După cum stabilește Codul muncii, salariații din țara noastră primesc liber, în 15 august, pentru a sărbători Adormirea Maicii Domnului. Ținând cont de faptul că această sărbătoare pică anul acesta într-o zi de luni, adică urmează unui weekend, angajații se vor bucura, de fapt, de o minivacanță de trei zile, notează avocatnet.ro. Anual, la jumătatea lunii august, respectiv în data de 15, salariații din țara noastră beneficiază, potrivit Codului muncii, de o zi liberă, cu prilejul sărbătoririi Adormirii Maicii Domnului. Sfânta Maria Mare se va sărbători, în acest an, într-o zi de luni, ceea ce înseamnă că salariații, indiferent că vorbim de cei de la stat sau cei din mediul privat, vor beneficia, la sfârșitul săptămânii viitoare, de trei zile libere succesive. Cu toate că în Codul muncii este prevăzut faptul că salariații au dreptul la zile libere cu ocazia sărbătorilor legale naționale, anumite categorii de angajați trebuie să se prezinte la muncă și în aceste zile. Mai exact, este vorba despre persoanele ce lucrează în unitățile sanitare și în unitățile de alimentație publică, dar și în locurile în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producție sau specificului activității. În aceste situații, angajatorii trebuie să le asigure salariaților compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă, din motive temeinice, nu se poate acorda timp liber, salariații trebuie să beneficieze de un spor de cel puțin 100% din salariul de bază. În cazul în care nu acordă timp liber în zilele de sărbătoare legală sau nu recompensează munca în aceste zile, angajatorii pot primi amenzi de până la 10.000 de lei, mai notează sursa citată.
Publicat în National

Șapte din zece angajați români (70%) se așteaptă la venituri mai mari cu cel puțin 20%, dar ezită să solicite angajatorului o mărire de salariu și preferă să plece la o altă firmă, relevă o analiză realizată de o companie specializată în resurse umane.
"Aproximativ 70% dintre candidații cu care intrăm în contact își doresc salarii cu cel puțin 20% mai mari de la următorul loc de muncă. Însă mulți ezită să ceară argumentat salarii mai mari și preferă să plece direct din actuala poziție. Este o situație cumva paradoxală, pentru că mulți candidați spun că motivul pentru care renunță la un loc de muncă este lipsa majorării salariului, dar ei nici măcar nu cer o mărire. Dar, fie că este vorba de replacement sau de poziții noi, în contabilitate și HR se observă cea mai mare cerere. Acestea sunt domeniile în care am recrutat cel mai mult în acest an", a explicat Cristina Profeanu, consultant Resurse Umane, Trainer și Coach autorizat în domeniul resurselor umane.
Conform datelor centralizate, în timp ce 42% dintre angajați spun că sunt necesare creșteri salariale pentru a aborda fluctuația personalului, doar 18% dintre angajatori consideră acest aspect ca fiind important.
În același timp, un studiu EY realizat pe un eșantion de 1.500 de lideri de afaceri, peste 17.000 de angajați din 22 de țări și 26 de sectoare industriale arată că 43% dintre salariați declară că sunt dispuși să renunțe la locul de muncă actual în următoarele 12 luni.
"Pentru a-și fideliza angajații valoroși, o mare parte a angajatorilor au început să pună mai mult accent pe flexibilitatea programului. Totodată, oferă beneficii inexistente în perioada pre-pandemică, precum creșterea numărului zilelor de concediu, tichete cadou, bugete pentru formare profesională și munca de acasă sau în sistem hibrid. O presiune suplimentară este cauzată și de scăderea record a numărului de angajați din România. Dacă în 2019, în România erau angajate 4,2 milioane de persoane (similar cu anul 2018), în 2020 numărul acestora s-a redus la 4,1 milioane de persoane, iar în 2021 a ajuns la aproximativ 3,8 milioane persoane, conform unui studiu realizat de termene.ro. De aceea, este esențial ca între angajator și angajați să existe o comunicare cât mai deschisă despre evoluția companiei, sunt de părere experții în resurse umane. Angajatorii trebuie să traseze echipei obiective cât mai clare și care să fie realizabile, dar și să ofere un program de muncă flexibil care să le permită angajaților să păstreze echilibrul între viața profesională și cea personală", notează sursa citată. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Salariaţii din România, fie că sunt catolici sau ortodocşi, beneficiază de o minivacanţă de patru zile cu ocazia sărbătorilor pascale.
În acest an, zilele libere cu ocazia sărbătorii Paştelui catolic sunt 15 aprilie – Vinerea Mare şi 17 plus 18 aprilie – prima şi a doua zi de Paşte. Sărbătorile legale aferente Paştelui ortodox sunt 22 – Vinerea Mare, 24 şi 25 aprilie – prima şi a doua zi de Paşte.
Excepţii fac cei care lucrează în unităţile sanitare şi în unităţile de alimentaţie publică, dar şi în locurile în care activitatea nu poate fi întreruptă.
Salariaţii care primesc zile libere pentru Paştele catolic şi apoi primesc liber şi pentru cel ortodox trebuie să recupereze liberele primite suplimentar, pe baza unui program stabilit de angajator.

Publicat în Economie

Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii noiembrie 2021 a fost de 120.423 persoane, în creştere faţă de luna precedentă cu 110 salariaţi. Faţă de luna corespunzătoare din anul 2020, în luna noiembrie 2021 s-a înregistrat o creştere cu 1.368 salariaţi, potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Galaţi.

În luna noiembrie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Galaţi a fost de 5.369 lei, cu 0,4% mai mare decât în luna octombrie  2021. Faţă de luna noiembrie 2020, câştigul salarial mediu nominal brut din luna noiembrie 2021 a înregistrat o creştere cu 5,5% în judeţul Galaţi. Faţă de luna octombrie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut din luna noiembrie 2021 a crescut cu 4,5% in agricultură, silvicultură şi pescuit, şi cu 1,2% în industrie şi construcţii, dar a scăzut cu 0,1% în servicii.

În judeţul Galaţi, câştigul salarial mediu nominal net în luna noiembrie 2021 a fost de 3.293 lei, mai mare cu 0,3% faţă de luna octombrie 2021. Faţă de luna noiembrie 2020, câştigul salarial mediu nominal net din luna noiembrie 2021 a înregistrat o creştere cu 5,3% în judeţul Galaţi. Faţă de luna octombrie 2021, câştigul salarial mediu nominal net din luna noiembrie 2021 a crescut cu 3,3% în agricultură, silvicultură şi pescuit şi doar cu 1,6% în industrie şi construcţii, dar a scăzut cu 0,4% în servicii.

Citește și Liceul bate facultatea: Gălăţenii "doar cu liceul" şi-au găsit mai uşor de muncă în 2021

Publicat în Eveniment

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii octombrie 2021, a fost de 120.313 persoane, în creştere faţă de luna precedentă cu 271 salariaţi. Faţă de luna corespunzătoare din anul 2020, în luna octombrie 2021 s-a înregistrat o creştere cu 1301 salariaţi.
Potrivit datelor centralizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi, în luna octombrie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Galaţi a fost de 5347 lei, cu 0,1% mai mare decât în luna septembrie 2021. Conform prevederilor legislaţiei în vigoare (O.U.G. nr.79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului, fiind suportate în totalitate de salariat.
Faţă de luna octombrie 2020, câştigul salarial mediu nominal brut din luna octombrie 2021 a înregistrat o creştere cu 4,7% în judeţul Galaţi. La nivelul judeţului Galaţi, faţă de luna septembrie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut din luna octombrie 2021 a crescut cu 1,6% în servicii, dar a scăzut cu 4,3% în agricultură, silvicultură şi pescuit şi cu 3,2% în industrie şi construcţii.
În judeţul Galaţi, câştigul salarial mediu nominal net în luna octombrie 2021 a fost de 3283 lei, mai mare cu 0,12% faţă de luna septembrie 2021. Faţă de luna octombrie 2020, câştigul salarial mediu nominal net din luna octombrie 2021 a înregistrat o creştere cu 4,7% în judeţul Galaţi. La nivelul judeţului Galaţi, faţă de luna august 2021, câştigul salarial mediu nominal net din luna octombrie 2021 a crescut cu 1,9% in servicii,dar a scăzut cu 4,7% în agricultură, silvicultură şi pescuit şi cu 2,8% în industrie şi construcţii.

Publicat în Economie

Sindicatul Şoferilor Liberi din cadrul Transurb SA a anunţat că va protesta, joi, 16 septembrie 2021, între orele 10.30 şi 11.30, pe platoul din faţa Prefecturii pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la situaţia economico-financiară dezastruoasă în care se află societatea de transport public Transurb SA, care numai pe primele şapte luni ale anului 2021, au înregistrat pierderi de peste 5 milioane de lei.

„Organizaţia noastră a atras atenţia factorilor de răspundere care dirijează activitatea societăţii asupra acestor anomalii, însă până în acest moment, nu s-a schimbat nimic în bine. Ne permitem să apreciem faptul că, până la sfârşitul acestui an, Transurb SA va ajunge la imposibilitatea de a putea desfăşura activitatea de transport călători în oraş. Considerăm că această situaţie a fost generată, pe de o parte, de subfinanţarea societăţii de către autorităţile locale, prin decontarea unui preţ pe kilometru cu mult sub cel real, iar pe de altă parte, de unele nereguli petrecute în managementul societăţii în ultimii ani! Numărul de autobuze necesare insuficient, aprovizionarea cu piese de schimb deficitară, depăşiri substanţiale la consumul de carburant fără o justificare clară, salariaţi fără valoare profesională în posturile-cheie, decontări fictive constatate în urma unor controale şi multe alte nereguli semnalate de către organizaţia sindicală conducerii societăţii, membrilor Consiliului de Administraţie şi domnului primar au rămas, din păcate, fără ecou. La toate acestea se adaugă explozia preţurilor la: energie, gaze, carburanţi, alimente etc. şi viitorul incert pe care îl simt salariaţii, în timp ce salariile tarifare ale acestora trebuiau indexate cu rata inflaţiei aferentă anului 2020 încă din luna ianuarie, clauză contractuală pentru care s-au făcut doar... promisiuni!“, se arată într-un comunicat de presă transmis redacţiei noastre.

Întrebat de redactorii noştri de ce s-a ajuns la proteste, directorul general al Transurb SA, Dorian Dumitru, ne-a declarat că sindicaliştii doresc indexarea salariilor, însă legea nu permite.

„Suntem în imposibilitatea rectificării fondului de salarii din cauza Legii 15/2021 care nu permite pentru anul 2021 operatorilor economici la care statul sau primăriile sunt acţionari unici ori majoritari să reîntregească fondul de salarii mai mult decât cel programat în ultimul buget de venituri şi cheltuieli, adică cel pe anul 2020 care a fost de 54 de milioane de lei. Aveam mari aşteptări ca această lege să suporte modificări, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Am avut două întâlniri cu sindicaliştii şi le-am explicat că nu putem încălca legea“, ne-a declarat Dorian Dumitru, care a mai precizat că mâine va fi prezent la locul protestului pentru a sta din nou de vorbă cu sindicaliştii.

Publicat în Știrea zilei
Marți, 22 Septembrie 2015 00:00

Numărul şomerilor va scădea, prevede CNP

Tot mai mulţi români buni de muncă vor ieşi din categoria „populaţiei inactive”, în următori patru ani. De asemenea, numărul dar şi proporţia salariaţilor vor creşte în totalul „populaţiei active în vârstă de muncă”,  potrivit estimărilor Comisiei Naţionale de prognoză (CNP) şi calculelor ECONOMICA.NET.

Structura populaţiei active bune de muncă se va schimba în următorii patru ani, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Naţionale de Prognoză, din care pot fi extrase câteva veşti bune.

Numărul românilor activi care au vârsta de muncă (15 – 64 de ani, potrivit standardelor statistice) va creşte cu 2,5% în 2019 faţă de 2015, fără ca numărul celor inactivi să crească  proporţional, ci dimpotrivă, va scădea cu peste 10%. Numărul românilor inactivi deşi sunt buni de muncă va continua să fie mai mare de patru milioane (4,17 milioane de persoane, mai exact).

Numărul şomerilor va scădea, de asemeni, sub pragul de 600.000, până la 597.000, sau cu 3,7 %  în 2019 faţă de 2015.

Numărul salariaţilor va creşte cu 8,5% în aceeaşi perioadă, până la mai mult de 6,5 milioane de oameni. În schimb, numărul celor care sunt activi sub altă formă decât cea a contractelor de muncă va scădea cu mai mult de 11%, până la aproape 2,2 milioane de persoane, probabil şi din cauza tendinţei autorităţilor de a reduce avantajele fiscale ale altor forme de remunerare.

Proporţia celor buni de muncă dar inactivi va scădea de la peste 53% în 2015 (4,6 milioane faţă de 8,76 milioane), la peste 46% în 2019 (4,1 milioane faţă de 8,88).

Populaţia ocupată totală va fi de 8,72 milioane în 2019, cu 2,7% mai mare decât în 2015 (estimare pentru sfârşitul anului). 

Publicat în Economie