Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegației PSD din Parlamentul European, a cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mobilizarea urgentă a asistenței necesare pentru gestionarea cât mai eficientă de către România, celelalte state membre din vecinătatea Ucrainei, precum și Republica Moldova a iminentei crize a refugiaților din Ucraina. Eurodeputatul român a solicitat trimiterea de suport financiar, adăposturi provizorii, material medical și personal calificat către flancul estic al UE. „Invadarea Ucrainei provoacă o criză umanitară, cu România în prima linie. Trebuie să fim pregătiți și întreaga Europă trebuie să contribuie la acest efort”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

„În contextul invaziei în curs a Ucrainei de către Rusia, având în vedere previzibilul aflux de refugiați către țările învecinate Ucrainei, solicit Comisiei Europene să mobilizeze toate tipurile de asistență necesară și de expertiză, pentru a ajuta România și celelalte state din regiune să facă față unei crize a refugiaților”, se arată în scrisoarea liderului europarlamentarilor social-democrați români către președinta Comisiei Europene.

Dan Nica a pledat pentru solidaritate, „pentru a proteja în special categoriile cele mai vulnerabile, care sunt și primele victime ale conflictului: femeile, copiii și vârstnicii”.

Publicat în Politica

În urma dialogului și analizei cu factorii decizionali, la nivelul județului Brăila au fost identificate spațiile pentru amplasarea eventualelor tabere pentru refugiați, dacă situația o impune.

"Instituția Prefectului Județului Brăila este în contact permanent cu instituțiile care au atribuții în domeniu și cu autoritățile publice locale. În situația în care suntem solicitați să primim pe raza județului Brăila persoane care au fost forțate să-și părăsească domiciliul din cauza conflictului armat din Ucraina, suntem pregătiți să oferim ajutor. Vă dați seama, aceste locații erau deja stabilite, iar acum doar au fost reconfirmate în urma unei analize efectuată de către instituțiile și autoritățile publice locale. Asigurăm populația județului Brăila că suntem la datorie și vom gestiona cu promptitudine orice solicitare de sprijin sau alte situații ce pot apărea în acest context, conform atribuțiilor specifice zonei de competență și responsabilitate", a declarat prefectul județului Brăila, Iulian Timofei. *sursa foto: Agerpres

Publicat în Regional

Studenţii ucrainieni de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi au făcut mărturii cutremurătoare legate de situaţia familiilor lor din Ucraina. „Părinţii sunt plecaţi spre graniţă. Am vorbit cu neamurile, e grav. Suntem panicaţi, nu ne-am aşteptat la aşa ceva şi ceea ce se întâmplă acolo e grav. Aici învăţ, aici locuiesc, nu am de gând să mă întorc acasă”, spune Codreanu Adrian, student.

În schimb, o altă studentă spune că părinţii ei au decis să nu-şi părăsească casa, din patriotism. „Părinţii sunt bine, sperăm să nu se întâmple nimic. Locuim la o distanţă de patru ore de Odesa. Noi trăim într-un sat şi e mai liniştit. Părinţii au spus că nu părăsesc teritoriul, că sunt patrioţi şi vor rămâne acolo. Sperăm că va fi bine, ne păstrăm calmul”, spune Valeria, studentă la Facultatea de Litere, în anul I.

Pentru o altă studentă, faptul că se află aici înseamnă siguranţă, dar îşi face griji pentru părinţi. „Am aflat că acasă e război. Am aflat că e jale mare. Suntem aproape de Galaţi, lângă Reni. Nu e aşa de grav încă la noi, dar îmi fac griji pentru părinţii mei. Eu aici sunt în siguranţă”, spune Bădin Arina.

Altă studentă ar vrea să plece, să îşi vadă rudele, dar este mult prea periculos. „Am vorbit cu mama şi mi-a spus că este o situaţie gravă. Oamenii stau cu grijă, nu ştiu ce va fi mâine. S-au auzit bubuituri mari în Odesa. Au rămas şocaţi că se întâmplă aşa ceva. Nu se aşteptau. Ar fi bine să plec acasă să-mi văd rudele, dacă pe viitor va fi linişte. Vreau să-mi văd rudele, pe telefon e altceva”, spune Anastasia, care locuieşte în regiunea „Satul Nou”, din Ucraina.

Publicat în Eveniment

Este vorba de 20 de profesori de la Universitatea din Ismail. Aceştia au solicitat ajutor de la Universitatea „Dunărea de Jos” (UDJ) Galaţi, care îi va caza alături de familiile lor în căminele studenţeşti.

„Avem cazaţi 85 de studenţi din Ucraina în complexul nostru de cămine. Momentan, majoritatea dintre ei se află în ţară, doar câţiva dintre ei am înţeles că sunt în drum spre cămine, pentru că e început de semestru doi. Am mai primit o solicitare de la colegii noştri, cadrele didactice de la Universitatea din Ismail de a le oferi sprijin în această perioadă. Drept pentru care suntem pregătiţi să-i primim, să le oferim cazare, masă, asistenţă medicală, eventual asistenţă psihologică pentru că trec prin această perioadă grea. Este vorba de 20 de cadre didactice şi famiiile lor. Îi vom caza în spaţiile disponibile pe care le avem în cămine, vom face un palier special pentru dumnealor. O parte sunt cetăţeni ucraineni, o parte au dublă cetăţenie”, a declarat dr. Alexandru Nechifor, prorector la UDJ Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că noile sancţiuni financiare pe care Uniunea Europeană le va impune Moscovei după atacul asupra Ucrainei ''vor suprima creşterea economică a Rusiei'', transmite agenţia EFE.
''Aceste sancţiuni vor suprima creşterea economică a Rusiei, vor creşte costurile îndatorării, vor creşte inflaţia, vor intensifica ieşirea capitalurilor şi vor eroda gradual baza sa industrială'', consideră preşedinta executivului comunitar.
În acelaşi timp, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că, la reuniunile ce se vor desfăşura în orele următoare în cadrul G7, UE şi NATO, vor fi aprobate sancţiuni de mare anvergură împotriva Rusiei după atacul acesteia asupra Ucrainei.
Într-un discurs pe ton grav, la care a adăugat drapelul Ucrainei alături de cel al Franţei şi al UE, Macron a susţinut că Europa a făcut ''tot posibilul'' pentru a evita războiul, dar acum este pregătită să ''răspundă fără slăbiciuni, cu sânge rece, hotărâre şi unitate''.
Răspunsul occidental faţă de ''atacul masiv'' al Rusiei contra Ucrainei se va desfăşura ''pe plan militar, economic şi în domeniul energiei'', a adăugat preşedintele francez, fără a detalia.
Ministrul său de externe, Jean-Yves Le Drian, declarase anterior că Franţa îşi va spori sprijinul faţă de Ucraina ''sub toate formele'', de asemenea fără a oferi detalii şi fără a menţiona dacă s-a referit şi la vreun fel de ajutorul militar.
Şi premierul britanic Boris Johnson, care l-a calificat pe preşedintele rus Vladimir Putin drept ''dictator'', a declarat că statele occidentale vor impune Rusiei sancţiuni ''masive''. ''Astăzi, în concertare cu aliaţii noştri, vom conveni un ansamblu de sancţiuni economice masive concepute pentru a afecta pe termen lung economia rusă'', a indicat Johnson, potrivit AFP.
Într-un nou discurs, în noaptea de miercuri spre joi, preşedintele Putin a anunţat lansarea unei ''operaţiuni speciale'' pentru ''protejarea locuitorilor'' din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei, ''care timp de opt ani au suferit de pe urma abuzurilor şi genocidului regimului de la Kiev'', liderul de la Kremlin acuzând şi statele occidentale că au ignorat cererile Rusiei privind garanţiile de securitate.
Ministerul rus al Apărării a anunţat ulterior că a lovit instalaţii militare ucrainene cu "arme de înaltă precizie'' şi a promis că nu vor fi vizate zonele locuite.
Potrivit Kievului, au loc de asemenea lupte grele practic de-a lungul întregii frontiere cu Rusia, în timp ce Moscova afirmă că gărzile de frontieră ucrainene şi-au abandonat poziţiile.
Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că trupe ruse ar putea fi paraşutate în districtul Kiev, unde conform serviciului ucrainean de pază a frontierei unităţi militare ruse ar fi pătruns deja dinspre Belarus. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Unităţi militare ruseşti au pătruns în regiunea Kievului dinspre Belarus pentru a efectua un atac cu rachete Grad asupra unor ţinte militare, a anunţat joi Serviciul ucrainean de pază a frontierei într-un comunicat, citat de AFP.
Grănicerii, fără a preciza natura acestei incursiuni terestre, au adăugat că ea a avut loc prin postul de control Vilcia, situat la circa 150 km nord de capitala ucraineană.
O jurnalistă de la France Presse a constatat prezenţa mai multor elicoptere fără însemne de identificare zburând în grup la joasă altitudine deasupra unei suburbii a Kievului, capitala ucraineană.
Informaţii neconfirmate relevă că acest zbor grupat provine din Belarus.
Ministerul Apărării din Belarus, ţară aliată cu Rusia, anunţase închiderea de la ora 09:00 GMT a spaţiului aerian belarus deasupra frontierei ucrainene, în sud, cu scopul de a "garanta securitatea utilizării spaţiului aerian" al ţării.
"Trupele ruse au încălcat graniţa de stat. Echipamentul de război al inamicului a trecut prin punctul de frontiera Vilcia", a indicat Serviciul ucrainean de frontieră', citat de EFE, potrivit căruia armata ucraineană s-a confruntat cu forţe armate ruseşti.
Rusia a lansat joi dimineaţă o operaţiune militară la scară mare împotriva Ucrainei, sub pretextul de a apăra persoanele din estul Ucrainei de "abuzuri" şi "genocid" din partea guvernului ucrainean. (sursa Agerpres)

Publicat în Eveniment

NATO şi-a activat planurile de apărare pentru a desfăşura forţe suplimentare în ţările membre din Europa de Est şi va avea vineri un summit prin videoconferinţă, după atacul Rusiei asupra Ucrainei, a anunţat joi secretarul general Jens Stoltenberg, relatează agenţiile internaţionale de presă.
"Am convocat un summit prin videoconferinţă mâine pentru a analiza calea de urmat şi am activat planurile de apărare pentru a putea desfăşura capacitatea forţei de reacţie rapidă acolo unde va fi necesar", a spus Stoltenberg după ce a condus o reuniune de urgenţă a ambasadorilor la NATO ai statelor membre.
El a mai precizat că peste 100 de avioane de luptă au fost puse în alertă.
"Trebuie să răspundem cu o hotărâre şi mai mare şi cu o unitate şi mai puternică", a spus Stoltenberg. "Nu avem planuri de a trimite trupe ale NATO în Ucraina. Ce facem acum este defensiv", a declarat el.
Stoltenberg a subliniat de asemenea că Europa se va confrunta cu o situaţie nouă privind securitatea după invazia Rusiei din Ucraina.
"Va fi o nouă Europă după invazia la care am asistat astăzi", a declarat el într-o conferinţă de presă.
"Pacea de pe continentul nostru a fost zguduită. Rusia foloseşte forţa pentru a încerca să rescrie istoria şi neagă Ucrainei dreptul la o cale liberă şi independentă", a adăugat el.
Stoltenberg a mai sus că Rusia a plănuit "cu sânge rece" invazia, în timp ce NATO căuta o soluţie diplomatică la criza din Ucraina.
El a atras atenţia că atacul Rusiei asupra Ucrainei va afecta relaţia Moscovei cu Alianţa Nord-Atlantică.
Activarea planurilor de apărare ale NATO le oferă comandanţilor militari posibilitatea de a desfăşura trupe, inclusiv cele pregătite de intervenţie rapidă, în ţările din estul Europei. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Armata rusă a programat exerciţii în Transnistria, regiunea separatistă prorusă a Republicii Moldova, transmite dpa.
Districtul militar vestic a făcut acest anunţ joi, în timp ce forţele ruse atacau Ucraina pe uscat şi din aer.
Potrivit comunicatului, a fost instituită o zonă specială de antrenament pentru a exersa oprirea de vehicule inamice.
Din comunicat nu reiese clar dacă manevrele s-au încheiat deja.
Armata rusă staţionează în Transnistria de la începutul anilor 1990. Regiunea se învecinează cu Ucraina la est şi condusă de separatişti pro-ruşi.
Rusia a desfăşurat recent manevre militare pe scară largă în Belarus. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Joi, 24 Februarie 2022 15:11

Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a dispus convocarea ambasadorului Federaţiei Ruse, Valery Kuzmin (foto ↑), la sediul ministerului joi dimineaţă.
Potrivit unui comunicat al MAE transmis Agerpres, convocarea a fost făcută în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, precedată de recunoaşterea ilegitimă de către Rusia a aşa-numitelor "republici" separatiste Doneţk şi Lugansk, precum şi în linie cu demersurile de acelaşi tip efectuate de toate statele membre ale UE.
Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri strategice, Iulian Fota, a transmis un mesaj de condamnare, în termenii cei mai fermi, a recunoaşterii de către Rusia a aşa-zisei independenţe a regiunile ucrainene separatiste Doneţk şi Lugansk, precum şi a invaziei şi a agresiunii militare neprovocate a Rusiei asupra Ucrainei.
A arătat că aceste acţiuni reprezintă încălcări grave ale dreptului internaţional şi ale angajamentelor internaţionale asumate de Federaţia Rusă, inclusiv ale Cartei ONU, Actului Final de la Helsinki, Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă, Memorandumului de la Budapesta şi Actului Fondator NATO-Rusia, şi că aceste acţiuni vor atrage un răspuns ferm, coordonat şi substanţial de răspuns din partea comunităţii euroatlantice.
Totodată, a reiterat poziţia României privind încetarea imediată şi necondiţionată a operaţiunilor militare ruse împotriva Ucrainei şi retragerea forţelor armate ruse de pe întreg teritoriul ucrainean. A subliniat că agresiunea militară rusă declanşată în dimineaţa zilei de 24 februarie a cauzat deja victime umane şi pagube materiale.
Secretarul de stat Iulian Fota a reafirmat unitatea şi solidaritatea comunităţii occidentale cu Ucraina şi a menţionat că setul de măsuri restrictive deja adoptat la adresa Rusiei, ca urmare a încălcării dreptului internaţional, va fi suplimentat corespunzător ca urmare a noii agresiuni din 24 februarie.
Secretarul de stat român a reiterat sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele recunoscute internaţional. A subliniat dreptul Ucrainei de a decide în mod suveran asupra politicii sale externe şi de securitate şi a reafirmat pe această bază susţinerea pentru autorităţile ucrainene legitime şi democratic alese.

Publicat în National

Invadarea Ucrainei de către Rusia determină populaţia ucraineană să părăsească în masă ţara aflată în război. Mii de oameni panicaţi de începerea conflictului militar au stat, joi, la cozi interminabile la frontiera dintre Ucraina şi România, în zona localităţii Tereblecea, pentru a părăsi, pe jos, teritoriul ucrainean, având ca destinaţie finală diferite oraşe din România sau alte ţări europene, notează Agerpres.
De asemenea, sute de maşini cu numere de Ucraina aşteptau la rând în Punctul de Trecere a Frontierei Tereblecea - Siret, pentru a putea ajunge în România.
Autorităţile ucrainene au permis ieşirea din ţară doar a femeilor, copiilor, iar în cazul bărbaţilor este permisă părăsirea ţării doar pentru cei care au rezidenţă pe teritoriul altui stat. În acest context, la porţile metalice ale punctului de frontieră aşteptau numeroase femei cu copii în braţe sau cu copii în cărucioare.
Mulţi dintre refugiaţi au reuşit să ia cu ei cel mult o valiză în care au pus obiectele de strictă necesitate.
"Lumea e speriată toată, fiecare fuge care încotro, care la rude, care mai au case pe la munte. Se ascunde lumea, pentru că e o situaţie dificilă", a declarat o ucraineancă ce a părăsit, joi, ţara.
Un tânăr care are rezidenţa în Lituania a fost nevoit să iasă din ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Tereblecea - Siret, pentru că nu poate ajunge în ţara de destinaţie prin Nordul Ucrainei, care este atacat de ruşi.
"Mergem în Lituania, pentru că avem rezidenţa în Lituania şi mergem acolo pentru că avem şi loc de muncă", a spus acesta.
Durata de aşteptare pentru a intra în România este foarte mare, însă, cu toate acestea, nicio persoană aflată la rând nu este dispusă să renunţe.
Coada de maşini la graniţă se întinde pe o lungime de 3 - 4 kilometri. *sursa foto: Agerpres

Publicat în Comunitate
Pagina 10 din 13