Trecerea anilor, înaintarea în vărstă ne afectează întreg organismul nu numai partea exterioară. Potrivit medicului Mihaela Bilic, de vină ar fi oxigenul fără de care nu putem trăi şi care ne rugineşte în mod inevitabil. Iar cele mai expuse organe la contactul cu aerul sunt pielea şi aparatul respirator. Oxigenul este esenţial în procesele metabolice, doar că în urma reacţiilor oxidative apar radicalii liberi cu efect nociv pentru organism. Epiteliul cutanat şi alveolele pulmonare sunt primele structuri afectate de oxidare. Iar dacă la asta adaugăm poluarea atmosferică, infecţiile, bolile cronice sau fumatul, dezechilibrul este şi mai grav.

Poluarea atmosferică şi fumatul, principalii factori nocivi

„Îmbătrânirea pulmonară începe la vârsta de 30 ani. Studiile au arătat că insuficienta respiratorie acută poate apărea rapid, în 24 ore, dacă suntem expuşi la o atmosferă compusă exclusiv din oxigen. Această toxicitate se explică prin producţia de radicalii liberi în concentraţii mari, care depăşesc capacitatea antioxidantă a organismului. Aerul pe care-l respiram în mod obişnuit produce leziuni minime, dar ele se pot acumula în timp, odată cu înaintarea în vârstă. Ţesutul pulmonar devine mai puţin elastic prin îmbătrânire şi creşte permeabilitatea, agenţii nocivi şi toxinele pătrund mai uşor în organism. VEMS (volumul expirator maxim pe secundă) scade în medie cu 30 ml în fiecare an. Consumul maxim de oxigen trece de la 45 ml/min/kg la vârsta de 20 ani la 18ml/min/kg la vârsta de 80 ani, adică o scădere de 60%. În realitate plămânii sunt mai îmbătrâniţi decât vârsta noastră biologică, poluarea atmosferică şi fumatul fiind principalii factori nocivi. La fumători concentraţia de radicali liberi cu efect oxidativ este de 4 ori mai crescută faţă de persoanele care nu fumează”, explică medicul.
 
Cum să încetinim îmbătrânirea pulmonară?

Mihaela Bilic spune că pe lângă renunţarea la fumat, avem 2 soluţii: activitatea fizică şi consumul de antioxidanţi care neutralizează radicalii liberi. Mişcarea regulată practicată la orice vârstă are un efect miraculos în menţinerea şi ameliorarea funcţiilor respiratorii. La capitolul alimentaţie trebuie să creştem aportul de antioxidanţi din fructe şi legume. Vitamina A, C şi E, alături de pigmenţii vegetali se opun îmbătrânirii. Cele 5 porţii de fructe şi legume recomandate a fi consumate zilnic chiar funcţionează.

«Consumaţi din belşug legume, verdeţuri şi crudităţi!»

„Există studii care arată că un aport crescut de polifenoli şi carotenoide, 2 clase de fitonutrienţi cu proprietăţi antioxidante, încetinesc îmbătrânirea pulmonară. Găsim betacaroten în toate legumele de culoare verde închis, roşu şi portocaliu, de la morcovi şi ardei gras până la spanac şi pătrunjel. Şi licopenul din roşii este tot un pigment din familia carotenoide cu efect de protecţie la nivelul pielii şi al alveolelor pulmonare. Cât despre vitamina C, cu cât mai multă cu atât mai bine, este cea mai puternică substanţă antioxidantă din natură! Suntem la început de vară, profitaţi de mişcare şi consumaţi din belşug legume, verdeţuri şi crudităţi, sunt benefice pentru siluetă şi încetinesc îmbătrânirea”, mai spune medicul Mihaela Bilic.

Publicat în Sanatate

Românii ar trebui să consume la masa de Paşte cantităţi moderate de alimente pentru a preveni afecţiunile digestive, întrucât preparatele tradiţionale sunt consistente şi destul de greu digerabile din cauza numărului mare de ingrediente folosite, dar mai ales din cauza modului în care acestea sunt combinate. Preparatele româneşti făcute în casă în perioada sărbătorilor sunt de obicei sănătoase întrucât sunt folosite ingrediente alese, însă alimentele gata preparate pot fi nesănătoase din cauza cantităţii de potenţiatori de gust, conservanţi şi coloranţi, atenţionează medicii. Românii preferă să consume de Paşte ouă fierte, ouă umplute, platouri cu aperitive diverse, ciorbă şi friptură de miel, sarmale, salată de boeuf, drob, grătare, pască, cozonac, vin etc. "Fie că este vorba de consumul de ouă, sarmale, cozonac sau alcool, moderaţia este cuvântul cheie. Suntem români, iar masa de Paşte este un simbol. Majoritatea preparatelor româneşti tradiţionale gătite în casă sunt sănătoase atât timp cât ele sunt consumate cu moderaţie. Sărbătorile Pascale sunt un moment de bucurie ce aduce familia împreună. Din acest motiv, mediul în care sunt servite alimentele poate face din acesta unul benefic sau unul toxic pentru organism," consideră Maria Mihăilă, specialist în nutriţie şi fitoterapeut la Getika Holistic Life.

Ce alimente ar trebui să nu combinăm la masa de Paşte

În primul rând, trebuie evitat consumul de preparate ce conţin mai multe tipuri de proteină animală. Proteinele din surse diferite au nevoie de timpi de digestie diferiţi. Oul fiind un aliment neutru se poate consuma împreună cu alte preparate. Atenţie însă la cantitate deoarece este un aliment complex, deci greu digerabil. De asemenea, acesta este încadrat în categoria alimentelor diurne, de aceea este indicat ca acesta să se consume până în ora 16:00. Este indicat ca lactatele să nu fie consumate împreună cu produsele care conţin carne pentru că au nevoie de enzime diferite pentru digestie. Lactoza din lactate necesită lactază, iar proteina animală necesită pepsină. Persoanele care au un tranzit intestinal lent vor începe masa prin a consuma salate şi legume crude de sezon deoarece enzimele şi fibrele din acestea facilitează absorbţia nutrienţilor. Supele şi alimentele calde vor fi consumate la final deoarece ele ajută la omogenizarea hranei şi o aduc la o temperatură apropiată cu cea a stomacului facilitând şi reducând timpii de digestie.

Când ar trebui servit desertul de Paşte

Cozonacul, pasca şi prăjiturile se vor servi după cel puţin o oră şi jumătate după masa de Paşte pentru a lasă loc digestiei. Fructele şi alimentele dulci vor fi consumate la distanţă de mese deoarece aportul crescut de glucide duce la fermentare şi indigestie. Recomandăm însă consumul de ananas sau papaia în stare crudă deoarece aceste două fructe conţin enzime digestive extrem de benefice după o masă copioasă, arată medicii.

Un pahar de vin poate să ne îngraşe mai mult decât desertul

"Alcoolul se va consuma cu moderaţie mai ales de către persoanele supraponderale deoarece este bine ştiut că acesta conţine 7 kcal/g în comparaţie cu glucidele care conţin 4kcal/g. Cu alte cuvinte, un pahar cu vin poate să ne îngraşe mai mult decât un desert. În plus acesta reduce capacitatea ficatului de a metaboliza glucoza şi de a elimina rezidurile toxice din organism", mai spune Maria Mihăilă. Petru o digestie optimă este recomandat consumul de apă cu 30 minute înaintea mesei şi minim 1 ora după masă. Lichidele băute în timpul mesei diluează sucurile gastrice şi împiedică o digestie bună.

Urmările consumului excesiv la masa de Paşte

Combinaţiile alimentare necorespunzătoare pot duce la disconfort, oboseală după masă, balonare, crampe abdominale, modificarea tranzitului intestinal, flatulenţă, crize de bilă, dureri de cap, ameţeli. Consumul excesiv de alimente poate să ducă de la indigestii, colecistite, reflux gastric, până la crize pancreatice acute extrem de periculoase.

Ce ar trebui să consumăm după masa de Paşte

Pentru a ajuta organismul să revină la normal după masa de Paşte, românii ar trebui în primul rând să facă mişcare, să bea mai multă apă, ceaiuri calde şi infuzii de plante şi să consume alimente uşoare, precum supe creme, salate, alimente amare ce ajută la stimularea ficatului şi la producţia bilei: andive, rucola, fenicul, şi alte legume precum morcov, sfeclă roşie, ţelină, pastarnac, gulie, avocado, cartoful dulce, sparanghelul. Fructele de asemena sunt indicate.

Plante care ajută organismul să îşi revină la normal după masa de Paşte

În cazul persoanelor cu sensibilităţi gastro – intestinale, fitoterapeutul, sunt recomandate câteva plante ce vin în ajutorul metabolizării nutrienţilor:
- Ghimbirul este un remediu împotriva balonării şi a flatulentei, eliminând senzaţia de greaţă după mesele bogate. Se poate folosi crud sau sub formă de ceai.
- Anginarea: reduce balonarea, contribuie la regenerarea celulelor hepatice, stimulează eliminarea colesterolului din bilă, ajută la neutralizarea şi eliminarea substanţelor toxice din ficat, diminuează senzaţia de greaţă, adjuvant în calculoza biliară şi în hepatita cronică.
- Păpădia stimulează activitatea stomacului, a ficatului şi a vezicii biliare. Atenţie, păpădia nu se recomandă în cazuri de calculoză biliară sau renală.
- Fenicul: elimină gazele din intestin, reduce balonarea, relaxează şi calmează musculatura stomacului, stimulează producţia de bilă, amelioarează senzaţia de colon iritabil, echilibrează nivelul de zahăr din sânge.
- Sucul de Aloe Vera este indicat pentru arsuri sau alte probleme gastro – intestinale. Se recomandă consumul a 30 ml de suc de aloe vera pur dimineaţa pe stomacul gol. (sursa profit.ro)

Publicat în Mozaic

Vopsitul ouălor este un ritual de neînlocuit în perioada Paştelui, însă întotdeauna ai emoţii fie ca ele să nu se spargă la fiert, fie să nu iasă prea moi ori coloritul vopselei să nu lase de dorit.

1. Înainte de toate trebuie să alegi ouăle. Atunci când mergi la cumpărături ai două variante: albe sau galbene! Sfatul nostru este să alegi pentru vopsit numai ouă albe. Pe acestea se prinde cel mai bine culoarea.

2. Degresarea este obligatorie. Dacă nu ştiai încă, atunci este momentul să afli că ouăle sunt acoperite de un strat extrem de subţire de grăsime, care fie împiedică vopseaua să se ataşeze de ou, fie lasă pete inestetice pe oul vopsit. Spală-le cu apă călduţă şi săpun înainte de a le pune la fiert.

3. Atunci când pui ouăle la fiert, ele trebuie să fie la temperatura camerei şi adaugă numai apă rece peste ele. Adaugă de asemenea puţină sare şi puţin oţet în apa care fierbe. Ouăle trebuie să fiarbă la foc mic. Îţi dai seama că oul este fiert dacă se roteşte rapid atunci când îl scoţi din oală.

4. Vopseaua – dacă foloseşte vopsele prafuri care se adaugă în apă, atunci este bine să ştii că ouăle nu se fierb niciodată în vopsea. Fierbi apa, în care adaugi cam două linguri de oţet, adaugi praful şi opreşti focul, abia apoi adaugi ouăle pe care le laşi aproximativ 5 minute în funcţie de fiecare vopsea în parte.

5. Ouă “eco” – dacă nu vrei să utilizezi vopsele sintetice, atunci mergi pe metode străvechi de vopsire (plantele se fierb bine şi se lasă la macerat 10 ore) astfel:

galben – maroniu: coji de ceapă
verde: urzici şi spanac
verde-gălbui – planta de drobus
bej: muguri de plop ori de nuc
roşu: frunze de măr sălbatic

6. Modele home-made: dacă nu vrei ca ouăle să fie în culori uni, atunci poţi aplica metodele bunicii pentru a le crea diverse modele astfel:

– frunze de leuştean, pătrunjel, ferigă şi orice frunză care are un model frumos; pe acestea le lipeşti pe oul nevopsit, iar apoi introduci oul în tifon şi îl legi la capete; abia apoi introduci oul în vopsea;
– poţi să achiziţionezi pergamente pentru a transforma ouăle într-un fascinant val de culori; se utilizează la fel ca în cazul frunzelor: se lipeşte pergamentul, se leagă şi apoi se introduce în vopsea);
– iar dacă ai talent, atunci poţi picta singură sau împreună cu copiii ouăle, folosind vopsele speciale.

7. Pentru ca ouăle să fie strălucitoare, ultimul pas în vopsirea lor este luciul, pe care îl aplici cu o bucată de tampon de vată imediat ce le-ai scos din vopsea, folosind fie ulei de floarea soarelui, fie puţină untură.

Publicat în Mozaic
Joi, 23 Decembrie 2021 13:53

10 SFATURI PENTRU SARMALE REUŞITE

savoriurbane.com prezintă 10 SFATURI PENTRU SARMALE REUŞITE, sfaturi utile care să ajute începătorii în procesul de preparare al acestor delicioase sarmale.

1. Varza murată ar fi bine să fie de casă. Dacă varza este prea acră sau prea sărată atunci se poate limpezi rapid cu apă rece (foaie cu foaie). Sfat: pregătiţi-vă cu 2 - 3 verze murate ca să puteţi alege foile cele mai frumoase! Frunzele mici din centru se vor toca şi se vor pune la fundul şi suprafaţa oalei.

2. Carnea pentru sarmale ar fi bine să fie una mai grasă, deoarece grăsimea face sarmaua fragedă.

3. Orezul şi ceapa din compoziţie conferă şi ele frăgezime sarmalelor. Nu trebuie exagerat cu orezul pentru "înmulţirea" umpluturii şi în niciun caz NU se pun ouă crude în compoziţia de sarmale, deoarece o vor întări!

4. Asezonarea (condimentarea) sarmalelor se face după gust. Nu exageraţi cu sarea, deoarece şi varza murată este sărată! În schimb, fiţi generoşi cu piperul, pentru că sarmalele nu trebuie să fie fade. Cine doreşte poate adăuga şi mărar, pătrunjel verde sau chiar suc de roşii sau bulion.

5. Modelarea sarmalelor se face şi ea după preferinţe - mai mari sau mici. De multe ori foile de varză dictează dimensiunea sarmalelor. Acestora li se îndepărtează cotoarele şi se folosesc doar porţiunile subţiri. Important este procesul de învelire (răsucire, înfăşurare) astfel încât umplutura să fie bine închisă.

6. Clădirea sarmalelor în oală nu se face după o regulă fixă. La fundul oalei se pune un strat de varză acră tocată (merg acolo şi cotoarele decupate de la frunze), câteva rămurele de cimbru uscat şi puţină ceapă tocată. Apoi se aranjează sarmalele în straturi şi se intercalează cu bucăţele de afumătură sau de carne crudă. Se pot dispune concentric sau în şiruri drepte. Nu trebuie îngrămădite, deoarece orezul din ele îşi va mări volumul la fiert! Se continuă stratificarea până la umplerea vaselor. Trebuie totuşi lăsaţi liberi 3 - 4 cm ca să aibă loc şi zeama în care fierb sarmalele.

7. Deasupra sarmalelor astfel clădite se pune din nou un strat de varză tocată şi crenguţe de cimbru. Cele mai bune sarmale se fierb în moare de varză diluată cu apă. Lichidul trebuie să cuprindă bine sarmalele. Orezul din ele va absorbi mult lichid, aşa că acesta trebuie completat din când în când. 2 ceşti bune de suc gros de roşii le va da o culoare plăcută gălbuie-roşiatică şi o aromă specifică.

8. Fierberea propriu-zisă a sarmalelor are loc fie în oală metalică aşezată pe foc direct (pe aragaz), fie la cuptor (în oale metalice sau ceramice). În ambele cazuri, sarmalele se fierb sub capac şi la foc mic. Fierberea sarmalelor (la foc mic) durează cca. 1,5 - 2 ore calculate din momentul în care acestea fierb în masă. Cele mai gustoase sarmale se fac la cuptor, la temperatură mică (150 C), iar gătirea lor dureaza 3 - 4 ore. Şi în cazul lor trebuie completat lichidul din când în când. La final se îndepărtează capacul de vasul ceramic şi se lasă sarmalele la rumenit cca. 30 de minute la 180 C. Aveţi grijă să nu le ardeţi!

9. Sarmalele sunt mai gustoase dacă sunt lăsate la odihnit 1 - 2 ore în vasul sau oala în care s-au gătit.

10. Servirea sarmalelor se face conform tradiţiilor de familie ale fiecăruia: cu pâine de casă, cu mămăliguţă vârtoasă răsturnată şi tăiată cu aţa, cu smântână şi ardei iuţi proaspeţi sau muraţi etc.

Publicat în Mozaic