare de alertă a "forţei de descurajare" a armatei ruse, care poate cuprinde o componentă nucleară, în a patra zi a invaziei Rusiei în Ucraina, relatează AFP.

"Ordon ministrului apărării şi şefului Statului Major să plaseze forţele de descurajare ale armatei ruse în regim special de alertă de luptă", a declarat Putin în cursul unei întâlniri cu şefii săi militari, difuzată de televiziunea de stat. (sursa stiripesurse.ro)

Publicat în Mapamond
Pagina 7 din 13