Cantitatea de lapte de vacă pe care au colectat-o colectată unităţile procesatoare în primele patru luni ale acestui an a scăzut cu 14.108 tone (-3,9%), comparativ cu perioada similară din 2021, informează Institutul Naţional de Statistică printr-un comunicat remis Agerpres.
Scăderi ale producţiei au fost înregistrate la unt, cu 490 tone (-11,9%), smântână de consum, cu 2.026 tone (-8,8%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 2.212 tone (-2,9%), brânzeturi, cu 344 tone (-1,1%) şi lapte de consum, cu 1.078 tone (-0,8%).
Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 9.104 tone (+17,8%).
În aprilie 2022, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare s-a redus cu 417 tone (-0,5%). Producţia a scăzut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3.263 tone (-16,7%) şi lapte de consum cu 1.272 tone (-3,8%).
Producţia a crescut la următoarele produse lactate: unt cu 84 tone (+10,9%), brânzeturi cu 353 tone (+4,4%) şi smântână de consum cu 63 tone (+1,2%).
Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna aprilie 2022 faţă de luna precedentă cu 1.876 tone (-12,2%).
Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în aprilie 2022 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 5.347 tone (-5,6%).
Producţia a scăzut la unt cu 367 tone (-30,0%), smântână de consum cu 744 tone (-12,4%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 2.226 tone (-12,0%), brânzeturi cu 445 tone (-5,0%) şi lapte de consum cu 425 tone (-1,3%).
Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna aprilie 2022 cu 2.874 tone (+27,0%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Consumul naţional de energie electrică a scăzut cu 4,2% în primele patru luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 18,02 miliarde kWh, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Consumul industrial a fost mai mic cu 3,9%, în timp ce populaţia a utilizat cu 5,6% mai puţină electricitate. În acelaşi timp, consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a scăzut cu 8%. Doar iluminatul public a înregistrat o creştere cu 6,8% în perioada ianuarie - aprilie 2022.
Producţia totală de electricitate a fost cu 5,8% mai mică (19,494 miliarde kWh), cel mai mult scăzând cantitatea produsă în hidrocentrale, cu 23,8%. În schimb, a crescut producţia de energie regenerabilă din turbine eoliene, cu 33,6%, din panouri fotovoltaice, cu 13,2% şi din centralele nuclearo-electrice, cu 3,5%.
În perioada analizată, importurile au fost mai mari cu 3,1%, în timp ce exporturile au scăzut cu 6,5%.
Resursele de energie primară cât şi cele de energie electrică au scăzut, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie, cu 4,8% faţă de primele patru luni ale anului trecut.
În ceea ce priveşte gazele naturale, producţia a fost în scădere cu 6,1%, iar importurile au crescut cu 16%.
Produsele petroliere din import au cunoscut şi ele o creştere de 35,8%. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Vânzările cu amănuntul în Uniunea Europeană şi zona euro au înregistrat o scădere peste aşteptări în luna aprilie, pe fondul reducerii vânzărilor de produse alimentare, arată datele publicate vineri de Eurostat, transmite Reuters.
Conform acestor date, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 1,3% atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna aprilie 2022 comparativ cu luna martie 2022. Economiştii intervievaţi de Reuters mizau pe o creştere de 0,3% a vânzărilor cu amănuntul în zona euro de la o lună la alta, după ce au crescut în fiecare din primele trei luni ale anului.
Eurostat subliniază că vânzările cu amănuntul în UE au fost influenţate de scăderea cu 2,3% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi ţigări precum şi de scăderea cu 0,9% a vânzărilor de produse non-alimentare. În schimb, vânzările de de combustibili au crescut cu 1,4% de la o lună la alta.
În rândul statelor membre, cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Spania (5,3%), Luxemburg (3,7%) şi Irlanda (1,9%). În România vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,3% de la o lună la alta, după un avans de 0,4% în luna martie.
În ritm anual, vânzările cu amănuntul au crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 5% în Uniunea Europeană. În acest caz, vânzările cu amănuntul în România au înregistrat o creştere sub media din UE, 4,5%, după ce în martie au crescut cu 5,4%. În rândul statelor membre, cele mai importante creşteri ale vânzărilor cu amănuntul au fost înregistrate în Slovenia (29,6%), Polonia (21,1%) şi Malta (17,5%).
În Uniunea Europeană, creşterea în ritm anual a vânzărilor cu amănuntul se datorează în principal unui avans de 14,6% al vânzărilor de combustibili, precum şi cu 9,6% al vânzărilor de produse non-alimentare. În schimb, vânzările de produse alimentare, băuturi şi ţigări au scăzut cu 2,8% comparativ cu luna aprilie a anului trecut.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna aprilie 2022, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 3,4%. Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri a crescut, pe ansamblu, în luna aprilie 2022, comparativ cu luna precedentă, cu 0,3%
Faţă de luna aprilie a anului trecut, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 3,7%. O creştere similară s-a înregistrat în cazul datelor ajustate în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut în primele 11 luni din 2021, faţă de perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2020, ca serie brută cu 1,2%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,9%, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
Astfel, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a scăzut,pe total cu 1,2%. Pe elemente de structură scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-23,4%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-11,5%). Lucrările de construcţii noi au crescut cu 6,6%. Pe obiecte de construcţii clădirile nerezidenţiale şi construcţiile inginereşti au scăzut cu 11,5%, respectiv cu 8,1%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 29,6%.

Scădere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,9%, scădere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (-20,7%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-10,5%). Lucrările de construcţii noi au crescut cu 6,4%. Pe obiecte de construcţii clădirile nerezidenţiale şi construcţiile inginereşti au scăzut cu 10,5%, respectiv cu 5,5%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 23,6%.
Conform INS, în noiembrie 2021 comparativ cu octombrie 2021, volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută cu 16,1%, creştere evidenţiată astfel: lucrările de construcţii noi (+16,7%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+14,9%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+14,5%). Pe obiecte de construcţii au avut loc creşteri astfel: clădirile nerezidenţiale (+20,7%), lucrările de construcţii inginereşti (+19,9%) şi clădirile rezidenţiale (+5,9%).
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,9%, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+16,1%), lucrările de construcţii noi (+6,3%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+4,3%).
Pe obiecte de construcţii volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile nerezidenţiale cu 10,2%, construcţiile inginereşti cu 9,0% şi la clădirile rezidenţiale cu 5,0%.

Creşteri s-au înregistrat la lucrările de construcţii noi

În noiembrie 2021, comparativ cu noiembrie 2020, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a crescut pe total cu 3,9%. Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat la lucrările de construcţii noi (+8,1%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+3,5%). Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 20,6%. Pe obiecte de construcţii clădirile rezidenţiale au crescut cu 42,9%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 6,7%, respectiv cu 4,4%.
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 2,0%. Pe elemente de structură s-au evidenţiat creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+7,7%) şi la lucrările de construcţii noi (+6,8%). Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 21,8%. Pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale au crescut cu 43,0%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 8,2%, respectiv cu 5,4%. (sursa Agerpres)

Publicat în National
Miercuri, 19 Ianuarie 2022 09:18

Preţul la gaze va scădea după 1 aprilie

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, consideră că după 1 aprilie vom asista la o scădere a preţului la gaze naturale susţinută în mod natural de scăderea consumului şi de încălzirea vremii, în timp ce "jocurile geopolitice pe piaţa gazului nu vor mai fi aşa evidente".
"După 1 aprilie, practic vremea începe să se încălzească, probabil şi jocurile geopolitice pe piaţa gazului nu vor mai fi aşa evidente. Cred că vom asista la o scădere a preţului la gaze naturale, natural până la urmă: scăderea consumului, încălzirea vremii, ceea ce va aduce o corecţie a preţului şi la energia electrică, dar nu la nivelul anului trecut sau a celui de acum doi ani. Urmărim foarte atent piaţa ca să ştim ce vom face şi după 1 aprilie. Vineri, de exemplu, plec la Consiliul de miniştri pe energie şi unul din subiecte este preţul gazului, preţul energiei, să vedem ce măsuri putem lua la nivel comunitar pentru a atenua aceste şocuri", a declarat, marţi seara, la B1 TV, ministrul Energiei.
El a precizat că nu doar consumatorii casnici vor avea facturi mai mici la gaze după 1 aprilie ci şi consumatorii industriali, care vor avea "un gaz disponibil la un preţ mai mic".
Întrebat ce măsuri va lua ca să nu se repete din toamnă ceea ce s-a întâmplat în prezent pe piaţa de energie, Virgil Popescu a precizat că sunt multe lucruri pe care le are pe agendă în domeniul gazului natural şi în cel al energiei electrice, iar după ce acestea vor fi finalizate le va prezenta public.
"În domeniul energiei electrice ne-am apucat deja de această treabă. Pe 31 decembrie au apărut modificări la legea energiei electrice şi a gazelor naturale (...), pe lângă faptul că am introdus în lege, transpunând directiva europeană, contractele bilaterale. Azi am discutat la Guvern şi o preluăm la minister să discutăm cu ANRE, cu Consiliul Concurenţei, cu furnizorii, cu producătorii, să operaţionalizăm aceste contracte bilaterale, pentru că dacă le încheiem, nu ca acum pe un an de zile, ci pe 3 - 4 - 5 ani de zile atunci vom avea şi o predictibilitate de preţ şi pentru industrie şi nu vor mai fi supuşi unor fluctuaţii de preţuri. Se întâmplă ceva automat, a crescut preţul, ai un contract, preţul rămâne cel din contract, câştigă şi producătorul pe o predictibilitate şi consumatorul", a precizat ministrul.

Bursa Română de Mărfuri va opera şi pe energie electrică

De asemenea, şeful de la Energie a subliniat că a fost eliminat şi monopolul Bursei pe energie electrică OPCOM, iar Bursa Română de Mărfuri va opera şi pe energie electrică. "Vrem să avem o piaţă mult mai funcţională. Va mai opera încă o bursă în România, Bursa Română de Mărfuri, care este pe gaze în momentul de faţă, dar va opera şi pe energie electrică. Am eliminat monopolul Bursei pe energie electrică OPCOM, tocmai pentru a exista platforme mai interesante, poate nu toate lucrurile s-au putut face pe platforma OPCOM. De asemenea, un lucru foarte bun pentru oameni şi la asta am ţinut foarte mult şi am reuşit să îl operaţionalizăm: pentru toţi cei care vor reuşi să acceseze Fondul de Mediu sau Fondul de la Ministerul Energiei, pentru companii, care îşi vor monta panouri fotovoltaice pe casă, dacă îşi dimensionează panoul, vor putea să devină pur şi simplu independenţi şi să nu mai plătească deloc energia electrică şi sunt valabile pentru ambele tipuri", a explicat Virgil Popescu.
Potrivit sursei citate, prin noua lege a energiei electrice, primăvara şi vara când se produce în exces energie omul o poate da în sistem, iar furnizorul o ia ca şi un împrumut, iar în perioada de iarnă sau atunci când nu se produce energie şi-o ia înapoi şi o utilizează. "Până acum nu putea să fie independent şi trebuia să plătească diferenţa. Furnizorul îi lua acea energie, era obligat să îi ia acea energie, dar îi dădea 20 de bani, adică îi dădea un preţ de nimic şi nu era stimulativ. Acum, inclusiv fără un ajutor din partea Fondului de Mediu sau Fondul de la minister această investiţie se recuperează în 3 ani de zile. Un avantaj enorm care poate replicat de la 1 kw până la 200 de KW, inclusiv pentru IMM-uri. 200 de KW înseamnă într-un an de zile 240 MW, pentru o firmă suficient de măricică care consuma va fi un avantaj enorm", a afirmat ministrul.
Întrebat cum poate fi redusă dependenţa Europei şi a României de Rusia şi de ceea ce se întâmplă la graniţa cu Ucraina, ministrul a răspuns: "La asta lucrăm, unele lucruri se pot spune public, dar altele nu. Europa din păcate este dependentă mai mult decât noi de gazul rusesc, dar şi noi în perioada de iarnă, avem nevoie de importuri şi ne uităm cu îngrijorare la ce se întâmplă în Ucraina, nu stăm impasibili. Acolo dacă se întâmplă ceva va afecta întreaga Europă. Avem diferite scenarii în calcul şi ştim ce avem de făcut". (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Producţia de autoturisme în România a ajuns anul trecut la un volum de 420.755 de unităţi, în scădere cu 3,96% faţă de 2020, arată datele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), publicate joi.
În 2020, producţia totală de autoturisme din România era de 438.107 de unităţi.
Conform datelor centralizate, dintre cele 420.755 de autoturisme produse la nivel naţional în 2021, un număr de 257.405 de unităţi erau Dacia, iar 163.350 de unităţi marca Ford.
Doar la nivelul lunii decembrie 2021 au fost produse pe plan local 40.803 de autoturisme, în scădere cu aproape 13% faţă de noiembrie, când au fost înregistrate 46.773 de autoturisme.
Din totalul raportat în decembrie, 23.421 de unităţi au fost produse la uzina Dacia, iar 17.382 de unităţi la uzina Ford din Craiova. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Nivelul de furie al românilor a scăzut cu 10% din luna mai până în luna iulie a acestui an şi înregistrează cel mai redus procent din 2021, acest trend fiind asociat cu creşterea gradului de relaxare şi linişte, dar şi a motivaţiei, arată un studiu de specialitate, publicat joi.
Conform datelor centralizate de Reveal Marketing Research, relaţiile sociale definesc 35% dintre români, mai ales în cazul familiilor moderne cu copii care se poziţionează în categoria de unitate şi armonie.
Tot pe fondul relaxării restricţiilor se poate constitui şi creşterea în motivaţiile românilor referitor la dorinţa de dezvoltare personală care înregistrează cele mai ridicate valori din acest an (9%), o creştere de 5%, după ce s-a menţinut în aceeaşi linie tot anul.
În ceea ce priveşte economiile românilor pentru concedii, rezultatele cercetării relevă faptul că persoanele care călătoresc cu familia investesc tot mai mult în vacanţe şi călătorii în timpul verii (creştere de 5% din luna mai). În acelaşi timp, românii au economisit cu aproape 10% mai puţin faţă de luna iunie.
Pe acest fond, nivelul de furie al românilor a înregistrat în intervalul de referinţă cel mai scăzut procent din acest an.
"Românii azi" este un instrument de cercetare dezvoltat de compania Reveal Marketing Research, se desfăşoară continuu şi funcţionează ca un barometru al valorilor (al lucrurilor importante pentru români) în momentul respectiv. Rezultatele detaliate ale acestui studiu sunt integrate în rapoartele de cercetare comandate de clienţii Reveal Marketing Research şi oferă o viziune clară despre contextul emoţional în care se află românii în diferite perioade.
Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview). Chestionarul a fost completat de către 1.010 respondenţi cu vârste de peste 18 ani, iar marja de eroare este de +/-3%.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Rezervele valutare ale Chinei au atins în ianuarie cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, în condiţiile în care Banca Centrală a Chinei (PBOC) a vândut dolari pentru a susţine cursul de schimb al yuanului, informează AFP.
Potrivit datelor publicate pe pagina de Internet a PBOC, în cursul lunii ianuarie rezervele valutare ale Chinei au scăzut cu 99,5 miliarde de dolari până la aproximativ 3.200 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel înregistrat după luna mai 2012.
În ultima perioadă îngrijorările cu privire la economia chineză au dus la deprecierea monedei naţionale (yuanul) până la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. În încercarea de a opri deprecierea yuanului, Banca Centrală a Chinei vinde dolari, însă în paralel autorităţile de la Beijing încearcă să pună capăt tendinţei de fugă a capitalurilor.
Unii analişti susţin că yuanul chinez va continua să se deprecieze în acest an, punând sub semnul întrebării capacitatea Beijingului de a pune capăt acestei tendinţe. „Deşi rezervele rămase reprezintă o sumă substanţială, ritmul rapid în care acestea s-au redus în ultimele luni pur şi simplu nu este sustenabil”, apreciază economistul IHS Global Insight, Rajiv Biswas.
În încercarea de a pune capăt acestei hemoragii, China a înăsprit unele mecanisme de control a capitalurilor, astfel că declinul rezervelor a fost mai mic în luna ianuarie decât în luna decembrie, când au înregistrat o contracţie record de 108 miliarde de dolari. „Încetinirea ritmului de scădere a rezervelor sugerează că unele restriccţii impuse în ianuarie au dat roade”, a apreciat Shen Jianguang, analist la Mizuho Securities.
Principalul organism de planificare economică din China, Comisia Naţională de Dezvoltare şi Reformă (NDRC), a anunţat săptămâna trecută că pentru 2016 a fost fixat un obiectiv de creştere economică cuprins între 6,5 şi 7,0 %, o recunoaştere a faptului ritmul de creştere al economiei chineze va continua să încetinească, după ce în 2015 a înregistrat cel mai mic avans din ultimii 25 de ani.
Investitorii din întreaga lume urmăresc cu atenţie încetinirea celei de a doua economii mondiale, care a provocat turbulenţe pe pieţele financiare.

Publicat în Mapamond

Cotaţiile futures la grâu pe bursa Euronext de la Paris au scăzut marţi pentru a zecea zi consecutiv, ceea ce a dus preţurile la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, pe fondul îngrijorărilor legate de cererea redusă, după ce Egiptul nu a reuşit să cumpere grâu la ultimele două licitaţii organizate săptămâna trecută, informează Bloomberg.
Traderii sunt îngrijoraţi că Uniunea Europeană va avea probleme privind vânzarea recoltei de anul trecut, în condiţiile în care exporturile blocului comunitar sunt cu 15% mai mici decât nivelul înregistrat în sezonul trecut.
"Există un fel de panică la vânzare. Fermierii şi cooperativele vând de teamă că preţurile vor continua să scadă", a declarat Pierre Tronc, broker la Aurel BGC.
Marţi, cotaţiile futures la grâu cu livrare în luna martie au scăzut cu 0,7% până la 152,25 euro pe tonă, cel mai redus preţ înregistrat după luna iulie 2010. De asemenea, preţurile la grâu la bursa Euronext au scăzut timp de zece zile consecutive, cea mai lungă perioadă de scăderi înregistrată după 2011.
Săptămâna trecută, Egiptul, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, a fost nevoit să anuleze două licitaţii pentru achiziţionarea de grâu, după ce la prima licitaţie traderii au refuzat să ofere grâu, iar la cea de-a doua preţurile oferite au fost prea mari. Problemele din Egipt au început după ce autorităţile au refuzat să accepte un cargou cu grâu din Franţa pe motiv că are un conţinut prea mare de cornul secarei (o ciupercă care parazitează diferite cereale n.r.).
De asemenea, Pierre Tronc susţine că Algeria, al doilea mare cumpărător de grâu din Africa, a cumpărat în data de 3 februarie grâu la un preţ foarte scăzut de 178—180 de dolari pe tonă, preţ care include transportul, sub cotaţiile futures înregistrate în acea zi.
"Avem în continuare foarte mult grâu de vândut", a subliniat Pierre Tronc. Acesta a adăugat că odată cu scăderea preţurilor, cotaţiile futures se apropie de activitatea de pe piaţa fizică, ceea ce aduce cele două pieţe la nivel de paritate.
Departamentul american al Agriculturii urmează să dea publicităţii marţi seara noile sale estimări cu privire la oferta şi cererea mondială de cereale. Traderii se aşteaptă la o uşoară îmbunătăţire a estimărilor privind stocurile americane de porumb, soia şi grâu precum şi la o uşoară revizuire în scădere a stocurilor mondiale.

Publicat în Economie

Rata creditelor neperformante se ridica la 11,65%, în noiembrie 2015, în scădere cu 0,37 puncte procentuale faţă de nivelul consemnat în luna precedentă, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). La finalul anului 2014, acest indicator se situa la 13,94%.
Potrivit datelor BNR, numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit, cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare, a scăzut la 704.246 persoane, la sfârşitul anului 2015.
Faţă de luna decembrie 2014, numărul restanţierilor este mai mic cu 0,72%, iar în comparaţie cu noiembrie 2015 cu 1,07%.
În ceea ce priveşte valoarea restanţelor, aceasta se ridica la 11,3 miliarde lei, din care peste 4,34 miliarde lei erau în moneda naţională, 4,84 miliarde lei echivalent în euro, 2,13 miliarde lei echivalent în alte valute şi 50,2 milioane lei echivalent în dolari.
În funcţie de categoria de întârziere, restanţele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 7,67 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanţe de 55,6 milioane lei cu o întârziere de 61-90 zile, respectiv de 38,1 milioane lei, între 31-60 de zile.
Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanţului depăşea 1,45 miliarde lei, iar 2,15 miliarde lei — la colectare.
Potrivit datelor BNR, în luna decembrie, valoarea totală a restanţelor firmelor şi populaţiei la bănci era de peste 20,9 miliarde lei, Bucureştiul reprezentând 34,8% din total.

Publicat în Economie
Pagina 1 din 4