Izvorul de sub Biserica Greacă cu Hramul Buna Vestire din Brăila a atras şi în acest an câteva mii de pelerini din toate colţurile ţării. Chiar dacă a plouat, oamenii au venit în număr mare, iar pentru protecţia acestora, agheasma s-a dat de dimineaţă. S-a menţinut şi în acest an măsură luată pe timpul pandemiei, astfel încât pelerinii au venit inutil cu sticle sau bidoane pentru că au primit sticle îmbuteliate cu agheasmă, binecuvântată întâi de Arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, şi nu au mai putut coborî la izvorul de sub altarul bisericii.
Însemnătatea sărbătorii a fost explicată chiar de Arhiepiscop. „Al doilea dar mare în săptămâna luminată este fără îndoială izvorul de vindecări sau izvorul tămăduirii, care înseamnă puterea vindecătoare a harului mântuitorului Iisus Hristos prin intervenţia maicii sale de-a pururi rugătoare pentru noi. Această biserică de la Brăila, maiestuoasă, dar cu ziduri puternice, beneficiază la temelia ei de o fântână adâncă care e cunoscută aici în zona, în ţară, ca izvor de vindecări”, a precizat ÎPS Casian.

Publicat în Regional

Buna Vestire este una dintre cele mai mari sărbători din calendarul creştin ortodox. În fiecare an, această sărbătoare pică pe 25 martie, în Postul Paştelui.

Este una dintre sărbătorile închinate Fecioarei Maria. De Buna Vestire, Fecioara Maria a primit vestea că îl va aduce pe lume pe Mesia, veste care i-a fost adusă de Sfântul Arhanghel Gavriil.

Fiind una dintre sărbătorile importante din Postul Paştelui, credincioşii o respectă în fiecare an cu sfinţenie. Pe lângă tradiţiile şi obiceiurile de care ţin cont credincioşii, a devenit o obişnuinţă ca de Buna Vestire să se împartă alimente pentru sufletul celor adormiţi.

Se spune că de Buna Vestire este bine să se dea de pomană colivă, colaci şi prăjituri de post, dar şi preparate din peşte. Cei care vor să dea de pomană pe 25 martie nu trebuie să piardă din vedere un aspect foarte important. Mai exact, deşi Buna Vestire este o sărbătoare importantă, iar credincioşii au dezlegare la peşte în această zi, rigorile postului trebuie în continuare respectate, astfel că nu pot fi date de pomană alimente de dulce.

De Buna Vestire se pot împărţi pachete cu bucate de post, legume şi fructe proaspete, dar şi cu preparate din peşte, având în vedere că este una dintre zilele în care se face dezlegare la peşte. Pachetele se duc la biserică pentru a fi sfinţite de preot, iar mai apoi se oferă în special celor sărmani, alături de o lumânare aprinsă.

Dezlegare la peşte! De ce este important să se mănânce peşte pe 25 martie?

Postul Paştelui este unul dintre cele mai stricte de peste an, astfel că cei care se hotărăsc să îl ţină ştiu că există doar două dezlegări la peşte, pe 25 martie, de Buna Vestire, dar şi în Duminica Floriilor.

Astfel, pentru că de Buna Vestire este dezlegare la peşte, credincioşii sunt îndemnaţi să consume preparate care să conţină peşte. Se spune că cei care mănâncă peşte în ziua de Buna Vestire vor avea parte de noroc şi în perioada următoare se vor strecura printre probleme cu rapidiate, asemenea peştelui care înoată în apă. În plus, se spune că cei care respectă tradiţia şi mănâncă peşte de Buna Vestire vor fi protejaţi de rele şi de boli întregul an.

O altă tradiţie îi îndeamnă pe credincioşii să consume peşte în ziua de Buna Vestire pentru a-L imita pe Iisus Hristos care a mâncat peşte fript şi fagure de miere la scurt timp după Învierea Sa, potrivit doxologia.ro.

Publicat în Comunitate
Joi, 06 Ianuarie 2022 17:01

El a prins Crucea Bobotezei la Galaţi!

Pe o vreme mai degrabă de primăvară, care nici nu aminteşte de gerul Bobotezei, la Brăila, la Dunăre, oamenii au venit în număr mare la malulul fluviului, însoţiţi de preoţi şi de arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun. 9 temerari s-au aruncat în apele Dunării după Crucea Bobotezei aruncată de arhiepiscop, iar unul, un tânăr de 35 de ani, militar, marinar, a şi prins-o. Este vorba despre Răzvan Rahel (foto ↓), care de 12 ani se aruncă de Bobotează în apele Dunării. A prins Crucea de două ori, o dată în anul 2012 şi în acest an, şi crede că îi aduce sănătate lui şi familiei.

WhatsApp Image 2022 01 06 at 15.55.14

Şi la Galaţi, sărbătoarea Bobotezei a strâns mii de oameni pe Faleza Dunării. Vremea a fost la fel de frumoasă. Arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Casian Crăciun a sfinţit apele, iar apoi oamenii şi înaltul prelat au coborât pe Faleza Inferioară unde arhiepiscopul a aruncat în apele Dunării Crucea Bobotezei. 8 gălăţeni s-au aruncat după Cruce, iar unul dintre ei, Alexandru Gherghişan (foto ↓), un tânăr de 36 de ani, a şi câştigat-o.

WhatsApp Image 2022 01 06 at 15.55.15

Este prima oară când Alexandru s-a aruncat în apele Dunării după Cruce. El a dedicat această victorie în memoria mamei sale, care recent a decedat. Mai apoi, oamenii şi-au luat agheasmă îmbuteliată de la voluntarii din toate parohiile arhiepiscopiei. La nivelul oraşelor Brăila şi Galaţi s-au pregătit 150.000 de sticle de agheasmă.

Publicat în Știrea zilei

În camerele frigorifice ale unei societăţi comerciale din Galaţi deja au fost pregătite Crucile din gheaţă ale Bobotezei, una fiind de rezervă. Sunt făcute pe schelet metalic şi de la începutul anului a început crearea lor. Mâine vor fi duse la scena de la faleză şi va începe ornarea lor cu crengi din brad.

Arhiepiscopul Dunării de Jos Casian Crăciun a săvârşit slujba sfinţirii apelor în Ajunul Bobotezei. Peste tot în Arhiepiscopie, cu ajutorul voluntarilor din parohii, se umplu sticlele cu agheasmă, sticle care apoi vor fi împărţite credincioşilor în parohii, dar şi celor care vin la malul Dunării.

150.000 de sticle vor fi împărţite credincioşilor în Galaţi şi Brăila. Slujba de Bobotează va fi ţinută iniţial la Brăila şi apoi la Galaţi de un sobor de preoţi în frunte cu ÎPS Casian.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Citeşte şi Restricţii de trafic, de Bobotează, în Galaţi

Publicat în Știrea zilei

În fiecare an, sărbătorile închinate ocrotitorului spiritual al oraşului Brăila - Sfântul Ierarh Nicolae, reprezintă un prilej de mare bucurie duhovnicească pentru toţi slujitorii şi credincioşii Eparhiei Dunării de Jos.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, în preajma acestei sărbători, Arhiepiscopia Dunării de Jos prin protopopiatul Brăila organizează multiple activităţi pastoral-misionare, cultural-educaţionale şi social-filantropice, întreptate cu precădere către deţinuţii din pentitenciare, copiii singuri sau cei proveniţi din familii cu posibilităţi materiale reduse, persoanele vârstnicie, precum şi unităţile medicale şi centrele sociale.
În acest an, la biserica ocrotită de Sfântul Ierarh Nicolae din municipiul Brăila, programul va consta în săvârşirea Sfintei Liturghii, de către preoţii slujitori de la această biserică, în ziua de duminică, 5 decembrie 2021, începând cu ora 9.00, respectiv a slujbei Privegherii, în aceeaşi zi, de la ora 17.00.
În ziua hramului, luni, 6 decembrie 2021, Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, începând cu ora 9.00.
Din ziua de 5 decembrie 2021, de la ora 8.30, şi pe parcursul zilei de 6 decembrie 2021, credincioşii se vor putea închina la Sfintele Moaşte ale Sfântului Apostol Andrei şi ale Sfântului Ierarh Nicolae, aşezate pe baldachinul special amenajat pe esplanada acestei biserici brăilene, pentru care s-au luat din timp toate măsurile de distanţare fizică şi de respectare strictă a normelor igienico-sanitare în vigoare, prin contribuţia preoţilor şi a voluntarilor, informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

Publicat în Regional

Sărbătoarea lui Moş Nicolae, una dintre cele mai aşteptate sărbători pentru cei mici, pică pe 6 decembrie. Cu toate acestea, pregătirile încep de încă din noaptea dintre 5-6 decembrie.
Tradiţia spune că din Ajun copiii îşi lustruiesc ghetuţele pentru a primi cadouri de la Moş Nicolae. Copiii neascultători primesc o nuieluşă, menită să îi atenţioneze şi să le aducă aminte că trebuie să asculte de părinţii şi bunicii lor. Pentru Moş Nicolae este suficient să se uite prin ferestre pentru a-şi da seama dacă un copil a fost cuminte sau rău.
De asemenea, în Ajun de Moş Nicolae se fac cadouri pentru fericire şi noroc tot anul.
De Sfântul Nicolae se aduc în casă crengi de pomi fructiferi şi se pun în apă, lângă icoane, ca să înflorească până de Anul Nou. Iar dacă aceste crenguţe vor înflori până când anul se sfârşeşte, anul care vine va fi unul roditor. Crenguţa este şi o ameninţare pentru copiii care nu au fost cuminţi peste an.
În unele regiuni, fetele se adună în ajunul sărbătorii pentru a face plăcinte, iar seara, la ora nouă fix, flăcăii năvălesc peste ele şi petrecerea începe. În zona rurală, în ziua de Sfântul Nicolae, feciorii se organizează în cete şi îşi aleg gazda în casa căreia repetiţiile pentru colinda de Crăciun şi de Anul Nou vor avea loc.
În popor se crede că de Sfântul Nicolae începe în adevăratul sens al cuvântului iarna. Moşul îşi scutură barba sură şi începe să ningă. Iar dacă nu ninge înseamnă că Sfântul Nicolae a întinerit.
Se spune că în noaptea de Moş Nicoale cerurile se deschid, iar preţ de o secundă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând în partea dreaptă a Domnului.

Publicat în Mozaic

În ajun de Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Galaţiului, au fost aprinse luminile festive în oraş. Cu mic, cu mare, gălăţenii au ieşit în această seară din case pentru a se bucura de atmosfera de sărbătoare. Luminile au fost aprinse pe principalele străzi şi zone pietonale, inclusiv în Grădina Publică, şi vor bucura cetăţenii pe toată perioada sărbătorilor de iarnă, până la începutul anului viitor.

Potrivit municipalităţii, "lucrările şi instalaţiile sunt executate şi furnizate de către operatorul serviciului de iluminat public care are contract cu Primăria Galaţi pentru perioada noiembrie 2019 - noiembrie 2023, respectiv asocierea SC Flash Lighting SRL - SC MK Illumination SRL. Valoarea potenţial maximală a contractului este de 12.738.031,72 lei fără TVA pentru cei 4 ani. Este vorba de un contract de prestări servicii pentru iluminatul public, care are şi componenta de iluminat festiv".

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Eveniment

Sărbătoare mare pentru creştini astăzi, marţi, 09 noiembrie 2021. În fiecare an, Sfântul Nectarie din Eghina, episcop al Pentapolisului, cunoscut drept şi Nectarie Taumaturgul, vindecătorul de cancer este sărbătorit în biserica ortodoxă.
În calendarul ortodox pe data de 9 noiembrie, este prăznuit Sfântul Nectarie din Enghina, vindecătorul de cancer. Împreună cu el, în aceeaşi zi, sunt sărbătoriţi şi alţi sfinţi. Aceştia sunt: Sfântul Simeon Metafrastul, Sfânta Matroana, Sfânta Teoctista, Sfintele Eustolia şi Sopatra şi Sfinţii Onisifor şi Porfirie.
Sfântul Nectarie din Eghina sau Nectarie Taumaturgul a trăit în Tracia, între anii 1846 şi 1920. Acesta s-a născut pe data de 1 octombrie, într-o familie săraca, ce locuia pe malul mării Marmara. Numele dat de părinţii săi, Dimos şi Marie Kephala, a fost cel de Anastasie.

Rugăciune pentru această zi

„O, preasfinte şi întru tot lăudate, mare făcătorule de minuni Nectarie, pri­meşte a­ceastă puţină rugăciune de la noi, nevred­nicii robii tăi, căci către tine, ca la un ade­vărat izvor de tămăduiri şi grabnic fo­lo­sitor şi ajutător prea­minunat scăpând şi către sfânt chipul icoanei tale privind, cu la­crimi fier­binţi ne rugăm ţie: vezi, sfinte, durerile noastre, vezi sărăcia şi ticăloşia noastră”, este rugăciunea pe care trebuie să o rostiţi astăzi.
Acesta a avut o viaţă curată, închinată Domnului, şi după ce a slujit drept călugăr la mai multe mănăstiri, Sfântul Nectarie din Eghina a trecut la cele sfinte pe data de 08 noiembrie 1920, dându-şi ultima suflare la Atena. El a fost răpus de un cancer de prostată de care a suferit vreme de un an şi jumătate. Acesta a fost înmormântat la mănăstirea lui.

Publicat în Comunitate

Sfântul Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanţi proroci ai Vechiului Testament, se bucură de o evlavie deosebită între credincioşii de la Dunărea de Jos, fiind cinstit de aceştia ca un mare făcător de minuni şi aducător de ploaie binecuvântată în vreme de secetă aspră, două biserici din municipiile Galaţi şi Brăila avându-l ca ocrotitor ceresc. Sărbătoarea închinată Sfântului Proroc Ilie a debutat în Arhiepiscopia Dunării de Jos ieri la biserica ocrotită de Sfântul Ilie din municipiul Galaţi prin oficierea de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian şi preoţii acestei parohii a slujbei de Priveghere şi a Acatistului acestui sfânt. Astăzi, în ziua de cinstire a slăvitului proroc, ierarhul Dunării de Jos s-a aflat în mijlocul slujitorilor şi credincioşilor de la parohia ”Sfântul Ilie” din celălalt mare oraş al eparhiei, Brăila, unde a săvârşit slujba Sfintei Liturghii, transmite Arhiepiscopia Dunării de Jos.

„În zi de hram, acest sfânt locaş brăilean a devenit pentru câteva ore spaţiul de rugăciune şi de comuniune litrugică pentru foarte mulţi credincioşi din parohie, cărora li s-au adăugat credincioşi de toate vârstele din întregul municipiu, dar şi din localităţile învecinate. La eveniment au fost prezenţi şi mulţi tineri participanţi la programele catehetice parohiale, care la mometul chinonicului au interpretat cântece religioase şi patriotice, iar pentru implicarea activă şi constantă la frumoasele activităţi desfăşurate cu prilejul anului omagial 2021, au primit din partea chiriahului locului diplome şi daruri. În cuvântul de învăţătură, chiriarhul Dunării de Jos a vorbit despre Sfântul Proroc Ilie, ca exemplu de ascultare şi credincioşie faţă de Dumnezeu şi model de vieţuire în deplină asceză şi rugăciune neîncetată. După Sfânta Liturghie, Arhipăstorul Dunării de Jos a săvârşit slujba Parastasului pentru ctitorii, binefăcătorii şi ostenitorii acestei biserici trecuţi la cele veşnice. De asemenea, în perioada premergătoare hramului, prin grija şi implicarea membrilor Consiliului şi Comitetului parohial au fost desfăşurate mai multe activităţi educativ-recreative pentru 25 de copii şi tinerii cu posibilităţi materiale reduse şi au fost oferite pachete cu alimente de primă necesitate la 10 familii nevoiaşe aflate în evidenţele speciale ale parohiei“, precizează Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Publicat în Comunitate

Astăzi, 10 iunie 2021, creştinii ortodocşi sărbătoresc Înălţarea Domnului, o sărbătoare importantă, notată cu cruce roşie în calendarul ortodox.
Înălţarea Domnului se celebrează la 40 de zile de la Învierea Sa. Anul acesta, Înălţarea Domnului este sărbătorită pe 10 iunie la ortodocşi, în timp ce la la catolici a fost sărbătorită pe 13 mai.
Începând din secolul al IV-lea, Înălţarea este celebrată atât în Răsărit, cât şi în Apus la 40 de zile după Paşte, întotdeauna într-o zi de joi. Înainte de fixarea acestei zile, evenimentul era prăznuit de Rusalii.
Oamenii se salută în această zi cu formulele “Hristos s-a Înălţat!” şi “Adevărat s-a Înălţat!”.
Timp de patruzeci de zile de la Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor săi şi prin multe semne doveditoare i-a încredinţat că el este Mântuitorul înviat.
La sfârşitul celor 40 de zile, Mântuitorul s-a arătat pentru ultima dată ucenicilor săi, le-a făgăduit trimiterea Duhului Sfânt şi, mergând în afara Ierusalimului, s-a înălţat la cer sub privirile lor.
Potrivit tradiţiei, locul de pe care Mântuitorul Hristos s-a înălţat la cer este situat la Ierusalim, pe Muntele Măslinilor.
Micuţa capelă rotundă de acolo păstrează încă o piatră imprimată cu urma piciorului lui Hristos.
Capela Înălţării Domnului este un loc de închinăciune, atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani.
De sărbătoarea Înălţării Domnului este şi Ziua Eroilor, în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, la troiţele şi monumentele închinate acestora fiind făcute praznice de pomenire.
Pomenirea eroilor la sărbătoarea Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1920. Această decizie a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001 prin care această zi a fost proclamată ca sărbătoare naţională bisericească.
Din 2003, ziua Înălţării Domnului a fost stabilită prin lege şi sărbătoare naţională a poporului român.

Tradiţii şi obiceiuri

În popor, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte şi Ispas, după numele ciobanului care a stat ascuns după pietre, a urmărit uimit şi apoi a povestit înălţarea domnului.
De Ispas, în unele zone, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc, pentru că se crede că şi Iisus a avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean, ca să fie feriţi de rele şi de boli.
În această zi se sfinţesc plantele de leac, leuşteanul, paltinul şi alunul. Tot în tradiţia populară se spune că cine moare de Ispas nu mai trece prin Judecata de Apoi, ci ajunge direct în Rai.
La Înălţarea Domnului sunt, în unele zone, Moşii de Ispas, când se fac pomeniri pentru morţi, mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar oamenii îşi pun la ferestre frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu.

Publicat în Comunitate
Pagina 1 din 2