Cele două campanii, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi şi Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi, au administratori provizorii de ani de zile. La cele două companii nu s-au mai organizat concursuri pentru ocuparea funcţiilor de conducere, iar numirile au fost făcute doar pe criterii politice. Partidul care a numit ministrul Transporturilor, a numit şi directorii precum şi administratorii provizorii adică membrii Consiliului de Administraţie. În acest moment, portofoliul Transporturilor fiind deţinut de USR, ministrul de resort, Cătălin Drulă, a făcut numirile unei noi serii de administratori provizorii la cele două companii aflate sub autoritatea ministerului Transporturilor. În plus, mandatele membrilor Consiliilor de Administraţie numiţi de PNL expiraseră, unele din februarie, altele luna aceasta.

”Cătălin Drulă este unul dintre cei mai buni miniștri ai României. A sprijinit Galaţiul prin alocări bugetare pentru investiţiile în desfăşurare, a rezolvat problema autorizaţiilor de construcţie pentru tot ce înseamnă conectare la Podul de la Brăila, a repus pe picioare proiectul terminalului trimodal din Port Bazinul Nou Galați, a desfiinţat mafia de la Metrorex şi repune pe picioare, zilnic, proiecte de infrastructură mare din România, de aceea sunt sigur că numirile de la APDM şi AFDJ sunt făcute cu toată responsabilitatea”. ne-a declarat preşedintele USR Galaţi, Bogdan Rodeanu.

Noii membri ai Consiliilor de Administraţie sunt următorii:

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi:
- Cătălin Ciupercă - director regional la OTP Bank, experienţă în domeniul bancar şi cunostinţe în zona navală, consultant financiar, a terminat Facultatea deŞtiinţe Economice Ovidius şi curs are şi un curs de 2 ani de CFA (Chartered Financial Analyst)
- Marius Stoicănescu - director la o companie de software şi ex-analist financiar şi auditor timp de 5 ani la KPMG (retea de firme de consultanţă şi audit), a terminat Academia de Studii Economice şi are un master de 2 ani în E-Business
- Georgiana Sîrbu - avocat, cu o experienţă de 10 ani în drept internaţional, a practicat avocatura la una din cele mai mari firme de avocatura din Bucuresti NNDKP, cunoaşte tehnologia BIM (building information modeling - digitalizare în construcţii), a terminat ASE secţia Economică şi Facultatea de drept la Universitatea Bucureşti
- Sorin Boldi - 20 de ani experienţă în avocatură, doctor în filozofie şi licenţiat în drept la Universitatea Bucureşti, a participat la proiecte privind dreptul în afaceri şi administraţie publică
- Bogdan Pîndaru - experienţă în zona navală, manager control calitate la Damen Galaţi, a terminat facultatea navală Dunărea de Jos din Galaţi

Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi:
- Bogdan Spuza – Head of Strategy BNP Paribas, a fost Head of Product Management la BNP şi membru în Consiliul de Adminsitraţie al SN Plafar SA, director la BRD si Unicredit Tiriac Bank, expert în domeniul financiar-bancar
- Nicu Alexandrescu – Country Manager Norgips Romania (parte a grupului Knauf) din 2006, MBA la Milton Keynes in 2010, a terminat ASE Management.
- Sonia Vlad – expert în zona financiară de investiţii, a fost analist financiar la Citco Fund Services şi Associate la Brown Brothers Harriman (companie de private banking şi investment management), a studiat la University College Dublin
- Valentin Stănciulescu – Business Developer pe zona de parcuri industriale, Portfolio Manager la WDP (Warehouses de Pauw), a lucrat timp de 2 ani la UPS Supply Chain şi 5 ani la DHL International, a terminat SNSPA şi are acreditări în IATA/FIATA/CARGO Agent Course.

Zile multe în funcţii nu mai au nici actualii directori ai celor două companii, adică Alexandru Şerban (APDM) şi Sorin Creţu (AFDJ), ce urmează a fi schimbaţi în curând.

 

Publicat în Eveniment
Duminică, 14 Martie 2021 04:32

Când trecem la ORA DE VARĂ 2021

Este posibil ca în martie 2021 să fie pentru ultima dată când se va schimba ora. Trecerea la ora de vară 2021 se va face la o săptămână după echinocţiul de primăvară, marcat la 20 martie 2021, când ziua va fi egală cu noaptea. Din acest moment, ziua începe „să crească” şi noaptea să scadă (durata de lumină naturală pe parcursul unei zile) până la solstiţul de vară din 21 iunie.

Schimbarea orei se va face în ultimul weekend al lunii martie 2021, mai exact în noaptea de 27 spre 28 martie 2021, când ora 3:00 devine ora 4:00. În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (faţă de două ore la ora de iarnă). La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00), în timp ce la ora de iarnă operaţiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră şi ora 4:00 devine ora 3:00.

Ora de iarnă este considerată însă ora standard. Introducerea orei de vară a avut ca scop creşterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui şi a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Sistemul cu ora de vară – ora de iarnă a fost adoptat de ţările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piaţa petrolului apărute în anii 1970.

Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă. Ar fi urmat ca începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă în Uniunea Europeană.

Astfel, statele care decid să menţină permanent ora de vară ar fi urmat să facă ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021, iar cele care preferă să rămână la ora de iarnă (ora standard) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021.

În mod normal, ţările Uniunii Europene erau aşteptate să informeze Comisia asupra alegerii lor până în aprilie 2020, apoi urmau să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice. Numai că situaţia specială apărută în urma crizei provocate de pandemia de coronavirus a dat peste cap aceste planuri.

În România, a fost elaborată o propunere legislativă pentru a se renunţa la ora de vară şi a se păstra numai ora de iarnă.

Iniţiativa pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă însă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată. La data respectivă şi Guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Proiectul a fost transmis Camerei Deputaţilor, cameră decizională. Guvernul şi-a menţinut însă aceeaşi poziţie şi în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor la 22 ianuarie 2020, iar comisia pentru industrii şi servicii a Camerei a dat, de asemenea, aviz negativ.

În cele din urmă, iniţiativa legislativă a fost retrimisă la 10 februarie 2021 la comisii pentru elaborarea unui alt raport, în aşteptarea unei decizii la nivel european. În consecinţă, proiectul a fost retrimis la comisii pentru cel puţin două luni, cu posibilitatea de prelungire a termenului.

Publicat în Comunitate
Luni, 16 Noiembrie 2015 00:00

Cât de mult ne dorim schimbarea?

De 26 de ani statul s-a obişnuit să îi mulgă la propriu pe micii comercianţi, dar şi să îi copleşească cu verificări şi amenzi, până când bieţii oamenii şi-au abandonat afacerile sau au fost forţaţi să facă evaziune fiscală, ca să se menţină pe linia de plutire. Elementele unei societăţi democratice sănătoase sunt relativ simplu de înţeles, iar pilonii pe care aceasta se susţine sunt clasa de mijloc şi afacerile mici şi mijlocii. Dacă vreunul dintre aceştia e prea slab sau, mai rău, nu există, atunci nu putem vorbi la modul serios de o economie de piaţă, iar România, din păcate, se încadrează cam în ultima categorie. Dacă nu ar afecta o ţară întreagă, cred că inabilitatea... pardon, incapacitatea autorităţilor de a gândi un plan de măsuri pentru stimularea mediului de afaceri ar fi un excelent studiu de caz. Nu pot veni cu altceva decât cu noi taxe şi impozite, lucru pe care îl poate face şi un elev de clasa a III-a, şi nici măcar aici nu excelează. Este suficient să ne amintim de tentativa de impozitare a bacşişului, o prostie inimaginabilă, ce a însemnat o nouă pierdere de timp şi bani pentru întreprinzătorii privaţi. În nicio ţară ce se pretinde civilizată nu s-a gândit măcar, darămite să se mai şi aplice o astfel de măsură, pentru simplul motiv că nu merită efortul. Şi pentru ca toată aiureala asta să fie completă, ANAF-ul a sărit acum pe întreprinzătorii care au mai rămas în picioare, sancţionând doar pentru a face norma de amenzi, nu pentru că s-ar impune. Este paradoxal că inspectorii ANAF au ajuns să fugărească orice mamaie din piaţă, care vinde pătrunjel ca să îşi poată cumpăra medicamente, în timp ce aleşii din Parlament au refuzat să înfiinţeze o agenţie care să recupereze sute de milioane de euro anual de la condamnaţii penal, ce şi-au construit averile prin manevre frauduloase. Această manieră de a gestiona mediul privat trebuie să înceteze, iar acţiunile în stradă pornite după drama de la Colectiv sper că au dat tonul unui alt gen de abordare. Un nou prim ministru este un prim pas, dar vom vedea în ce măsură va fi şi lăsat să îşi implementeze proiectele, pentru că actuala clasa politică a dovedit de atâtea ori că este incapabilă de schimbare. Am spus-o de multe ori şi mă văd nevoit să o repet şi acum. O persoană, un administrator de firmă sau o comunitate nu poate fi mai mult decât nivelul de cunoaştere şi înţelegere pe care îl are la acest moment. Prin urmare, ceea ce vom face în continuare nu va fi decât o reflectare fidelă a nivelului la care ne situăm în prezent. Dacă cetatea nu va fi mulţumită de susţinerea pe care o are actualul premier în Parlament vizavi de implementarea proiectelor importante pentru România, va ieşi din nou în stradă, dovedind astfel că protestele recente au fost mai mult decât un strigăt de revoltă faţă de tragedia de la Colectiv. În caz contrar, va trebuie să acceptăm că mai avem de învăţat la capitolul spirit civic şi să privim impasibili cum băieţii deştepţi îşi fac de cap în continuare. 

 

Publicat în Editorial

România se plasează pe locul 79, din 127 de ţări, în funcţie de Indicele pregătirii pentru schimbare, potrivit unui clasament realizat de KPMG, în colaborare cu Oxford Economics, a declarat Şerban Toader, partener în cadrul KPMG, în conferinţa de prezentare a studiului.

"Surprinzător şi dezamăgitor pentru mine este faptul că România ocupă locul 79 din cele 127 de ţări, între Tanzania şi Mozambic. Prin comparaţie, Cehia se află pe locul 28, Ungaria ocupă locul 29, Slovacia 30, Kazahstan 31, Polonia 32, şi chiar Bulgaria este pe locul 47", a spus Toader.

România este inclusă, în acest an, pentru prima dată în clasamentul privind gradul de pregătire pentru schimbare.

Reprezentantul KPMG a explicat că indicele este calculat pe trei piloni, respectiv mediul de afaceri (capabilitatea antreprenorială), capabilitatea guvernamentală (fiscalitate, reglementare şi securitate) şi capabilitatea societăţii civile (instituţiile societăţii civile, nivelul de incluziune, educaţia, sănătatea şi aspectul la tehnologie).

În privinţa mediului de afaceri, România se află pe locul 79, la capabilitatea guvernamentală ocupă locul 86, iar la societatea civilă locul 68, a mai spus reprezentantul KPMG.

Potrivit acestuia, studiul scoate în evidenţă faptul că unele ţări mai mici, mai puţin bogate şi cu resurse mai limitate, de multe ori singura resursă fiind inteligenţa (Israel sau Japonia, dar nu numai), adeseori depăşesc economiile mai mari în adoptarea măsurilor esenţiale pentru adaptare la schimbare.

Altă idee care se desprinde este legată de faptul că bunăstarea unei ţări este, cu siguranţă, un factor major, însă multe ţări compensează lipsa de prosperitate cu o guvernanţă robustă, o bază socială solidă şi un mediu de afaceri pozitiv.

De asemenea, se observă că ţările care au obţinut un punctaj mai mare pentru economii favorabile incluziunii tind să aibă un indice de adaptabilitate mai bun, în timp ce, dimpotrivă, inegalitatea de venituri tinde să fie asociată cu un nivel redus de adaptabilitate la schimbare (ţările scandinave dar şi unele din Asia).

În plus, din studiu reiese că sunt şi ţări cu venituri mai mici care au înregistrat punctaje mai bune, în cadrul indicelui, pe motiv că beneficiile unor politici de investiţii eficiente pot compensa nivelele reduse de prosperitate. Este cazul Indiei care, din 2013, până în 2015 a urcat 17 locuri în top, ceea ce reflect un mediu de afaceri mult îmbunătăţit.

În cadrul studiului, ţările au fost evaluate în funcţie de capacitatea de a se pregăti şi a răspunde la schimbările tot mai rapide cauzate de multipli factori, de la calamităţi naturale, şocuri economice, şocuri politice, până la tendinţe pe teren lung ca de exemplu evoluţia demografică şi noile tehnologii.

Publicat în National