Majoritatea companiilor din România (75%) indică faptul că au ajustat sau vor ajusta salariile în raport cu inflația sau cu un procent situat între inflație și creșterea planificată inițial, media fiind de 9,4%, în timp ce restul au decis să mențină bugetul de creșteri salariale stabilit în 2021, relevă rezultatele Barometrului de HR, realizat de PwC România.
Conform sondajului, 41% dintre companii au revizuit în sus bugetul de creșteri salariale, însă insuficient pentru a compensa pierderea de venituri cauzată de inflație, un sfert au ajustat sau vor ajusta salariile cu nivelul inflației pentru toți angajații, iar 9% au ajustat cu inflația doar pentru anumite categorii de angajați.
Rata medie a inflației la care se raportează companiile respondente atunci când ajustează bugetul este, în medie, de 8,2%, deși datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că această rată a ajuns, în luna mai, la 14,5%, fiind cea mai ridicată din ultimii 19 ani în România. În același context, cea mai recentă prognoză de inflație a Băncii Naționale a României (BNR) pentru finalul acestui an este de 12,5%.
Raportul PwC arată cele mai mari creșteri ale bugetului salarial total în 2022 vs 2021 în sectorul de bunuri de larg consum/distribuție (+13,6%), în servicii financiare (bănci, leasing, IFN - 12,8%), și în sectorul de energie (+10,3%). La polul opus, cu cele mai mici majorări de bugete, se află domeniul asigurărilor (+5,6%) și farma (+6,4%).
În ceea ce privește fluctuația de personal, majoritatea companiilor nu raportează schimbări semnificative în prima jumătate a anului, iar 36% plănuiesc noi angajări în trimestrul al treilea.
Potrivit cercetării, jumătate dintre companii intenționează să aplice un model de lucru hibrid, în funcție de anumite reguli impuse (număr minim de zile de la birou, orar clar stabilit), colaborarea dintre angajați fiind principalul motiv menționat pentru importanța reîntoarcerii la birou. Astfel, dintre companiile care aplică munca hibrid, 66% spun că pe termen lung angajații lor vor lucra exclusiv sau majoritar de la birou.
De asemenea, 37% din totalul respondenților vor lăsa alegerea la latitudinea fiecărei echipe/angajat modul de lucru, iar 9% vor aplica activitatea permanentă de la birou, obligatorie pentru toți angajații. Doar 11% din companii permit telemunca din străinătate, în baza unei politici definite, potrivit Agerpres.

Rata anuală a inflației, în creștere

Rata anuală a inflației a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai, în condițiile în care prețurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%, conform datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS).
"Prețurile de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 au crescut cu 0,8%. Rata inflației de la începutul anului (iunie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 10,0%. Rata anuală a inflației în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 este 15,1%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 - iunie 2022) față de precedentele 12 luni (iulie 2020 - iunie 2021) este 9,3%", se arată în comunicatul INS.
Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflației la nivelul statelor membre ale UE, este 100,78% în iunie comparativ cu mai.
Rata anuală a inflației în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 13%.
Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 - iunie 2022) față de precedentele 12 luni (iulie 2020 - iunie 2021) determinată pe baza IAPC este 7,9%.
INS precizează, în context, că s-au luat în considerare prevederile O.U.G. nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023.
BNR a majorat la 12,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și estimează o inflație de 6,7% pentru sfârșitul anului viitor. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Turismul se plasează în rândul celor mai slab plătite sectoare din economie, la egalitate cu Sport & Wellness sau Pază şi protecţie, în condiţiile în care 82% dintre angajaţii din domeniu câştigă sub salariul mediu net pe economie, potrivit datelor unei platforme de recrutare.
"Turismul se numără printre domeniile cele mai afectate de evenimentele ultimilor ani. Începând însă cu luna martie a acestui an, care a adus ridicarea tuturor restricţiilor impuse de pandemie, volumul recrutărilor a atins din nou un maxim istoric şi în acest domeniu. Cu toate acestea, în plin sezon turistic, interesul candidaţi pentru joburile disponibile se menţine temperat, la acest lucru contribuind şi salariile mici pe care Turismul le oferă. Astfel, conform datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, 82% dintre angajaţii din domeniu câştigă sub salariul mediu net pe economie, care, în luna martie, a fost de 3.937 lei", se precizează într-un comunicat transmis luni Agerpres.

Deficitul de forţă de muncă s-a acutizat

Cei mai mulţi angajaţi din Turism (42,2%) câştigă salarii cuprinse între 2.000 şi 3.000 de lei, iar 21,7% sub 2.000 de lei, mai arată datele Salario. În acelaşi timp, 14,2% obţin venituri cuprinse între 4.000 şi 7.000 de lei şi 4,1% ajung să depăşească suma de 7.000 de lei pe lună. Cu o medie salarială de 3.000 de lei net, Turismul se plasează astfel în rândul celor mai slab plătite sectoare din economie, la egalitate cu Sport & Wellness sau Pază şi protecţie, conform datelor citate.
"Deficitul de forţă de muncă din Turism reprezenta o problemă şi înainte de pandemie, însă acum aceasta s-a acutizat şi mai mult din cauza fenomenului cu care ne-am confruntat în ultimii doi ani, când am văzut o migrare masivă a candidaţilor către alte domenii, mai stabile, dar şi cu salarii mai mari. Cel mai mult se recrutează în acest moment agenţi de turism, recepţioneri şi personal pentru curăţenie", a declarat Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs România.
Spre exemplu, un agent de turism câştigă în medie 2.600 lei net pe lună, conform datelor introduse până în acest moment în Salario de către specialiştii care activează în domeniu. Totuşi, la veniturile acestuia se mai adaugă comisionul din vânzări sau diverse bonusuri de performanţă. În perioada estivală, când şi activitatea este mai intensă, aceştia pot chiar să-şi dubleze salariul. În plus, ei pot beneficia de reduceri semnificative la achiziţionarea unor pachete de vacanţă, precizează sursa citată.

Barmanii şi hostess, cele mai mici salarii

Cele mai mici salarii medii nete introduse până în acest moment de către angajaţii din Turism sunt pentru joburile Hostess - 1.700 lei şi Barman - 1.750 lei.
Pe de altă parte, pentru poziţii de management, în unele cazuri angajaţii pot câştiga şi de 3-4 ori mai mult decât salariul mediu pe poziţia respectivă. Pentru Director General, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism este 18.000 lei în timp ce salariul mediu net la nivel naţional - 9.000 lei. Totodată, pentru postul de Director Financiar, salariul maxim introdus în Salario pentru Turism este 15.000 lei în condiţiile în care salariul mediu net la nivel naţional este 9.000 lei. De asemenea, pentru Bucătar-şef salariul maxim introdus în Salario pentru Turism este 15.000 lei, în timp ce salariul mediu net la nivel naţional este 4.000 lei.
Oraşele cu cele mai mici salarii medii nete din Turism sunt Câmpina - 1.457 lei şi Reşiţa - 1.600 lei dar chiar şi în oraşele cu valori maxime ale salariului mediu, acestea se situează sub media pe economie, spre exemplu Bucureşti - 3.200 lei şi Cluj-Napoca - 3.000 lei.

Publicat în Economie

Clubul Sportiv Municipal (CSM) Galaţi a solicitat Primăriei municipiului Galaţi şi implicit Consiliului Local Galaţi, majorarea salariilor cu 15%, motivat de faptul că actuala grilă de salarizare nu a mai fost actualizată din 2018. Proiectul de hotărâre privind majorarea salariilor celor de la CSM Galaţi se va afla pe masa consilierilor locali la următoarea şedinţă a Consiliului Local.

În prezent, directorul general al CSM Galaţi are un salariu de bază de 11.796 lei, directorul adjunct - 9.830 lei, un şef de serviciu - 8.165 lei, un şef de birou - 7.863 lei. Consilierii, experţii, inspectori de specialitate, referenţi de specialitate, inspectori casieri au salarii cuprinse între 4.610 lei (debutanţi) şi 6.883 lei (gradaţie 5). Cele mai mici salarii le au muncitorii calificaţi care încasează între 2.316 lei şi 3.212 lei.

În ultima vreme, CSM Galaţi a trecut prin mai multe scandaluri, unul dintre acestea având în prim plan faptul că bazele sportive nu pot fi folosite de sportivii de la cluburi decât contracost. Bazele sportive au trecut din patrimoniul Fundaţiei Sportul Gălăţean, la CSM Galaţi, decizie care a implicat impunerea unor taxe de închiriere pentru cluburile care vor să se antreneze în aceste locaţii.

Preţurile nu sunt deloc mici, căci este vorba despre 300 lei/oră, şi având în vedere că sunt copii care trebuie să se antreneze şi de 2 - 3 ori pe săptămână pentru a face performanţă, suma care trebuie plătită lunar este greu de suportat.

Revenind la salariile celor de la CSM, Monitorul de Galaţi a încercat să afle câţi salariaţi are clubul, însă după trei zile în care am fost plimbaţi de la un birou de presă la altul, de la un purtător de cuvânt la altul, nu am primit niciun răspuns.

În această situaţie, nu putem decât să menţionăm reclamaţiile cititorilor noştri în care se arată că deşi ultima organigramă aprobată prevede 100 de salariţi (8 posturi de conducere şi 92 de execuţie), în ultimul an de zile s-au făcut foarte multe angajări, numărul salariaţilor depăşind cu mult numărul prevăzut în organigrama aprobată de Consiliul Local Galaţi.

Reamintim că CSM Galaţi a fost înfiinţat de Primăria municipiului Galaţi în anul 2018 pentru a nu mai finanţa cluburile sportive din Galaţi şi a le asigura resursele financiare necesare desfăşurării activităţilor echipelor care se afiliau la CSM considerându-se că municipalitatea cheltuie prea mulţi bani cu finanţarea cluburilor şi se vor face economii importante.

Publicat în Știrea zilei

Anul 2021 a adus salarii mai mari pe piaţa muncii din România, cu 25% mai multe joburi şi un interes crescut pentru munca remote, iar pentru 2022 se preconizează o creştere a competiţiei pentru talente, lansarea de noi beneficii extrasalariale, în timp ce angajaţii îşi vor schimba jobul mai des, arată un raport realizat de o platformă de recrutare online.
"Tendinţa angajaţilor români de a căuta noi oportunităţi de joburi, digitalizarea şi munca remote au dus la schimbări semnificative pe piaţa muncii în 2021. Potrivit datelor de pe platforma BestJobs, numărul de joburi active a crescut cu 25% faţă de anul anterior şi mai mult de jumătate (56%) dintre ele s-au adresat specialiştilor cu muncă la birou (candidaţii white-collar). Salariile au crescut în toate domeniile de activitate, de la 16% în IT / Telecom la 31% în Vânzări şi tot atât în Marketing. Numărul de oportunităţi remote a crescut cu 40% faţă de 2020 şi acestea au înregistrat 1,8 milioane de aplicări din partea candidaţilor, dar şi aproximativ 30.000 de căutări după cuvântul cheie, plasând "remote" în topul celor mai căutate activităţi de pe platformă", arată raportul.
În 2021, 91% dintre candidaţii activi pe BestJobs şi-au exprimat preferinţa de a şti salariul pentru poziţia la care aplică încă de la citirea anunţului. Printre domeniile cu cele mai mari salarii în 2021 s-au numărat IT / Telecom, cu un salariu mediu net de 1.629 euro, Medicină / Sănătate, cu un salariu mediu net de 1.433 euro şi Inginerie şi Management, cu 1.200, respectiv 1.222 euro pe lună, conform raportului BestJobs.
Poziţiile cu cele mai mici salarii medii nete s-au înregistrat în domenii precum Administrativ / Secretariat, cu 771 euro, Call Center, cu 797 euro şi Turism / Horeca, cu 879 euro.
Raportul arată că piaţa muncii din 2022 va fi marcată de mobilitatea crescută a angajaţilor, provocările recrutorilor de a atrage candidaţii potriviţi şi lansarea de noi beneficii extrasalariale.
"Recrutarea va ridica provocări angajatorilor şi în 2022, având în vedere deficitul forţei de muncă de pe piaţa din România. În plus, 67% dintre angajaţii români plănuiesc să îşi schimbe jobul în 2022", potrivit raportului BestJobs, după ce, în 2021, 62% dintre ei considerau că nivelul de stres a crescut, iar bunăstarea a devenit o prioritate în selecţia locului de muncă.
Pe măsură ce numărul de joburi creşte şi cererea de forţă de muncă depăşeşte oferta, companiile se văd nevoite să facă eforturi suplimentare pentru a atrage, dar şi pentru a păstra specialiştii potriviţi. Astfel, 45% dintre recrutori sunt de părere că le va fi mai greu să atragă candidaţi în 2022, comparativ cu ultimii doi ani.

Pentru 2022, 52% dintre angajaţi se aşteaptă la o creştere salarială

Pentru 2022, 52% dintre angajaţi se aşteaptă la o creştere salarială, iar 35% dintre specialiştii în resurse umane estimează creşteri cuprinse între 10% şi 15%. Printre beneficiile extrasalariale pe care şi le doresc candidaţii se numără decontarea transportului (39%), acordarea de bonusuri de performanţă (38%), participarea la programe de dezvoltare personală (30%) şi asigurare privată de sănătate sau abonament la o clinică medicală privată (29%). Pe lângă creşterile salariale şi extinderea beneficiilor, recrutorii iau în calcul întărirea strategiilor de employer branding, împreună cu facilitarea programelor de wellbeing, pentru asigurarea stării de bine a angajatului.
În condiţiile în care 2021 a conturat mai clar priorităţile pe plan personal, printre aşteptările angajaţilor de la angajator, în 2022 apare nevoia de a-şi vedea munca apreciată (69%), de a avea un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională (29%), dar şi libertatea de a alege de unde să lucreze (27%). La acestea, se adaugă aşteptarea ca angajatorul să fie flexibil cu privire la forma de colaborare (CIM, PFA sau SRL), în special pentru recrutarea seniorilor din domeniul IT.
"Suntem martorii unei schimbări majore în dinamica dintre candidaţi şi angajatori, cum nu am mai văzut de mulţi ani şi cum nu ne aşteptam să vedem în timp de pandemie. Piaţa muncii în 2022 se arată favorabilă candidaţilor, care sunt acum în poziţia de a stabili noi tendinţe în modul de lucru, dar şi în beneficiile obţinute. Ca partener în recrutare, suntem pregătiţi să susţinem nevoile jucătorilor, atât de partea recrutorilor, cât şi de cea a angajaţilor, punându-le la dispoziţie cele mai bune instrumente pentru a facilita întâlnirea dintre nevoile lor", a spus Andrei Frunză, CEO BestJobs România, într-un comunicat transmis marţi Agerpres.
Noul an va moşteni tendinţe din 2021, care au câştigat tot mai mult teren şi şi-au dovedit relevanţa. Astfel, după 2 ani în care angajatorii au putut observa că productivitatea creşte chiar şi atunci când angajaţii muncesc de la distanţă, modul de lucru remote rămâne o opţiune viabilă chiar şi în condiţiile revenirii la "normalul" pre-pandemic. Raportul arată că domeniul resurselor umane va trece printr-o transformare digitală, în direcţia creării unor experienţe mai bune în recrutare, dar şi a construirii unui brand de angajator cât mai solid.
În plus, angajaţii au căpătat deja lejeritatea dezvoltării pe plan profesional şi sunt acum mai mult ca oricând pregătiţi pentru schimbări neprevăzute şi reconversie profesională. Aşadar, investiţiile în creşterea abilităţilor, în special a celor digitale, rămâne o prioritate pentru candidaţi şi îşi doresc sprijin din partea angajatorilor.
BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, cu o experienţă de peste 20 ani în domeniu. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesionişti conectaţi la piaţa muncii, peste 30.000 de joburi şi mii de freelanceri, agenţi de recrutare, coachi, mentori, terapeuţi, avocaţi şi alte tipuri de specialişti.

Publicat în Economie

Câteva zeci de angajaţi ai Spitalului Judeţean Galaţi au protestat astăzi, marți, 28 decembrie 2021, nemulţumiţi că nu se aplică legea şi că, de fapt, din 2017 salariile lor nu le-au fost mărite. Vorbim aici de personal de întreţinere şi îngrijire şi personal TESA de la muncitori, fochişti, contabili, brancardieri, infirmieri, jurişti şi alte categorii de personal nemedical, dar a cărui muncă este importantă în asigurarea desfăşurării activităţii într-un spital.

Cele câteva zeci de angajaţi ai spitalului au oprit spontan munca şi au ieşit în curtea spitalului nemulţumiţi că nu se aplică Legea 153 din 2017, care ar fi trebuit să ducă până acum la majorarea salariilor în patru trepte. Pentru aceşti angajaţi care sunt muncitori, infirmieri, brancardieri, ingineri, contabili, jurişti etc. nu s-a aplicat nicio majorare. „Este un protest spontan demarat pentru aplicarea prevederilor legale ale Legii 153 şi pentru personalul TESA, nu doar pentru cel medical. Personalul TESA face parte din colectivul care a susţinut toată această perioadă de pandemie. Salariile nu ni s-au mai mărit din 2017. Solicităm aplicarea Legii 153/2017. Acum, legea se aplică în mod discriminatoriu, doar pentru unii angajaţi. Pentru personalul TESA nu s-a aplicat deloc”, explică un protestatar.

Salariile nu s-au mărit, dar preţurile tot au crescut de-a lungul acestor ani. „Noi avem salarii foarte mici. Nu ne ajung pentru necesităţile de a trăi. Preţurile au crescut, nu şi salariile. Noi lucrăm la instalaţia de oxigen, este foarte greu, mai ales acum în pandemie”, a mai spus un alt protestatar. „ Eu sunt infirmieră la Urgenţe, iar acum suntem în pauză. Am ieşit însă ca să susţinem cauza personalului auxiliar. Salariile sunt foarte mici, mai ales că noi muncim nu doar cu pacienţi non-COVID, ci şi cu cei cu COVID-19. Salariile au rămas la nivelul celor din 2017, preţurile sunt însă foarte mari”, spunea o altă protestatară.

La nivelul ţării sunt 3.000 astfel de angajaţi în unităţi sanitare. Protestul de la Galaţi este susţinut de sindicatul „Solidaritatea Sanitară” care acum protestează la Bucureşti.

Publicat în Știrea zilei

Cu salariile nemajorate de 3 ani de zile, deşi salariul minim pe economie a tot crescut de la 1.450 lei la 2.350 lei şi de la 01 ianuarie va fi 2.550 lei, poliţiştii locali din Galaţi ar putea avea salariile majorate de la 01 ianuarie 2022 dacă Consiliul Local Galaţi va aproba un proiect de hotărâre privind stabilirea salariilor de bază pentru funcţiile publice contractuale din cadrul Poliţiei Locale Galaţi.
Noua grilă de salarizare nu aduce prea mulţi bani poliţiştilor locali, însă pentru cei cu funcţii de conducere, majorarea ajunge până la aproape 1.000 lei.
Spre exemplu, un poliţist local debutant cu gradaţia 0 va primi un salariu de bază de 2.650 lei faţă de 2.300 lei, un poliţist local, clasa 1, grad superior, gradaţia 0, va primi 6.425 lei faţă de 5.690 lei.
În schimb, unui şef serviciu îi va creşte salariul de bază de la 9.207 lei la 10.200 lei şi unui şef birou de la 8.850 lei la 9.700 lei.
Directorului executiv îi va creşte salariul de la 10.622 lei la 11.700 lei, directorului general adjunct de la 10.672 lei la 11.750 lei, iar directorul general va primi 12.750 lei faţă de 12.170 lei cât este în prezent.
Reaminim că tot personalul din cadrul Poliţiei Locale Galaţi primeşte şi vouchere de vacanţă în valoare de 1.450 lei şi normă de hrană cu o valoare anuală cuprinsă între 9.125 lei şi 11.680 lei.

Publicat în Știrea zilei

Astăzi, 08 decembrie 2021, este zi de plata salariilor pentru cei aproximativ 1.200 de angajaţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Galaţi. Numai că oamenii au fost anunţaţi că nu sunt bani de salarii şi că nu se ştie când vor primi drepturile băneşti ce li se cuvin.

Aşa cum este şi normal, angajaţii s-au panicat, mai ales că vin sărbătorile de iarnă. „Iar nu sunt bani de salarii pentru angajaţii din DGASPC Galaţi. Puteţi solicita un răspuns din partea domnului Fotea (n.r. - preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, instituţie în subordinea căreia se află Protecţia Copilului Galaţi)? Rectificarea bugetară în acest sens s-a facut şi toate consiliile judeţene din ţară ar trebui să aibă bani de salarii pentru luna decembrie. Mulțumim!“, ne-a sesizat o cititoare în numele mai multor angajaţi din cadrul DGASPC Galaţi.

La solicitarea Monitorul de Galaţi, Costel Fotea a declarat că în aceste zile se caută soluţii pentru alocarea fondurilor necesare pentru plata salariilor angajaţilor DGASPC Galaţi de la bugetul judeţului Galaţi.

„La ultima rectificare a bugetului de stat s-au alocat bani către Ministerul Muncii pentru plata pensiilor şi pentru Ministerul Sănătăţii care trebuie să facă faţă pandemiei de COVID-19. Sunt 1.200 de oameni la DGASPC Galaţi care trebuie să-şi primească salariile. În aceste zile căutăm soluţia pentru a aloca din bugetul Consiliului Judeţean Galaţi aceste fonduri cu speranţa că până la sfârşitul acestui an va mai fi făcută o rectificare bugetară“, a spus preşedintele CJ Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Reprezentanţii a trei federaţii sindicale din sistemul de învăţământ au depus luni la registratura Guvernului petiţii semnate de 163.813 de angajaţi din sector în care aceştia solicită majorarea salariilor tuturor angajaţilor din sistem, potrivit unui comunicat remis luni de cele trei organizaţii sindicale.
Angajaţii din sistemul de învăţământ care au semnat petiţiile sunt membri ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţiei Sindicatelor din Educaţie (FSE) "Spiru Haret" şi Federaţiei Naţionale Sindicale "Alma Mater".
Prin semnarea petiţiilor, salariaţii îşi exprimă nemulţumirile faţă de nivelul de salarizare din sistem, situat în pătrimea inferioară a grilelor de salarizare, se precizează în comunicat.
"Aceste petiţii sunt cadoul de Moş Nicolae din partea angajaţilor din învăţământ pentru Guvernul României. Am ales această zi pentru a trage un semnal de alarmă faţă de salarizarea nemotivantă, care a generat exodul personalului calificat şi a condus la îmbătrânirea corpului profesoral, transformând cariera didactică într-una neatractivă pentru tinerii cu vocaţie", se menţionează în comunicatul organizaţiilor sindicale.
Potrivit acestora, semnatarii petiţiilor, ca şi ceilalţi salariaţi din sistemul educaţional românesc, solicită Guvernului majorarea salariilor în cel mai scurt timp şi aplicarea integrală a Legii-cadru nr. 153/2017 pentru toţi angajaţii din învăţământ, începând cu 1 ianuarie 2022.
Totodată, în petiţii se solicită, în contextul elaborării unei noi legi a salarizării, ca la stabilirea grilelor de salarizare pentru personalul din învăţământ, principiul de bază să fie acela că salariul profesorului debutant trebuie să reprezinte o pătrime din indemnizaţia preşedintelui României.
Totodată, cele trei federaţii sindicale din învăţământ cer întregii clase politice să trateze educaţia ca o prioritate şi astfel să aloce un procent relevant din PIB învăţământului, prin Legea bugetului de stat pe anul 2022.
Petiţiile depuse luni la registratura Guvernului au fost semnate de 113.443 de membri ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, de 45.504 de membri ai Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret" şi de 4.866 de membri ai Federaţiei Naţionale Sindicale "Alma Mater". (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Premierul Florin Cîţu a declarat, marţi, că datele privind inflaţia prezentate luni de Banca Naţională a României (BNR) reprezintă o estimare, însă există şi cifre "interesante" privind veniturile, care arată că România merge în direcţia în care "nu mai este o ţară cu salarii mici".
Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 3,4% pentru sfârşitul anului viitor, conform unei prezentări făcute luni de guvernatorul Mugur Isărescu.
"Este o estimare a Băncii Naţionale. Eu vă spun că am văzut ieri nişte cifre foarte interesante, cum mai mult de 1% dintre angajaţii din România au un salariu mai mare de 3.000 de euro net, cum creşte ponderea celor care au salarii mai mari de 1.000 de euro, ceea ce înseamnă că (...) ne mutăm spre direcţia pe care eu am vrut-o, într-un moment în care România nu mai este o ţară cu salarii mici, nu mai este o destinaţie pentru cei cu salarii mici... (...) România devine o destinaţie pentru investiţii cu valoare adăugată mare şi nu mai este o destinaţie pentru salarii mici", a susţinut Cîţu, înainte de şedinţa Biroului Executiv al PNL.
El a precizat că a văzut în presă cifrele prezentate de BNR, subliniind că salariile sunt determinate de cerere şi de ofertă, nu de intervenţia Guvernului.
"O economie liberală este o economie care creează oportunităţi pentru toţi românii. Prin investiţii, creăm oportunităţi", a adăugat prim-ministrul.
Potrivit acestuia, oportunităţile sunt mai multe locuri de muncă şi mai bine plătite. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Media generală a scumpirilor - inflaţia - a urcat în luna aprilie 2018 la 5,2% faţă de aprilie 2017, înregistrând un record al ultimilor 5 ani, iar faţă de luna martie 2018 creşterea a fost, în aprilie, de 0,5%, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).Media generală a scumpirilor - inflaţia - a urcat în luna aprilie 2018 la 5,2% faţă de aprilie 2017, înregistrând un record al ultimilor 5 ani, iar faţă de luna martie 2018 creşterea a fost, în aprilie, de 0,5%, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).O rată anualizată a inflaţiei de 5,2% nu a mai fost consemnată din luna aprilie a anului 2013.Potrivit INS, rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (aprilie 2017 - aprilie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 - aprilie 2017), calculată pe baza IPC, a fost de 2,8%.Determinată pe baza IAPC, rata medie a fost, în aprilie, de 4,3%.Creşterile anualizate de preţuri au fost, în aprilie, de 4% la mărfurile alimentare, de 7,2% la mărfuri nealimentare şi de 2,8% la servicii.Banca Naţională a României (BNR) a majorat uşor, de la 3,5% la 3,6% prognoza de inflaţie pentru luna decembrie 2018, menţinând-o la 3% pe cea pentru decembrie 2019.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că majorarea salariilor este inevitabilă, dar se va reflecta în preţuri.„Nu cred că cineva mai poate opri creşterile de salarii în România, putem doar să le temperăm. Banca Naţională nu se împotriveşte creşterilor de salarii, dar cerem de fiecare dată atenţie şi iar atenţie. Cum vreţi să-i oprim pe medici să plece, dacă nu le mărim salariile? Cum să oprim corupţia în spitale, dacă nu prin creşteri de salarii? Dar trebuie să fim atenţi, că majorările de salarii, create de tensiunile de pe piaţa muncii, se vor reflecta mai devreme sau mai târziu în preţuri”, a spus recent, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei pe trimestrul I 2018.În ediţia anterioară a Raportului, prognoza de inflaţie pentru decembrie 2018 era de 3,5%, cu un vârf de 5% în trimestrul II; în actuala ediţie, prognoza pentru decembrie este de 3,6%, cu oscilaţii în jurul valorii de 5% în trimestrele II şi III, urmată de o temperare în trimestrul IV.

Publicat în Economie
Pagina 1 din 2