Seceta pune autorităţile fluviale în alertă. Şi asta din cauză că Dunărea este la o cotă foarte mică, iar cotele şi debitele fluviului sunt la nivele foarte mici. În zona Cernavodă sunt cele mai multe puncte critice, de aceea navele de dragat lucrează în flux continuu. Numai că pe partea bulgărescă acum se fac lucrări de dragaj şi acolo deja s-au înregistrat blocaje şi nave eşuate.
„Debitele sunt foarte mici, sunt la 2.700, sunt foarte mici şi din nefericire sunt încă în scădere. Atât timp cât nu vine apă de nicăieri, nu are unde să se ajungă în Dunăre, să crească cotele. Problema e că la depunerile care sunt, pe partea de dragaj, partea română, noi, AFDJ, ne-am făcut şi ne facem treaba însă din păcate colegii bulgari nu sunt alături de noi, pentru că problemele sunt pe partea de administrare româno-bulgară. Noi facem, ei nu fac şi de aceea săptămâna trecută la Belene am avut aproape patru convoaie, nave ce au avut eveniment de navigaţie, nave care au eşuat din diferite motive”, a preciza Florin Uzumtoma, director căi navigabile AFDJ Galaţi.
Tot din cauza secetei a apărut şi insula de nisip din mijlocul Dunării, insulă care însă nu este în şenalul navigabil. Doar cursele de la trecere bac de la Galaţi spre Tulcea trebuie să ocolească şi 500-600 de metri din cauza apariţiei insulei.

Publicat în Știrea zilei

Grigore Gheonea, primarul comunei Cudalbi, a adus preotul pe câmp să sfinţească recolta şi să aducă ploaia. "Din cauza temperaturilor foarte ridicate şi a secetei din ultima perioadă, păşunile şi culturile au fost afectate, ameninţând cu foamete. Nădejdea tuturor este numai la Dumnezeu cel milostiv şi multîndurat să nu se mânie pentru păcatele noastre cele cu ştiinţă şi cu  neştiinţă. Ne-am rugat, astăzi, să ne dea Dumnezeu ploaie să se îndrepte recoltele. Încrezători în purtarea de grijă şi milostivirea lui Dumnezeu, să avem nădejde că El va răspunde rugăciunilor noastre", spune primarul.
Gălăţenii sunt de altă părere. Aceştia cer sisteme de irigaţii, în locul slujbelor pe câmp. "Nuuuu... Nu facem sisteme de irigaţii!!! Nuuu... Noi rămânem în evul mediu, cu dansul ploii şi slujbe pentru a nu muri cultura de la secetă. Ne şi merităm soarta/ Ştiţi, Dumnezeu ne da, dar nu ne baga si in traistă. Decât să stropim cu aghiazma sperând ca o sa plouă, mai bine facem un sistem de irigaţii. Ca totuşi suntem in 2022, nu 1437", au spus câţiva gălăţeni revoltaţi de iniţiativa primarului.

Publicat în Știrea zilei

Asociaţia Forţa Fermierilor (AFF) atrage atenţia decidenţilor politici şi administrativi din România, dar şi opiniei publice, în general, despre situaţia dramatică în care se află multe regiuni din ţară din cauza secetei.

"Dorim să ne referim în cele ce urmează la regiunea Moldovei, unde lipsesc aproape complet sistemele de irigaţii de unde primim semnale disperate din partea membrilor noştri din filialele judeţene respective. În această zonă, sunt situaţii unde lucrurile stau mai prost decât în 2020, care a fost un an catastrofal din punct de vedere meteorologic pentru majoritatea regiunilor agricole ale ţării!
Spre exemplificare, în multe ferme din Moldova, conform informaţiilor primite de la membrii AFF din zonă, producţiile de grâu nu vor depăşi două tone de grâu la hectar în cel mai bun caz, fiind cazuri în care vorbim şi de sub o tonă la hectar. Pentru aceşti fermieri, aceste producţii, în condiţiile creşterii de costuri cu inputurile şi cu carburanţii înseamnă colaps financiar. Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât nici culturile de primăvară, în special porumbul, nu arată deloc bine, pârjolite fiind de seceta agresivă. Dezastru la grâu, dezastru la porumb, pentru mulţi agricultori din zona Moldovei aceasta înseamnă că fermele lor vor fi în moarte clinică la finalul acestui an.
Solicităm decidenţilor de la nivelul Guvernul şi Parlamentului să adopte de urgenţă de decizia politică de a relansa investiţiile în Canalul Siret-Bărăgan, singura soluţia pentru construcţia unui sistem de irigaţii viabil în regiunea Moldovei", potrivit unui comunicat al AFF.

Asociaţia Forţa Fermierilor va transmite acest mesaj şi în cadrul evenimentul Agrointeligenţa EXPO, organizat într-o fermă performantă din Sascut, judeţul Bacău, în data de joi, 23 iunie, şi care vizează lansarea unei campanii naţionale de sprijinire a investiţiilor în irigaţii, atât în modernizarea sistemelor existente cât şi construcţia de obiective noi, care să îi salveze pe fermierii români de seceta cronică instalată şi care să întărească securitatea alimentară a României.

Publicat în Regional

Premierul Lombardiei, Attilio Fontana, a declarat stare de urgenţă în contextul unei secete istorice care forţează nordul Italiei să ia măsuri drastice, informează agenţia DPA.
În regiunile Piemont şi Lombardia, 125 de municipalităţi au limitat sau întrerupt deja alimentarea cu apă a locuinţelor în timpul nopţii.
Fontana a catalogat situaţia "dramatică", nu doar în Lombardia, ci şi în Piemont, Emilia-Romagna şi Veneto.
Măsurile reprezintă un avertisment al furnizorului de apă şi energie Utilitalia pe fondul unei secete extreme, inclusiv în zonele străbătute de fluviul Po (Pad), cel mai lung din Italia.
Autoritatea responsabilă de fluviu a raportat cele mai scăzute niveluri ale apei şi cea mai gravă situaţie de criză asociată acestui curs de apă din ultimii 70 de ani. În unele zone, debitul puternic s-a redus la un firicel de apă.
"Situaţia se înrăutăţeşte din ce în ce mai mult", a declarat agenţiei de presă Ansa secretarul general al autorităţii fluviului Po, Meuccio Berselli. "În unele zone nu a plouat de 110 zile", a precizat el.
Zeci de municipalităţi se bazează deja pe cisterne de apă după ce rezervoarele proprii au rămas goale.
Vineri - prin coincidenţă, data desemnată de ONU pentru combaterea deşertificării şi a secetei - a avut loc un summit de urgenţă la Roma la care au participa reprezentanţi din nordul Italiei şi ministrul Agriculturii, Stefano Patuanelli. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Rata malnutriţiei a crescut recent în estul şi sudul Etiopiei din cauza secetei şi peste 185.000 de copii suferă de cea mai gravă formă de subnutriţie, a anunţat Salvaţi Copiii, relatează AFP.
''Peste un milion de persoane au nevoie de ajutor nutriţional urgent în regiunile Somali, Oromia, SNNP (Naţiunile, Naţionalităţile şi Popoarele Sudului, n.red.) şi Sud-Vest'', explică ONG-ul într-un comunicat.
Aceste regiuni acoperă întregul sfert de sud-est şi o mare parte din sfertul de sud-vest al ţării, al doilea cel mai populat din Africa cu 120 de milioane de locuitori.
În regiunea Somali, una dintre cele mai afectate de seceta care devastează Cornul Africii şi unde nu au mai fost înregistrate precipitaţii de mai bine de 18 luni, rata malnutriţiei a crescut cu 64% într-un an şi cu 43% doar între ianuarie şi aprilie 2022, potrivit Salvaţi Copiii.
În această perioadă, au fost înregistrate peste 50.000 de cazuri de malnutriţie acută severă, cea mai gravă şi mortală formă la copii, care necesită tratament de urgenţă pentru a evita decesul, continuă ONG-ul.
În această regiune, cea mai mare parte a comunităţii pastorale nomade din zona administrativă Dawa este ''în pragul foametei'', avertizează Salvaţi Copiii care menţionează că ''familiile raportează că mulţi copii primesc o singură masă pe zi''.
Salvaţi Copiii se aşteaptă ca ''malnutriţia extremă să se înrăutăţească în lunile următoare'', deoarece efectivele populaţiei, preponderent pastorală, din zonele afectate au fost decimate.
De aproape doi ani, seceta ''cea mai îndelungată din istoria recentă'' devastează Cornul Africii şi ameninţă o parte a populaţiei cu foamete, potrivit Biroului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA).
Părţi mari din Etiopia, din Kenya şi Somalia tocmai au avut un al patrulea sezon ploios - sunt două pe an - aproape fără precipitaţii. Acest ultim sezon ploios - între martie şi mai - ar fi ''cel mai uscat înregistrat vreodată'', potrivit OCHA.
Această secetă afectează aproximativ 8,1 milioane de oameni în Etiopia, unde condiţiile climatice sunt agravate de conflicte, în special în nord. În total, ''în toată ţara, 30 de milioane de oameni - un sfert din populaţie - dintre care 12 milioane de copii au nevoie de ajutor umanitar'', estimează Salvaţi Copiii.
''Copiii - în special copiii mici - sunt cei mai afectaţi de o criză gravă cu mai multe faţete în Etiopia'', explică Xavier Joubert, directorul Salvaţi Copiii în Etiopia. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Conţinutul de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe profilul de sol 0-100 cm, va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă, în majoritatea regiunilor agricole, în perioada 18 - 24 martie, se menţionează în prognoza de specialitate, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Potrivit specialiştilor, în intervalul analizat, vremea mai rece de la începutul perioadei, va intra într-un proces de încălzire treptată, devenind normală sub aspect termic, în majoritatea zonelor de cultură.
Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între -9 şi 6 grade Celsius, în primele zile, abaterile termice negative fiind de până la 10 grade Celsius, respectiv între -1 grad şi 7 grade, spre sfârşitul intervalului, limite apropiate de mediile multianuale.
În acest context, maxima aerului va oscila între -2 şi 12 grade Celsius, iar minimele se vor situa între -16 şi 2 grade în aproape toate regiunile agricole, cele mai scăzute valori fiind posibile în zonele depresionare, producându-se îngheţ la sol.
Din punct de vedere pluviometric, sunt estimate precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului, iar în zonele joase şi de luncă, izolat, vor fi condiţii de producere a ceţei.
Astfel, conţinutul de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe profilul de sol 0-100 cm va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă, în Moldova, pe suprafeţe agricole extinse din Muntenia, local în centrul, estul şi sudul Transilvaniei, nordul şi centrul Dobrogei, estul şi centrul Olteniei, izolat vestul Crişanei şi nord-vestul Banatului.
De asemenea, rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, izolat apropiate de optim şi optime, în Maramureş, cea mai mare parte a Crişanei, Banatului şi Olteniei, local în nord-vestul, vestul, sud-vestul şi sudul Munteniei, sudul şi estul Dobrogei, nordul, centrul, izolat sudul şi sud-vestul Transilvaniei.
Conform ANM, temperaturile maxime mai ridicate din aer şi sol din ultimele zile ale intervalului vor determina reluarea treptată a proceselor fiziologice ale speciilor de câmp îndeosebi în sudul, vestul şi estul ţării, iar în restul teritoriului agricol se va menţine stadiul de repaus biologic. Pe ansamblu, starea de vegetaţie a culturilor de toamnă se va prezenta bună şi medie, în timp ce în semănăturile efectuate tardiv şi pe terenurile afectate de seceta pedologică, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slabă, iar densitatea redusă.
La orzul şi grâul de toamnă se vor înregistra în continuare răsărirea, apariţia frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%).
Totodată, în funcţie de data semănatului, rapiţa se va afla predominant în faza de înfrunzire (4-11 frunze), la nivelul întregii ţări, iar speciile pomicole şi viticole îşi vor continua stadiul de repaus biologic, în majoritatea plantaţiilor.
În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole specifice campaniei de primăvară (arături, pregătirea patului germinativ, lucrări de întreţinere) vor fi întrerupte temporar, se menţionează în prognioza agrometeorologică. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Situaţia extrem de gravă a agriculturii din zona de est a ţării, zonă grav afectată de seceta din anul agricol 2019-2020, precum şi cele mai recente declaraţii ale ministrului Agriculturii, Adrian Oros, determină fermierii să iasă în stradă pentru a-şi striga disperarea. Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) "GRÂNARII" Iaşi a anunţat că fermierii din trei judeţe ale Moldovei se vor aduna în capitală, în Piaţa Victoriei pentru a protesta împotriva politicilor dezastruoase pentru agricultură.

"Având în vedere că declaraţiile Ministrului Agriculturii date joi, 18 martie 2021, în cadrul conferinţei de presă de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin care face referire la despăgubirile pentru secetă din anul 2020, au fost lacunare şi nu se întrevede plata acestora, nici măcar pentru procentul nealocat la despăgubirile pentru culturile de toamnă, Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice «GRÂNARII» Iaşi a iniţiat şi va participa la un protest al fermierilor, în Piaţa Victoriei, Bucureşti, în data de 24.03.2021, între orele 11:00-14:00. La acţiune vor participa fermieri din judeteţele: Iaşi, Botoşani, Vaslui", se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei Monitorul de Galaţi.

ACCPT Iaşi (GRÂNARII "DĂ-TE PE BRAZDĂ") este o asociatie non profit a fermierilor din judeţele de est ale României (Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău), cu sediul în judeţul Iaşi şi un număr de 120 membri fermieri ce lucrează o suprafaţă de peste 40.000 ha.

Publicat în Regional

În judeţul Galaţi vor fi despăgubiţi 11.614 (11.208 persoane fizice, PFA, II, IF, şi 406 persoane juridice, reprezentând 3,5% din totalul producătorilor agricoli gălăţeni) producători agricoli ale căror recolte au fost afectate de seceta din această vară. Despăgubirile se vor face în baza Ordinului 1422/192 din 16.05.2012 coroborat cu ordinul prefectului nr. 84 din 5.05.2015. Suprafaţa afectată de secetă este de 159.784,96 ha, şi reprezintă 55% din suprafaţa arabilă a judeţului. Despăgubirile vor fi coordonate de către Direcţia pentru Agricultură Galaţi, condusă de Marius Ciprian Mihăilă. 

Pentru a beneficia de compensaţii este nevoie de trei condiţii: solicitanţii trebuie să deţină atestat de producător, toţi producătorii trebuie să deţină procese verbale de constatare a pagubelor pentru suprafeţele cu un procent de calamitare de peste 30%, producătorii agricoli trebuie să fie înregistraţi în evidenţele APIA cu cererea unică de plată pentru 2015. Vor fi acordate despăgubiri pentru nouă tipuri de culturi: porumb boabe, floarea soarelui, soia, cartofi, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreţ, păşune şi fâneaţă. 

Conform specialiştilor gălăţeni, pentru prevenirea repetării situaţiei din acest an agricol, judeţul  nostru are nevoie de refacerea infrastructurii de irigaţii. În prezent doar 5,37% din suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi mai benefiază de irigaţii. Un alt deficit important este cel legat de ingineri agronomi, în 65 de localităţi, deficit cu care se confruntă atât Direcţia pentru Agricultură Galaţi, precum şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi. Evaluarea pagubelor caniculei din această vară în judeţul nostru a fost realizată de 6 specialişti ai Direcţiei pentru Agricultură, 5 specialişti de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi 2 inspectori de la Compartimentului Judeţean de Inspecţii, Verificare şi Control Galaţi. 

Situaţia a fost prezentată în cadrul Colegiului Prefectural, desfăşurat miercuri, 28 octombrie, la Prefectură. Prefectul Dorin Otrocol a lansat un apel primarilor, pentru ca aceştia să îi anunţe pe fermierii care au avut culturile calamitate, astfel încât cei în cauză să îşi poată ridica ajutoarele oferite de către Guvern, prin intermediul Direcţiei pentru Agricultură.

Publicat în Comunitate

Producţiile de legume şi fructe din acest an vor fi mai mici cu peste 20% din cauza secetei prelungite, iar din toamnă preţurile s-ar putea majora semnificativ la aceste produse, apreciază Aurel Tănase, directorul executiv al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România.

"Reducerea producţiei de legume şi fructe va fi de peste 20% în acest an din cauza secetei şi se va manifesta cel puţin la culturile care au prins înfloritul în perioada de maximă temperatură. La ora actuală, piaţa este suficient de bine aprovizionată din producţia internă, este diversă şi nu sunt probleme. Luna august a fost traversată cu bine, pentru că populaţia a fost în vacanţă, iar consumul a fost mai mic, însă, în ultima vreme, se simte un interes pentru produsele care fac obiectul conservării pentru iarnă", a declarat, pentru AGERPRES, directorul executiv al Prodcom.

În ceea ce priveşte preţurile legumelor şi fructelor, Tănase susţine că deja se fac simţite în pieţe unele majorări, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, mai ales la ceapă şi cartofi.

"Se simte deja o creştere de preţ, mai ales la ceapă şi la cartofi, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De exemplu, ceapa se vindea cu 0,9 lei pe kilogram, iar acum a ajuns la 2 — 2,2 lei/kg. Acelaşi efect va fi şi la cartofi, pentru că producţiile vor fi anul acesta mai mici cu cel puţin 30-40%, în condiţiile în care tuberculii nu au crescut. Acum, cartoful în pieţe se vinde cu 1,5 lei pe kilogram, chiar a sărit la 2 lei, în timp ce anul trecut preţul din fermă era de 0,5 — 0,6 lei pe kilogram, iar în pieţe ajungea până la un leu pe kilogram", a explicat Tănase.

Şeful Prodcom a precizat că a solicitat conducerii Ministerului Agriculturii un ajutor financiar pentru producătorii de legume şi fructe care au înregistrat pagube din cauza secetei, însă, deocamdată, se lucrează la centralizarea suprafeţelor afectate.

"Ne-am întâlnit cu conducerea Ministerului Agriculturii şi am solicitat îndreptarea atenţiei către acest sector. La legume, excesul de temperatură şi diferenţa mare între zi şi noapte au făcut ca o bună parte din flori să avorteze, chiar până la 40%, cu efect asupra scăderii producţiei, iar la fructe seceta a dus, mai ales în incintele neirigate, la o necreştere a fructului, ceea ce îl face nevandabil comercial, oferta orientându-se mai mult pe partea industrială. Sunt două categorii de producători spre care se îndreaptă atenţia autorităţilor, respectiv micul producător, cu un program de minimis, şi fermele mari, cu o estimare a devierilor nefavorabile şi o acoperire parţială în 2016. Probabil, în această perioadă, se notifică primăriile în raza cărora sunt suprafeţele afectate pentru deplasarea unor comisii şi încercarea de centralizare în vederea definirii unei anumite valori", a explicat Aurel Tănase.

Suprafaţa cultivată cu legume în acest an, aflată în evidenţa asociaţiei, este de 243.000 de hectare, din care 100.000 de hectare cu cartofi. Circa 65% din total reprezintă suprafeţele care fac obiectul autoconsumului, diferenţa fiind cea care intră pe partea comercială a micului producător sau în pieţe, supermarketuri şi ca materie primă pentru procesare.

"Pe partea de procesare sunt ceva probleme, mai ales la roşii. Deşi am insistat pe un sprijin de 1.400 euro pe tonă, totuşi, nu s-au realizat suprafeţele la care noi ne aşteptam şi, la ora actuală, se simte un deficit de 30-40% faţă de nevoile fabricilor. Avem capacităţi de procesare în România de peste 300.000 de tone, cantitate materie primă procesată, dar, din păcate, nu sunt acoperite cu materiile prime necesare, deoarece producerea de legume, atât comerciale, cât şi industriale, presupune un risc, un efort, o incintă irigată şi de foarte multe ori, este şi cazul anului acesta, producţia este 'lovită' de consum şi acest lucru se răsfrânge asupra preţului", a spus şeful Prodcom.

Potrivit sursei citate, legumele din solarii au un preţ de cost de 0,9—1 leu pe kilogram, dar producătorii au fost nevoiţi să vândă în pierdere, cu doar 0,6 — 0,8 lei/kg, iar acest lucru i-a descurajat.

În România, funcţionează în prezent peste 20 de fabrici de procesare legume-fructe, în totalitate modernizate, acestea oferind pe piaţă "produse europene şi de calitate".

"Din punct de vedere al industrializării, sub aspectul capacităţilor stăm bine, fabricile sunt modernizate, dar mai trebuie să corelăm cantităţile de materii prime cu necesarul de consum", a adăugat Aurel Tănase.

 

Piaţa de profil, în cifre

 

Potrivit unui raport elaborat de Institutul Naţional de Statistică (INS), resursele totale de legume ale României au crescut în anul 2013/2014 cu aproape 9% faţă de anul precedent, până la 4,4 milioane de tone, dar s-au diminuat cu 4,5% comparativ cu nivelul resurselor din anul 2011/2012.

În anul 2011/2012, resursele totale de legume au fost de 4,58 milioane tone, cel mai bun an din ultimii cinci.

Potrivit analizei statistice, exporturile de legume ale României în anul 2013/2014 au ajuns la cel mai înalt nivel al perioadei analizate, fiind mai mari de aproximativ trei ori faţă de nivelul minim din anul 2008/2009, de 29.500 tone.

Astfel, au fost exportate 83.600 tone de legume în anul 2013/2014, cu 24% mai mult decât în anul precedent (67.500 tone) şi cu 18,5% mai mult decât în 2011/2012 (70.500 tone). Importurile de legume şi produse din legume (inclusiv pepeni) au scăzut cu 13,6%, de la 488.500 tone în 2012/2013, cel mai înalt nivel din perioada analizată, la 422.000 tone anul trecut.

În ceea ce priveşte nivelul consumului intern de legume şi produse din legume (inclusiv pepeni) în anul 2013/2014, acesta a fost cu 4,8% mai mic faţă de anul 2011/2012, când s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al perioadei analizate, dar cu 8,7% mai mare faţă de anul 2012/2013 (nivelul minim). Comparativ cu anul precedent s-a menţinut ponderea de peste 80% a consumului uman din consumul intern.

Datele INS arată că în anul 2013/2014 consumul de legume şi fructe a reprezentat 3,559 milioane tone din totalul resurselor, în 2012/2013 — 3,287 milioane tone, iar în 2011/2012 — 3,708 milioane tone. 

Publicat în National
Vineri, 28 August 2015 00:00

Producţii agricole diminuate

Culturile agricole au fost intens afectate de secetă în judeţul nostru. Situaţia, în cifre, a fost prezentată de conducerea Direcţiei Agricole, în cadrul Colegiului Prefectural de miercur. Situaţia prezentată de directorul Mihalache indică efecte majore ale caniculei asupra producţiei. Astfel, la rapiţă de exemplu, au fost afectate 9.518 ha, reprezentând 68% din culturile înfiinţate în toamnă, recoltele au fost diminuate cu 80% faţă de anul anterior, respectiv 41.870 tone realizate în 2014 pe 16.894 hectare, faţă de 8.650 tone realizate în acest an de pe suprafaţa de 4.482 de hectare rămase în cultură. Seceta a afectat toate culturile. La grâu, din 61.680 de hectare însămânţate, producţia a fost de 154.490 de tone. La secară, de pe 18 hectare însămânţate au fost obţinute 31 de tone. Orzul a fost însămânţat pe 5.599 hectare, fiind realizate 16.293 de tone, ceea ce reprezintă 53% din ce s-a făcut anul anterior. La orzoiaca de toamnă însămânţată pe 969 hectare, s-au obţinut 2.771 de tone iar la orzoaica de primăvară, cultivată pe 6.572 hectare, producţia a fost de 8.048 de tone. La mazărea boabe cultivată pe 1.504 hectare s-a realizatr o producţie de 1.624 tone, reprezentând 43% din ce s-a făcut anul trecut, iar la ovăz, însămânţat pe 1.689 hectare, s-a realizat o producţie de 1.824 tone.

Majoritatea terenurilor agricultorilor gălăţeni au fost afectate, însă deocamdată nu există normele de aplicare a reglementărilor privind despăgubirea agricultorilor ale căror terenuri au fost afectate. Reglementările aşteptate se află încă în dezbatere în Parlament. 

În ceea e priveşte însămânţările de toamnă, terenurile au fost eliberate de resturile vegetale iar însămânţările sunt în grafic.

Publicat în Economie
Pagina 1 din 2