Zăpada din Alpii europeni dispare rapid și este înlocuită de vegetație, o consecință observabilă a schimbărilor climatice care pot fi văzută din spațiu, potrivit unei noi cercetări, informează DPA.
Cercetători de la Universitatea din Lausanne și Universitatea din Basel au folosit date satelitare pentru a compila cea mai cuprinzătoare, în opinia lor, analiză a schimbărilor în productivitatea vegetației din Munții Alpi, potrivit unei cercetări apărute recent în revista Science.
Echipa de cercetători, condusă de profesoara Sabine Rumpf de la Universitatea din Basel, a folosit date satelitare pentru a demonstra că vegetația de deasupra lizierei a sporit în aproape 80% din Alpi în ultimele patru decenii din cauza schimbărilor climatice. Acoperirea cu zăpadă se reduce de asemenea.
''Amploarea schimbării s-a dovedit a fi absolut masivă în Alpi'', a spus Rumpf.
''Plantele alpine sunt adaptate la condiții aspre, dar nu sunt foarte competitive'', a spus profesoara Sabine Rumpf adăugând că speciile specializate își pierd avantajul odată cu schimbarea condițiilor de mediu. ''Biodiversitatea unică a Alpilor se află astfel sub o presiune considerabilă''.
Echipa a analizat de asemenea amploarea stratului de zăpadă deasupra lizierei în regiunile situate la o altitudine de peste 1.700 de metri - excluzând ghețari și păduri - și a ajuns la concluzia că stratul de zăpadă a scăzut ''semnificativ'' în aproape 10% din regiune începând cu 1984, o tendință îngrijorătoare, după cum o descriu cercetătorii.
''Analize anterioare ale datelor satelitare nu au identificat o astfel de tendință'', a spus Antoine Guisan, din cadrul Universității Lausanne.
''Timp de mulți ani, măsurătorile la sol au arătat o scădere în ceea ce privește adâncimea zăpezii la altitudini joase'', a spus Gregoire Mariethoz, de asemenea din cadrul Universității din Lausanne. ''Din cauza acestei scăderi, anumite regiuni au devenit în mare parte lipsite de zăpadă''. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Stând pe un versant muntos înzăpezit, la aproximativ 2.500 de metri deasupra nivelului mării, Eric Marechal ține în mână o eprubetă purpurie. În interior se află o probă de alge cunoscute sub numele de "zăpadă sângerie", un fenomen ce accelerează dezghețul alpin și stârnește îngrijorare printre oamenii de știință care se tem că se răspândește, relatează Reuters.
"Aceste alge sunt verzi. Dar când sunt în zăpadă, acumulează un pic de pigment, ca o cremă de protecție solară, pentru a se apăra", a declarat Marechal, director de cercetare în cadrul Centrului Național de Cercetări Științifice din Grenoble, în timp ce colecta probe de laborator de pe muntele Le Brevent din Franța, alături de colegii săi.
La picioarele lui se puteau observa pete de zăpadă roșie strălucind în lumina soarelui.
Algele au fost descrise pentru prima dată de Aristotel în secolul al III-lea î.e.n., însă au fost identificate oficial și au primit numele Sanguina nivaloides în 2019.
Oamenii de știință încearcă în prezent să le înțeleagă mai bine înainte de a fi prea târziu, în contextul reducerii volumului de zăpadă din cauza creșterii temperaturilor pe glob, un fenomen care afectează Alpii în mod disproporționat.
"Există un dublu motiv" pentru a studia algele, a explicat Marechal. "Primul este că este o zonă puțin explorată, iar al doilea e acela că această zonă puțin explorată se topește în fața ochilor noștri, așa că este urgent", a spus el.
Unii oameni de știință, precum Alberto Amato, cercetător în domeniul ingineriei genetice la Centrul CEA din Grenoble, susțin că volumul algelor pare să crească din cauza schimbărilor climatice, concentrațiile mai mari de dioxid de carbon din atmosferă favorizând înmulțirea lor.
Cercetările sunt în curs de desfășurare, iar ceea ce este cert este că prezența algelor accelerează topirea zăpezii, deoarece pigmentul lor reduce capacitatea de a reflecta căldura soarelui.

Publicat în Mozaic

Limita maximă pe drumurile expres din România va fi de 120 km/h, în loc de 100 km/h, aşa cum este în prezent, după ce Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege care vine în ajutorul şoferilor, notează e-juridic.manager.ro.
Actul normativ, adoptat cu 283 de voturi şi 1 abţinere, a fost trimis spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. Aşa cum prevede legea, actul va intra în vigoare după ce va fi publicat în Monitorul Oficial.
"Veste extraordinară pentru infrastructură din România: la iniţiativa USR, viteza de circulaţie pe drumurile expres va fi de 120 km/h. În Camera Deputaţilor a fost adoptată astăzi legea iniţiată de mine, alături de colegul meu din USR, deputatul Lazăr Ion Marian, conform căreia viteza maximă de circulaţie pe drumurile expres din România va fi de 120 km/h (faţă de 100 km/h, în prezent). Adoptarea legii a venit fix la timp pentru că, săptămâna viitoare, vor fi daţi în circulaţie primii kilometri de drum expres din România. E vorba de un lot de 18km din DEx12 Craiova - Piteşti, ce reprezintă varianta de ocolire a oraşului Balş. Deşi e o mică întârziere pe acest Tronson 2 - calendarul discutat de mine anul trecut prevedea deschiderea întregului tronson de 40km Balş - Slatina până în Paşte - deschiderea chiar şi parţială este o gură de oxigen pentru traficul din zona. Mă bucur că, prin ridicarea limitei de viteză pe drumurile expres, DEx12 nu va deveni o capcană de amenzi. (...) Legea merge la promulgare de către preşedinte, iar acest ultim pas trebuie făcut fără întârziere, aşa încât să se întâmple înaintea inaugurării DEx12 de săptămâna viitoare" a spus Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor în guvernul Florin Cîţu.

Prevederile actului normativ care modifică viteza maximă admisă pe drumurile expres

Proiectul, depus în octombrie 2021, modifică OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice în sensul stabilirii unui regim diferenţiat între drumurile expres şi drumurile naţionale europene atât în ceea ce priveşte viteză maximă admisă, cât şi din perspectiva regimului de circulaţie aplicabil acestora.
Aşa cum prevede proiectul de lege, vitezele maxime admise în afara localităţilor pentru autovehiculele din categoriile A şi B vor fi:
- 130 km/h pe autostrăzi;
- 120 km/h pe drumurile expres (faţă de 100 km/h cum este acum);
- 100 km/h pe drumurile naţionale europene (E);
- 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri.

Pentru autovehiculele din categoriile C, D şi categoria D1 vitezele maxime vor fi:
- 110 km/h pe autostrăzi;
- 100 km/h pe drumurile expres (faţă de 90 km/h cum este acum);
- 90 km/h pe drumurile naţionale europene (E);
- 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri.

Pentru autovehiculele din categoriile A1, B1 şi C1 limitele de viteză vor fi:
- 90 km/h pe autostrăzi;
- 85 km/h pe drumuri expres (faţă de 80 km/h cum este acum);
- 80 km/h pe drumurile naţionale europene (E);
- 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri.
„Pe autostrăzi sau pe drumurile expres este interzisă circulaţia pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite, fără autorizaţie specială de transport eliberată de administratorul drumului public, conform reglementărilor în vigoare, a vehiculelor cu tracţiune animală, a animalelor, a vehiculelor trase sau împinse cu mâna, a bicicletelor, trotinetelor electrice şi mopedelor, a tractoarelor agricole sau forestiere şi a maşinilor autopropulsate pentru lucrări agricole, precum şi a vehiculelor care, prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi viteză de 50 km/h”, se arată în actul normativ.
De asemenea, se modifică inclusiv prevederile referitoare la ce este interzis pe drumurile expres. Astfel, la articolul 108 alineatul 1, litera d, punctele 5-7 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
5. circulaţia sau staţionarea pe spaţiul interzis care separă sensurile de circulaţie pe autostradă sau drum expres;
6. staţionarea ori parcarea autovehiculelor pe autostradă sau drum expres în alte locuri decât cele amenajate special şi semnalizate;
7. executarea pe autostradă sau drum expres a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, circulaţia sau traversarea de pe un sens de circulaţie pe celălalt prin zonele interzise, respectiv prin zona mediană sau racordurile dintre cele două părţi carosabile.

Publicat în National
Joi, 17 Martie 2022 10:52

Schimbări MAJORE la Pro TV

Consiliul Naţional al Audiovizualului a aprobat, în şedinţa de miercuri, 17 martie 2022, schimbările de denumire şi noile sigle pentru posturile Pro 2, Pro Gold şi Pro X. Dar şi o uşoară modificare de siglă a postului Pro Cinema, potrivit paginademedia.ro. Astfel, Pro 2 şi Pro Gold, televiziuni care se adresează publicului feminin, vor reveni la vechile denumiri, Acasă şi Acasă Gold. În plus, Pro X, care este fostul Sport.ro - televiziune dedicată publicului masculin, îşi va schimba denumirea în Pro Arena.

Prezent în faţa membrilor CNA, Florin Turcilă, din partea Pro TV, a subliniat că motivul schimbărilor este acela de a avea „nişte canale cu o identitate separată de canalul principal”. El a mai explicat că odată cu schimbarea de denumire, va creşte şi producţia locală pentru posturile de televiziune şi vor dispărea reluările de la Pro TV. Spre exemplu, a anunţat două noi emisiuni culinare pentru Acasă: Mâncare pe care şi Masterchef: Restul e plăcere.

Întrebat când se va trece la noile denumiri, Turcilă le-a răspuns membrilor CNA că „în curând”. „Schimbările de denumire ale canalelor sunt dictate, de fapt, de schimbările de conţiunt pe care avem de gând să le facem în cananelel noastre tematice. În sensul că mărim numărul de producţii specifice locale pentru fiecare dintre aceste canale. Reducem numărul de conţinut care în perioada anterioară trecea de la Pro TV la celalalte canale, acele reluări. Practic fiecare dintre aceste canale va deveni mult mai diferit faţă de celalte, încercând să ne atingem ţinta de a avea nişte canale cu o identitate separată de canalul principal. De aici şi dorinţa şi necesitatea de a trece la nişte sigle şi denumiri de brand non-Pro, cu excepţia unora cum este Pro Cinema care este deja consacrat, mă refer aici la cele două canala Acasă. În aceste canale se va investi în conţinut specific, ceea ce credem noi că, în urma experienţei din perioada anterioară, va fi în asentimentul telespectatorilor noştri. Privitor la Pro Cinema, este o schimbare minoră de siglă, aproape insesizabilă, dar este modificat fontul şi menţiunea. Singurul element care arată apartenenţa posturilor la acelaşi grup este în partea grafică acel punct pe care l-am păstrat în siglele actuale”, a declarat Florin Turcilă, reprezentantul Pro TV, despre noile transformări.

Care au fost principalele modificări aprobate de CNA:
- Pro 2 îşi modifică denumirea şi sigla în Acasă. Apare o schimbare şi în structura de programe. Creşte producţia proprie de la 21%, la 23%.
- Pro Gold se modifica în Acasă Gold. Structura de programe se modifică în zona de procente rezervate operelor audiovizuale româneşti şi europene. De la 48 la sută a scăzut la 40.
- Pro Cinema îşi modifică sigla. Producţia proprie se modifică de la 5%, la 13%.
- Pro X se modifica în Pro Arena. Modificarea structurii de programe la producţie proprie avea 55%, acum va coborâ la 46%. Scad programele de informare de la 13%, la 6%.

Cum arată noile sigle, prezentate la CNA, VEZI ÎN GALERIA DE IMAGINI DE MAI JOS! ↓

Publicat în Mozaic

Codul Rutier 2022 vine cu o serie de interdicţii pentru anumite persoane, iar una dintre ele face referire la nivelul de pregătire al celor care îşi doresc să dobândească permisul de conducere.
Începând cu 1 ianuarie 2022, cei care nu au terminat cel puţin zece clase nu vor mai putea să dea examenul pentru a obţine permisul de conducere. Mai exact, începând din acest an, pentru a se înscrie la şcoala de şoferi, candidaţii vor avea nevoie de dovada absolvirii a zece clase.
De menţionat este faptul că pe lângă modificările referitoare la dovada absolvirii a 10 clase, proba practică a examenului pentru obţinerea permisului auto va fi şi ea modificată. Mai exact, verificarea cunoştinţelor se înregistrează atât audio cât şi video cu sisteme tehnice de monitorizare montate în interiorul vehiculului.
În plus, pe lângă scumpirea carburanţilor din ultima perioadă, şoferii români primesc şi alte veşti mai puţin bune pentru anul 2022. Chiar de la începutul anului se anunţă modificări în Codul Rutier 2022, iar printre altele, una dintre noile propuneri introduce amenzi cuprinse între 1.300 şi 2.900 de lei.
Conform purtătorului de cuvânt al Poliţiei Române, Georgian Drăgan, în acest an s-au înregistrat deja câteva evenimente neplăcute în trafic, iar în curând acestea vor fi sancţionabile, în conformitate cu noul Cod Rutier 2022. Se pare că Poliţia Română a făcut mai multe propuneri pentru unele modificări prin care comportamentul agresiv în trafic va fi sancţionat mai aspru.
„Acest an începe cu modificări legislative, vorbind de mai multe propuneri făcute de Poliţia Română, transmise către Ministerul Afacerilor Interne. Astfel că la începutul acestui an ele vor intra în vigoare. Vorbim în principal de sancţionarea comportamentului agresiv în trafic, ceea ce nu era cazul în legislaţia actuală, de la 580 la 728 de lei şi reţinerea permisului de conducere pentru o perioadă de 30 de zile. Până în prezent, în urma analizelor efectuate, mergeam pe cauza producerii accidentului rutier, şi anume pe neacordare de prioritate, viteză neregulamentară, dar trebuie mers şi pe cauzalitate, pentru că până la urmă cauza principală este comportamentul şoferilor, care poate să fie preventiv sau agresiv”, a declarat Georgian Drăgan, potrivit observatornews.ro.

Publicat în National

Pe baza faptelor (copacii captează dioxid de carbon pentru a crește), inițiative de reîmpădurire din ce în ce mai masive înfloresc, deoarece sunt considerate mijloace de limitare a încălzirii globale. Dar ecuația este de fapt mai complexă. De când au fost identificate schimbările climatice actuale, rolul nociv al gazelor cu efect de seră, emise în special de activitatea umană și care contribuie mecanic la încălzirea atmosferei, a fost în centrul dezbaterilor. În special cea a celor mai faimoase și abundente dintre ele, dioxidul de carbon (CO2).

În timp ce obiectivul comun acceptat este acum de a reduce proporția acestui tip de gaz prezent în aer, orice mijloc de captare și captare a CO2 pare de luat în calcul. Și ce înseamnă mai natural decât copacii, care folosesc acest gaz în mod masiv în procesul lor de creștere, făcându-i niște absorbante de carbon notorii?

Dovezi puse la îndoială de știință

Prin urmare, raționamentul a devenit evident: plantând un copac, contribuim la lupta împotriva încălzirii globale. O premisă simplă înțeleasă direct de mulți factori economici și politici, care s-au angajat în proiecte de reîmpădurire, pentru a compensa o parte din emisiile lor de gaze cu efect de seră sau pur și simplu pentru a acționa în favoarea mediului. În 2019, Uniunea Europeană, de exemplu, și-a anunțat intenția de a planta 3 miliarde de copaci până în 2024.

După cum a arătat elocvent revista științifică franceză Epsiloon în numărul său din august, realitatea este totuși mai complexă decât ecuația liniară „un copac plantat = mai puțin CO2 în atmosferă”. Mai multe studii științifice privind inițiativele de reîmpădurire lansate în ultimii ani arată că impactul general al acestora asupra schimbărilor climatice este altfel decât se aștepta.

Pădurile, rezervoare de carbon pe cale de dispariție

Prima întrebare vine atunci când analizăm cu atenție potențialul de absorbţie a carbonului din păduri și modul în care efectele încălzirii globale limitează deja acest potențial. Incendiile de pădure gigantice care s-au înmulțit în ultimii ani pe tot globul au eliberat într-adevăr cantități considerabile de CO2, într-o asemenea măsură, indică Epsiloon, încât bilanțul de carbon al acestor imense zone împădurite a devenit uneori deficitar, de exemplu în vestul  Americii de Nord și Siberia.

Riscurile legate de climă nu sunt bine luate în considerare în inițiativele de reîmpădurire, în timp ce ar trebui să fie o prioritate, judecă William Anderegg, biolog la Universitatea din Utah. Este posibil ca impactul climatic să fie drastic reducând capacitatea de absorbție de carbon a pădurilor lumii, modelele teoretice  nu sunt încă de acord pe acest subiect. Dacă copacii plantați pentru a răci atmosfera ajung să sfârşească în fum, există riscul de a obține opusul efectului dorit.

Uneori inițiative contraproductive

Alți factori pot face operațiunile de reîmpădurire contraproductive. Epsiloon evocă astfel problema pusă de „coniferele de culoare închisă” care „absorb mai multă radiație solară decât solul mai deschis din jur” și a căror plantare poate provoca încălzirea locală! „Acest fenomen este foarte marcat în regiunile aride și semiaride, al căror sol reflectă multă lumină. Cu toate acestea, nu este luat în considerare deloc în inițiativele de reîmpădurire”, regretă Christopher Williams de la Universitatea Clark, coautor al unui studiu pe acest subiect.

Problema alegerii zonelor de reîmpădurit este așadar acută, iar în multe cazuri inițiativele de reîmpădurire se dezvoltă spontan, indiferent de consecințele viitoare pentru terenul pe care sunt plantați copacii. Un studiu britanic menționat în dosarul Epsiloon arată că plantațiile masive de mesteacăn din landa scoțiană au avut ca efect destabilizarea florei microbiene prezente în aceste soluri, eliberând în cele din urmă emisii de carbon mai mari decât câștigul realizat prin copaci.

Când reîmpădurirea obligă la tăierea copacilor

În mod paradoxal, reîmpădurirea se poate face așadar în detrimentul ecosistemelor deja existente pe care se presupune că le revitalizează, când este vorba, de exemplu, de a impune o monocultură de pini sau eucalipt pe soluri improprii. Multe ecosisteme funcţionează mai bine fără copaci, spune Diana Davis de la Universitatea din California. Toate aceste hărți ale potențialului de reîmpădurire și inițiative majore care implică 1000 de miliarde de copaci se bazează pe o neînțelegere a ecologiei.

Atât de mult încât aceste acțiuni de reîmpădurire se pot transforma uneori în rateuri totale, necesitând defrișări colaterale! „Impunerea plantațiilor i-ar putea deranja pe fermieri și îi poate conduce către părți defrișate ale pădurilor native”, explică Eric Lambin, geograf la Stanford: Ultimele noastre studii au arătat și o deviere în sistemele de subvenții acordate pentru reîmpădurire, care duce uneori la distrugerea iniţială a pădurii naturale înainte de replantare.

Spre un model mai echilibrat de restaurare a ecosistemelor?

În fața tuturor acestor capcane, o abordare mai echilibrată a întrebării pare esențială. „Trebuie să nu mai vedem copacii ca o soluție universală la vasta și complexa problemă a schimbărilor climatice, chiar dacă plantarea copacilor este bună pentru moral”, pledează Caroline Lehmann, cercetător la Universitatea din Edinburgh. După cum subliniază revista științifică, ar putea fi astfel dezvoltate „alte rezervoare de carbon prea des neglijate”, precum mangrovele, pajiștile sau chiar mlaștinile de turbă, care pot stoca cantități considerabile de CO2.

Luând mai mult în considerare aceste alternative  dar și urmărind inițiative de reîmpădurire atent studiate, este posibilă apariţia unui impact pozitiv asupra schimbărilor climatice. O echipă de la Universitatea din Oxford a lucrat la un model mai echilibrat de conservare și restaurare a ecosistemelor și a solurilor, care ar putea duce, la „o reducere de 0,3 °C în temperatura globală până în 2085”.

Publicat în Mozaic

Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean a validat, marţi, 31 august 2021, toţi directorii şi directorii adjuncţi de la unităţile de învăţământ din judeţul Galaţi ale căror mandate expiraseră şi care vor ocupa funcţiile până la organizarea concursului pentru ocuparea acestor posturi.

Inspectorul Şcolar General, Gina Brînzan, ne-a declarat că s-a optat pentru continuitate, mai ales că în scurt timp urmează să înceapă şcoala şi au fost numiţi noi directori acolo unde foştii directori s-au pensionat sau nu au mai dorit să ocupe această funcţie. În această situaţie au fost aproximativ 11% din totalul directorilor numiţi, iar circa 6% au fost schimbaţi pentru disfuncţii manageriale. O singură şcoală a rămas fără conducere. Este vorba despre Şcoala Gimnazială din Cuca, unitate de învăţământ la care nu a dorit nimeni să preia conducerea.

O serie de schimbări s-au produs şi la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi. Astfel, pe funcţia de inspector şcolar general adjunct a venit Adrian Diacănu care o înlocuieşte pe Carmen Necula Vijelie. Gina Brânzan, Inspector şcolar general, şi Selenea Costea, cel de-a doilea Inspector şcolar general adjunct, asigură continuitatea pe aceste posturi. Au fost schimbaţi şi o parte dintre inspectori.

Noua echipă a inspectoratului este următoarea: Dobrin Mihaela - Inspector şcolar pentru educaţie timpurie, Chirac Maria Alis - Inspector şcolar pentru învăţământ primar, Cojocaru Eleny - Inspector şcolar pentru limba şi literatura română, Ştefan Elena Gabriela - Inspector şcolar pentru limbi moderne, Grecu Gabriela - Inspector şcolar pentru matematică, Joc Genia - Inspector şcolar pentru managementul resurselor umane; Inspector şcolar pentru informatică, Trifan Iulian - Inspector şcolar pentru fizică; Inspector şcolar pentru chimie, Puţanu-Cuzub Marius - Daniel - Inspector şcolar pentru geografie; Inspector şcolar pentru învăţământ particular şi alternative educaţionale, Langu Sorin - Inspector şcolar pentru istorie, socio-umane; Inspector şcolar pentru proiecte educaţionale, Mihai Elena-Mădălina - Inspector şcolar pentru arte, Oprişan Magdalena - Inspector şcolar pentru religie; Inspector şcolar pentru învăţământ special şi minorităţi naţionale, Gheţău Florin - Inspector şcolar pentru educaţie fizică şi sport, Tatu Corina - Inspector şcolar pentru învăţământ profesional şi tehnic, Moza Aura Otilia - Inspector şcolar pentru management instituţional, Silivestru Adrian - Inspector şcolar pentru management instituţional, Ştefănică Toader - Inspector şcolar pentru management instituţional, Pătru Emilian - Inspector şcolar pentru management instituţional, Mustaţă Mariana - Inspector şcolar pentru dezvoltarea resursei umane, Muşunoiu-Novetschi Iuliana-Monica - Inspector şcolar pentru managementul resurselor umane şi Tirim Rodica - Inspector şcolar pentru educaţie permanentă; Inspector şcolar pentru activităţi extraşcolare.

Vă prezentăm mai jos lista completă a cadrelor didactice detaşate în interesul învăţământului în funcţia de director şi director adjunct, începând cu data de 01 septembrie 2021.

LISTA CADRELOR DIDACTICE DETAŞATE ÎN INTERESUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN FUNCŢIA DE DIRECTOR, ÎN ANUL ŞCOLAR 2021-2022

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1, localitatea GALAŢI - MOISE IULIANA AMALIA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "ELENA DOAMNA", localitatea GALAŢI - ENACHE OANA IULIANA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.7, localitatea GALAŢI - COROPCIANU ALINA-AIDA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.9, localitatea GALAŢI - ZORILĂ ALINA DANIELA
GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT "SF.STELIAN" , localitatea GALAŢI - VLASE ELENA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "TEDI", localitatea GALAŢI - COJOCARU ŞTEFĂNICA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.30, localitatea GALAŢI - FLOREA DOCHIŢA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.36, localitatea GALAŢI - GHEORGHIŢĂ CORINA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "LICURICI", localitatea GALAŢI - LĂCUSTĂ NICOLETA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "CODRUTA", localitatea GALAŢI - TÎRCAVU RODICA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "STEP BY STEP", localitatea GALAŢI - POPA GEANINA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "MOTANUL ÎNCĂLŢAT", localitatea GALAŢI - BADIU MIRELA-TEODORA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "CAMIL RESSU", localitatea GALAŢI - IFROSĂ MARILENA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "CROITORAŞUL CEL VITEAZ", localitatea GALAŢI - HILIUŢĂ CORINA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "ARLECHINO", localitatea GALAŢI - CHIURTU CARMEN MARIANA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.39, localitatea GALAŢI - SAMOILĂ GABRIELA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "PRICHINDEL", localitatea GALAŢI - DRAGU MARIANA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.64, localitatea GALAŢI - HURDUC GINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "CONSTANTIN GH. MARINESCU", localitatea GALAŢI - HUŢANU ANA VIORICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3, localitatea GALAŢI - VĂSIOIU MARCELICA-ALEXANDRINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.5, localitatea GALAŢI - NICOLAEV-MALAXA SĂFTICA-DANIELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.7, localitatea GALAŢI - NICA LAURENŢIA MONALISSA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 10, localitatea GALAŢI - DICULESCU ANCA LOREDANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAIL SADOVEANU", localitatea GALAŢI - MEREUŢĂ CEZARA IOANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "MIRON COSTIN", localitatea GALAŢI - MOINEAGU VIORICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ŞTEFAN CEL MARE", localitatea GALAŢI - ŢEPEŞ ALINA-GABRIELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ELENA CUZA", localitatea GALAŢI - LAZĂR MARICEL NICOLAE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.16, localitatea GALAŢI - MOGOŞ MARIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.17, localitatea GALAŢI - CĂRĂUŞU NICOLETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.18, localitatea GALAŢI - ALEXANDRESCU GABRIELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "LUDOVIC COSMA", localitatea GALAŢI - LUPU OANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.22, localitatea GALAŢI - TUDORACHE VALENTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.24, localitatea GALAŢI - GHEŢĂU GHEORGHE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 25, localitatea GALAŢI - GURĂU NINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.26, localitatea GALAŢI - BUZOIANU LOREDANA LILIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.28, localitatea GALAŢI - BUCŞA CAMELIA ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.29, localitatea GALAŢI - ANDRONIC FLORIN PETRIŞOR
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.33, localitatea GALAŢI - CRĂCIUN FELICIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAI VITEAZUL", localitatea GALAŢI - VLAD MARIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GRIGORE MOISIL", localitatea GALAŢI - EMANDACHE IONELA-CĂTĂLINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "IULIA HAŞDEU", localitatea GALAŢI - SILIVESTRU IONICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTUL GRIGORIE TEOLOGUL", localitatea GALAŢI - ALCEA P. GINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFINŢII ÎMPĂRAŢI", localitatea GALAŢI - CRISTEA ELENA LAURA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "DAN BARBILIAN", localitatea GALAŢI - NEACŞU SIMONA MARA
COLEGIUL NAŢIONAL "VASILE ALECSANDRI", localitatea GALAŢI - ZAMFIR ROMEO
COLEGIUL NAŢIONAL "MIHAIL KOGĂLNICEANU", localitatea GALAŢI - POPESCU MĂDĂLINA
COLEGIUL NAŢIONAL "ALEXANDRU IOAN CUZA", localitatea GALAŢI - OPREA MIHAELA
LICEUL TEORETIC "EMIL RACOVIŢĂ", localitatea GALAŢI - HUMELNICU DELIA ANGELICA
LICEUL TEORETIC "DUNĂREA", localitatea GALAŢI - ŞTEFAN CRISTINA
COLEGIUL NAŢIONAL "COSTACHE NEGRI", localitatea GALAŢI - IONESCU MANUELA-ANDRA
LICEUL DE ARTE "DIMITRIE CUCLIN", localitatea GALAŢI - GIUREA DIANA-ANDREEA
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV, localitatea GALAŢI - OPREA ADRIAN-VASILE
SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX "SF. ANDREI", localitatea GALAŢI - BULGARU COSTEL
COLEGIUL ECONOMIC "VIRGIL MADGEARU", localitatea GALAŢI - RÂPĂ MARLENA
LICEUL TEHNOLOGIC ”GENERAL DE MARINĂ NICOLAE DUMITRESCU MAICAN”, localitatea GALAŢI -  COSTEA ANTONETA GABRIELA
LICEUL TEHNOLOGIC "RADU NEGRU", localitatea GALAŢI - STAN MARIA
LICEUL TEHNOLOGIC "AUREL VLAICU", localitatea GALAŢI - CIUPERCĂ SILVIANA
LICEUL TEHNOLOGIC "PAUL DIMO", localitatea GALAŢI - UŞER ANCA
LICEUL DE TRANSPORTURI AUTO "TRAIAN VUIA", localitatea GALAŢI - LUNGU GEANI
LICEUL TEHNOLOGIC ”CAROL I”, localitatea GALAŢI - CONDURACHE-BOTA GICĂ
COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ "ELENA DOAMNA", localitatea GALAŢI - COMAN V. MARIANA
LICEUL DE TURISM ŞI ALIMENTAŢIE "DUMITRU MOŢOC", localitatea GALAŢI - GAVRILĂ CORINA
LICEUL TEORETIC "MIRCEA ELIADE", localitatea GALAŢI - MUNTEANU CORNELIA
LICEUL TEHNOLOGIC "ANGHEL SALIGNY", localitatea GALAŢI - CONSTANTIN NICOLETA
LICEUL TEORETIC "SFÂNTA MARIA", localitatea GALAŢI - ENE MONICA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "PRICHINDEL", localitatea TECUCI - MATEI MARIA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.14, localitatea TECUCI - PETICĂ RODICA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.16, localitatea TECUCI - IANCU FELICIA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.17, localitatea TECUCI - MILITARU SOLTĂNICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ANGHEL RUGINĂ", localitatea TECUCI - VRABIE ŞTEFAN OVIDIU
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ION PETROVICI", localitatea TECUCI - POSTEA MARIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ELENA DOAMNA", localitatea TECUCI - LEFTER ADRIANA SILVICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ŞTEFAN OCTAVIAN IOSIF", localitatea TECUCI - BOŞTIOG NICULINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "NICOLAE BĂLCESCU", localitatea TECUCI - DAVID IULIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "DIMITRIE STURDZA", localitatea TECUCI - GOLEA MARIETA FLORENTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "IORGU IORDAN", localitatea TECUCI - STĂNILĂ CRISTIAN
COLEGIUL NAŢIONAL "SPIRU HARET", localitatea TECUCI - GRECU ION
COLEGIUL NAŢIONAL "CALISTRAT HOGAŞ", localitatea TECUCI - FILIMON IULIAN CĂTĂLIN
LICEUL TEHNOLOGIC "ELENA CARAGIANI", localitatea TECUCI - BOTEZ LĂCRĂMIOARA GINA
COLEGIUL NAŢIONAL DE AGRICULTURĂ ŞI ECONOMIE, localitatea TECUCI - BÎRZU CRISTINA VALERIA
LICEUL TEHNOLOGIC "OVID CALEDONIU", localitatea TECUCI - TROFIN VERONICA IONELA
LICEUL TEHNOLOGIC "PAUL BUJOR", localitatea BEREŞTI - CONSTANTIN CARMEN
LICEUL TEHNOLOGIC "EREMIA GRIGORESCU", localitatea TG.BUJOR - COSTANDACHE OANA-ROXANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GRIGORE HAGIU", localitatea TG.BUJOR - VINTILĂ GETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna BARCEA - BUJOR VIRGINIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2, comuna BARCEA - ILIE PETRIŢA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GHEORGHE ŞI MARIA TAŞCĂ", comuna BĂLĂBĂNEŞTI - METEHĂU CRISTINA-ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna RĂDEŞTI - PORUMB CĂTĂLIN NICOLAE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna BĂLĂŞEŞTI - CĂPRIŢĂ MIRELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna BĂLENI - SEBASTIANOV NICOLETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna BĂNEASA - STRATULAT MIHAELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, sat SLIVNA, comuna BEREŞTI MERIA - GROSU ANTOANETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "UNIREA", comuna BRANIŞTEA - ICHIM SIMONA-ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna BRĂHĂŞEŞTI - LUPU LUCIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 TOFLEA, sat TOFLEA, comuna BRĂHĂŞEŞTI - CHIRVĂSUŢĂ LOREDANA JANINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "NATALIA NEGRU", comuna BUCIUMENI - MELINTE ALINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna CAVADINEŞTI - RĂILEANU G. DIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GEORGE IVAŞCU", comuna CERŢEŞTI - DUDA ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna CORNI - BOLDEANU FLORENTINA-NARCISA
LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1, comuna COROD - MASGRAS ADRIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GENERAL DUMITRU DĂMĂCEANU", comuna COSMEŞTI - MITACHE CRISTINA ANAMARIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ELENA NEGRI", comuna COSTACHE NEGRI - GOLOMOZ VIORICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTUL GHEORGHE", comuna CUCA -
LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1, comuna CUDALBI - CEOROMILA LILIAN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "PROF. EMIL PANAITESCU", comuna CUDALBI - ANDRUNACHE NICOLAE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna DRĂGĂNEŞTI - STOICA NICU DANIEL
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna DRĂGUŞENI - TALABĂ NICU
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, sat ADAM, comuna DRĂGUŞENI - TAŞCĂ MARIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna FÂRŢĂNEŞTI - MARDARE MIOARA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna FOLTEŞTI - GINGHINĂ CĂTĂLINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna FRUMUŞIŢA - RADUCANU LILIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "PETRU RAREŞ", comuna FRUMUŞIŢA - SASU LAURA-CRISTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SF. TREI IERARHI", sat HANU CONACHI, comuna FUNDENI - BOGDAN VASILE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna GHIDIGENI - NEAGU CLAUDIU COSMIN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ION CREANGĂ", sat TĂLPIGI, comuna GHIDIGENI - IFTENE POMPILIA CRISTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna GOHOR - IFTENE LAURENŢIU-NICU
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna GRIVIŢA - CONSTANDACHE LOREDANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna INDEPENDENŢA - MIHĂILESCU MIHAELA
ŞCOALA PROFESIONALĂ "HORTENSIA PAPADAT BENGESCU", comuna IVEŞTI - IFRIM MANUELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "VICTOR ION POPA", comuna IVEŞTI - BARBU DIANA LIVIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "NEGOIŢĂ DĂNĂILĂ", sat BUCEŞTI, comuna IVEŞTI - OANCĂ CARMEN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna JORĂŞTI - JICMAN FLORIN IONEL
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna LIEŞTI - LUPOAIE VALENTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2, comuna LIEŞTI - SUSANU STELUŢA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTUL NICOLAE", comuna LIEŞTI - PURICE-SUSANU N. NICOLETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna MATCA - DAFINA GEORGETA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1, comuna MATCA - GRECU MELANIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "DIMITRIE CANTEMIR", comuna MATCA - MĂRMUREANU CATI-LARISA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GHEORGHE POALELUNGI", comuna MĂSTĂCANI - VASILACHE IULIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ALEXEI MATEEVICI", comuna MOVILENI - GAVRILESCU DORICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna MUNTENI - GHEORGHE PAULA-LĂCRĂMIOARA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, sat UNGURENI, comuna MUNTENI - VASILIE CARMEN-AURICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "FLOREA JULEA", comuna NEGRILEŞTI - MIHOCIU DANIEL
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna NĂMOLOASA - PECHIANU FLORIN GIGI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GABRIEL DRĂGAN", comuna NICOREŞTI - ŢUCHEL NICUŢA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna POIANA - DOROŞIN ANIŞOARA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "VASILE ŞEICARU", comuna OANCEA - CUCU MIHAELA
LICEUL TEHNOLOGIC "COSTACHE CONACHI", comuna PECHEA - ŞTEFU VIORICA ANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ALEXANDRU MORUZI", comuna PECHEA - PĂUN OLGA-MARIANA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL "VIOLETA", comuna PECHEA - NĂSTASE MARICICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "DIMITRIE LUCHIAN", comuna PISCU - VRÂNCEANU ANIŞOARA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna PRIPONEŞTI - BOTEZATU DANIEL
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna REDIU - MUNTEANU LOREDANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna SUHURLUI - DIMIAN NELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "LASCĂR CATARGIU", comuna SCHELA - DUMITRAŞCU I. LUIZA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, sat FÂNTÂNELE, comuna SCÂNTEIEŞTI - CIOROIU MĂRIOARA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna SLOBOZIA CONACHI - FLOREA LUCICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ELENA DOAMNA", comuna CUZA VODĂ - ARMENCEA FLORENTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTA CUVIOASA PARASCHEVA", comuna SMÂRDAN - BOTEZATU NINA-CRISTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ENE PATRICIU", comuna SMULŢI - MUNTENIŢĂ CARMEN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "VASILE BURLUI", comuna SUCEVENI - BUSUIOC MARICEL
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna ŞENDRENI - BORDEIANU JANINA
LICEUL TEHNOLOGIC "TUDOR VLADIMIRESCU", comuna TUDOR VLADIMIRESCU - LUPU GEANINA-VALENTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna TULUCEŞTI - TEODORESCU MONICA LIZICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "TUDOR PAMFILE", comuna ŢEPU - POSTOLACHE GELU VALENTIN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, sat UMBRĂREŞTI, comuna UMBRĂREŞTI - MARTIN MARIETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SF.STELIAN", sat UMBRĂREŞTI DEAL, comuna UMBRĂREŞTI - BABEŞ MONICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "DOAMNA NICA" , comuna VALEA MĂRULUI - SÎRGHE ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTUL NICOLAE", comuna VÂNĂTORI - CĂLIN IULIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna VÂRLEZI - NĂMOLOSU V. NECULAI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTUL IERARH NICOLAE", comuna VLĂDEŞTI - CALAPOD VALERIA
LICEUL TEHNOLOGIC "SIMION MEHEDINŢI", localitatea GALAŢI - DUMITRACHE LUCICA
ŞCOALA PROFESIONALĂ SPECIALĂ "EMIL GÂRLEANU", localitatea GALAŢI - IONAŞCU GRIGORE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ "CONSTANTIN PUFAN", localitatea GALAŢI - SCARLAT MARIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ "CONSTANTIN PĂUNESCU", localitatea TECUCI - IACOB ION
CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR, localitatea GALAŢI - NEOFIT ADRIANA
CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR, localitatea TECUCI - MIHAI OVIDIU-EDUARD
PALATUL COPIILOR ŞI ELEVILOR, localitatea GALAŢI - BARBU CHARLOTTE
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI ASISTENTA EDUCATIONALA GALAŢI - BULAI DIAMANTA LUMINIŢA
CENTRUL DE EXCELENŢĂ GALAŢI - MIRON MARIA-ISABELA

LISTA CADRELOR DIDACTICE DETAŞATE ÎN INTERESUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN FUNCŢIA DE DIRECTOR ADJUNCT, ÎN ANUL ŞCOLAR 2021-2022

ŞCOALA GIMNAZIALĂ "CONSTANTIN GH. MARINESCU", localitatea GALAŢI - FLORESCU AURELIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3, localitatea GALAŢI - GAVRILĂ MIRELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.5, localitatea GALAŢI - ŞERBAN GENOVEVA MĂDĂLINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.7, localitatea GALAŢI - PURICE CRĂIESCU DANIELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAIL SADOVEANU", localitatea GALAŢI - VASILE SĂNDIŢA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "MIRON COSTIN", localitatea GALAŢI - DUMITRIU ELENA SIMONA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ŞTEFAN CEL MARE", localitatea GALAŢI - RUSU MIRELA-SIMONA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.17, localitatea GALAŢI - NĂSTASE GEORGIANA LORENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.18, localitatea GALAŢI - PĂVĂLAŞCU MIHAI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.22, localitatea GALAŢI - PETRESCU ANA-MARIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 25, localitatea GALAŢI - NĂSTASE ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.28, localitatea GALAŢI - RADU MIRELA GEANINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.29, localitatea GALAŢI - BĂLAN RODICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.33, localitatea GALAŢI - OPREA ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAI VITEAZUL", localitatea GALAŢI - TUFĂ TINCUŢA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GRIGORE MOISIL", localitatea GALAŢI - CIOCAN ANIŞOARA MIHAELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFINŢII ÎMPĂRAŢI", localitatea GALAŢI - NEŞTIAN CORNEL
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "DAN BARBILIAN", localitatea GALAŢI - EPURE FLORENTINA CRISTINA
COLEGIUL NAŢIONAL "VASILE ALECSANDRI", localitatea GALAŢI - CORCĂCEL ELENA-DANIELA
COLEGIUL NAŢIONAL "MIHAIL KOGĂLNICEANU", localitatea GALAŢI - BĂLĂUŢĂ DANA
COLEGIUL NAŢIONAL "ALEXANDRU IOAN CUZA", localitatea GALAŢI - FAUR CRISTINA
LICEUL TEORETIC "EMIL RACOVIŢĂ", localitatea GALAŢI - ROTARU CORINA
LICEUL TEORETIC "DUNĂREA", localitatea GALAŢI - PITICARI RAMONA
COLEGIUL NAŢIONAL "COSTACHE NEGRI", localitatea GALAŢI - UNGUREANU AURA ANETA
LICEUL DE ARTE "DIMITRIE CUCLIN", localitatea GALAŢI - CACENSCHI IULIAN
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV, localitatea GALAŢI - POPESCU MARIA
COLEGIUL ECONOMIC "VIRGIL MADGEARU", localitatea GALAŢI - CHIRU GABRIELA
LICEUL TEHNOLOGIC "RADU NEGRU", localitatea GALAŢI - LEON VICTOR
LICEUL TEHNOLOGIC "AUREL VLAICU", localitatea GALAŢI - GUGUILĂ CLAUDIA LILIANA
LICEUL TEHNOLOGIC "PAUL DIMO", localitatea GALAŢI - NECULA CRISTINA
LICEUL DE TRANSPORTURI AUTO "TRAIAN VUIA", localitatea GALAŢI - CIUBOTARIU ALINA
LICEUL TEHNOLOGIC ”CAROL I”, localitatea GALAŢI - NOVAC NELA MĂDĂLINA
COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ "ELENA DOAMNA", localitatea GALAŢI - PĂTRAŞCU AURA
LICEUL DE TURISM ŞI ALIMENTAŢIE "DUMITRU MOŢOC", localitatea GALAŢI - GRIGORAŞ IULIAN
LICEUL TEORETIC "MIRCEA ELIADE", localitatea GALAŢI - MACSIM DANIELA CRISTINA
LICEUL TEHNOLOGIC "ANGHEL SALIGNY", localitatea GALAŢI - CRĂCIUN VIVIANA CAMELIA
LICEUL TEORETIC "SFÂNTA MARIA", localitatea GALAŢI - BOLDEA DANIELA-AFRODITA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ELENA DOAMNA", localitatea TECUCI - STAN CĂTĂLIN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "DIMITRIE STURDZA", localitatea TECUCI - HUZUM ANTON-ALIN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "IORGU IORDAN", localitatea TECUCI - COJOCARIU GEORGIANA-CLAUDIA
COLEGIUL NAŢIONAL "SPIRU HARET", localitatea TECUCI - OLARIU EUGENIA
COLEGIUL NAŢIONAL "CALISTRAT HOGAŞ", localitatea TECUCI - MARIN OANA MARIA
LICEUL TEHNOLOGIC "ELENA CARAGIANI", localitatea TECUCI - ONICA VERONICA
COLEGIUL NAŢIONAL DE AGRICULTURĂ ŞI ECONOMIE, localitatea TECUCI - DASCĂLU IONICA
LICEUL TEHNOLOGIC "OVID CALEDONIU", localitatea TECUCI - BUTUNOIU ELENA DANA
LICEUL TEHNOLOGIC "PAUL BUJOR", localitatea BEREŞTI - BĂICAN ANA-MARIA
LICEUL TEHNOLOGIC "EREMIA GRIGORESCU", localitatea TG.BUJOR - PANAIT MARIUS
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna BRĂHĂŞEŞTI - STURZU GABRIELA
LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1, comuna COROD - CÂRJEU ZENOVIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "PROF. EMIL PANAITESCU", comuna CUDALBI - DEDIU ANCA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna DRĂGĂNEŞTI - VUŞCĂ F. RADU VASILE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna FÂRŢĂNEŞTI - UNGUREANU MARIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna INDEPENDENŢA - MIHĂILESCU ADRIAN
ŞCOALA PROFESIONALĂ "HORTENSIA PAPADAT BENGESCU", comuna IVEŞTI - BOBOCEA SEBASTIAN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna MATCA - VULPE MARIANA DANIELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GABRIEL DRĂGAN", comuna NICOREŞTI - BOGHIU CĂTĂLINA IOANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GHEORGHE POALELUNGI", comuna MĂSTĂCANI -  PĂUN JENICA
LICEUL TEHNOLOGIC "COSTACHE CONACHI", comuna PECHEA - ARTENIE VIORICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTA CUVIOASA PARASCHEVA", comuna SMÂRDAN - VASILE NICOLETA
LICEUL TEHNOLOGIC "TUDOR VLADIMIRESCU", comuna TUDOR VLADIMIRESCU - PAVEL CORINA-PATRICIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna TULUCEŞTI - PUIA GICA-GEANINA
LICEUL TEHNOLOGIC "SIMION MEHEDINŢI", localitatea GALAŢI - VIERU DIANA MANUELA
ŞCOALA PROFESIONALĂ SPECIALĂ "EMIL GÂRLEANU", localitatea GALAŢI - MIŞCALENCU MĂDĂLINA
CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR, localitatea GALAŢI - BERDILĂ ILEANA
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI ASISTENTA EDUCATIONALA GALAŢI - MUŞUNOIU-HOTON VIOLETA-LUMINIŢA

Publicat în Știrea zilei

Facebook a oferit mai multe instrumente de moderare administratorilor de grup, un nou efort pentru a asigura mai multe schimbări pe reţeaua socială, acuzată în mod regulat de încurajarea răspândirii urii în societate, potrivit AFP.
O nouă opţiune va fi implementată, numită „Admin Assist”, care permite celor responsabili să determine be baza anumitor criterii ce este acceptabil sau nu în cadrul grupului şi să verifice automat conţinutul şi comentariile potenţial problematice.
Administratorii pot utiliza, de asemenea, instrumentele pentru a elimina mesajele care conţin linkuri către conţinut nedorit, pentru a încetini conversaţiile prea animate sau pentru a impune utilizatorilor o perioadă minimă de timp înainte ca aceştia să poată participa la conversaţii.
"Aceste opţiuni automatizează lucrurile pe care administratorii le-au făcut manual anterior", a declarat pentru AFP Tom Alison, vicepreşedinte al companiei.
Grupurile de pe Facebook, în mare parte non-publice, sunt văzute ca ultimele bastioane în care jignirile şi opiniile extremiste riscă să se contopească fără reţinere, chiar dacă sunt formate iniţial în jurul unor pasiuni şi interese comune (muzică, părinţi din acelaşi cartier, etc).
„Unele dintre aceste grupuri au milioane de oameni”, notează Tom Alison. Potrivit acestuia, peste 1,8 miliarde de oameni îl folosesc în fiecare lună, sub coordonarea a 70 de milioane de administratori.
Datorită tehnologiilor de inteligenţă artificială (AI), sistemele automate ale Facebook scanează deja discuţiile de grup pentru a elimina încălcările.
Gigantul reţelelor de socializare testează, de asemenea, instrumente AI care vor trebui să identifice conversaţiile pe cale să degenereze, atunci când ritmul răspunsurilor se accelerează, de exemplu, şi avertizează moderatorii.

Publicat în Mozaic

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a declarat joi, 29 aprilie 2021, că o parte din normativele în construcţii vor fi schimbate în aproximativ două săptămâni, deoarece cele care sunt în vigoare la acest moment prevăd reglementări care nu pot fi respectate.
"Avem vreo 800 de normative la construcţii în vigoare în România din care noi am identificat cam 44 care sunt strict urgente a fi aduse undeva la zi. Ne-am confruntat cu ele în momentul în care am lansat, prin programul de guvernarea, ca şi prioritate a actualului Guvern, construcţia de creşe. Este o lipsă acută de creşe în toată ţara (...), nu e o situaţie aparte în judeţul Vrancea. Normativul de construcţie pe creşă în România este în vigoare din 1997. Nu cred că l-a respectat vreodată cineva, pentru că nu putea fi respectat, după părerea mea, nici în 1997. Prevede nişte reglementări care nu pot fi puse în practică. A avea pe copil cel puţin 100 de metri pătraţi spaţiu verde pentru zonă de joacă nu se putea respecta nici în 1997. În 2021 este exclus ca într-un oraş, nu trebuie el să fie cel mai mare din judeţ, să poţi să ai la o creşă cu 100 de copii un hectar de teren verde spaţiu de joacă. Nu există astăzi acest teren fizic. Suntem în plin proces de modificare a acestei normative. Într-o săptămână, două, vom da noul ordin de normativ de construcţii în care, evident, această suprafaţă va fi mult redusă, pentru că ea nu poate fi respectată", a declarat ministrul Cseke Attila.
El a precizat că schimbarea acestor normative este foarte importantă deoarece aceleaşi normative reglementează şi construcţia de şcoli, grădiniţe sau spitale şi ele trebuie respectate.

Publicat în National

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin care modifică programul „Rabla pentru electrocasnice“, principala modificare fiind că banii se acordă în funcţie de clasa energetică a produsului achiziţionat.

Sistemul de vouchere acordate prin programul Rabla pentru electrocasnice va fi modificat astfel încât beneficiarii trebuie să fie atenţi la clasa energetică a produsului dorit pentru a beneficia de mai mulţi bani.

Aşa cum Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „Noua etichetare energetică pentru electrocasnice“, odată ce s-a schimbat sistemul de etichetare energetică, nu mai există categoriile de genul A +++ pentru majoritatea produselor, iar noua scară energetică conţine doar litere de la A (cel mai eficient energetic), până la G (cel mai puţin eficient energetic).

În funcţie de această clasă, se vor acorda şi banii de la stat pentru programul rabla pentru electrocasnice, fiind stabilite acum valori diferite ale voucherului, în funcţie de clasă.

Vă prezentăm câţi bani sunt acordaţi prin acest program pentru fiecare produs electrocasnic, în funcţie de clasa energetică:

Maşini de spălat rufe:
- 300 lei pentru maşini de spălat rufe cu noua clasa energetică A;
- 250 lei pentru maşini de spălat rufe cu noua clasa energetică B;
- 300 lei pentru maşini de spălat rufe cu noua clasa energetică C;
- 500 de lei pentru maşini de spălat rufe cu uscător cu noua clasă energetică A;
- 450 de lei pentru maşini de spălat rufe cu uscător cu noua clasă energetică B;
- 400 de lei pentru maşini de spălat rufe cu uscător cu noua clasă energetică C.

Maşini de spălat vase:
- 400 lei pentru maşini de spălat vase cu noua clasă energetică A;
- 350 lei pentru maşini de spălat vase cu noua clasă energetică B;
- 300 lei pentru maşini de spălat vase cu noua clasă energetică C.

Aer condiţionat:
- 400 lei pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile, cu eficienţă energetică la răcire cel puţin A++.

Frigidere:
- 400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu noua clasă energetică A;
- 350 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu noua clasă energetică B;
- 300 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu noua clasă energetică C.

Televizoare:
- 400 lei pentru televizoare cu noua clasă energetică A;
- 350 lei pentru televizoare cu nouă clasă energetică B;
- 300 lei pentru televizoare cu nouă clasă energetică C.

Uscătoare de rufe:
- 400 lei pentru uscătoare de rufe cu eficienţă energetică A++;
- 500 lei pentru uscătoare de rufe cu eficienţă energetică A+++.

Aspiratoare:
- 200 lei pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an.

Laptopuri şi tablete:
- 500 lei pentru laptopuri;
- 300 lei pentru tablete.

Programul Rabla Electrocasnice 2021 are cel mai mare buget de până acum, de 75 de milioane de lei.

Anul trecut, programul „Rabla pentru electrocasnice“ a fost anulat, din cauza unor probleme ce ţin de securitatea cibernetică a aplicaţiei, anunţa la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Publicat în Economie
Pagina 1 din 2