Pagini false de social media distribuie atacuri de tip phishing care au ca ţintă utilizatorii interesaţi să investească în criptomonede, potrivit unui comunicat postat luni pe Facebook de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).
"Atenţie la paginile false de social media care distribuie atacturi de tip #phishing/#scam ce au ca ţintă utilizatorii interesaţi să investească în criptomonede! (...) De obicei, astfel de atacuri de tip phishing sunt lansate pe social media, prin postări sponsorizate (pe Facebook, Twitter, Instagram sau Google). Atacatorii folosesc imaginea companiei americane şi a celebrului Elon Musk pentru a pretinde că Tesla a lansat o nouă criptomonedă, tocmai pentru că acesta din urmă a fost extrem de vocal de câţiva ani pe subiectul #crypto. Aşadar, infractorii ciberentici încearcă să profite de această asociere logică, pentru a pretinde că Tesla a lansat o monedă şi că va fi o investiţie bună", se menţionează în comunicat.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică prezintă mai multe poze cu astfel de pagini false, arătând că una din practicile acestora este să copieze identitatea vizuală a Tesla, pentru a convinge potenţialele victime să ofere date cu caracter personal sau financiar, sub pretextul că astfel pot achiziţiona criptomonede lansate de compania americană.
De asemenea, infractorii încearcă să-i convingă pe utilizatori să se grăbească pentru a putea achiziţiona criptomonede la un preţ preferenţial, deoarece în prezent se desfăşoară etapa premergătoare lansării oficiale.
DNSC transmite utilizatorilor de reţele sociale mai multe recomandări pentru ca aceştia să identifice paginile false folosite de infractorii cibernetici.
"Dacă o ofertă pare prea bună ca să fie adevărată, verificaţi existenţa acestei promoţii pe canalele oficiale ale companiei respective. Domeniul presale-ico[.]com nu aparţine celor de la Tesla şi a fost înregistrat acum câteva zile (5 februarie). Fiţi atenţi la corectitudinea gramaticală şi de exprimare a textului! Eventuale erori flagrante pot fi un indiciu că este vorba despre un posibil atac. Evitaţi furnizarea de date personale, date financiare sau de autentificare, dacă vă sunt cerute explicit online, mai ales dacă vi se promite un câştig rapid! Raportaţi astfel de pagini care propagă concursuri, promoţii false sau oportunităţi ireale de câştig. Mai multe raportări într-un timp scurt către reţeaua socială în cauză pot duce la suspendarea rapidă a paginii care propagă conţinut fraudulos", se precizează în comunicatul DNSC. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Posesorii de telefoane mobile cu sistem de operare iOS vor avea parte de o surpriză. Lista de emoji se îmbogăţeşte cu mai multe figurine, printre care şi un bărbat însărcinat.
Ultima actualizare a softului va include, de asemenea, trei variante diferite de persoane - un bărbat, o femeie şi o persoană al cărei gen nu este nici specificat, nici evident, şi care se adresează nonbinarilor.
Scopul este acela de a oferi reprezentare tuturor clienţilor, indiferent de rasă, gen sau orientare sexuală.
De la un bărbat însărcinat la o buză care muşcă, cele 37 de noi emoji-uri care vin pe iPhone-uri în actualizarea software-ului iOS 15.4 au fost în sfârşit dezvăluite.
Sistemul este încă în curs de actualizare, iar noile emoji-uri ar urma să fie disponibile din primăvară. (sursa observatornews.ro)

Publicat în Mozaic

Imagini video surprinse în acest an cu ajutorul unor colare video montate pe doi pui de urs vor putea fi urmărite pe social media, transmite asociaţia World Wide Fund for Nature România, printr-un comunicat de presă.
Imaginile au fost surprinse în perioada august - octombrie. Cei doi pui sunt un mascul şi o femelă care au ajuns în 2020 la orfelinatul de urşi "Bear Again". Abia au împlinit doi ani şi urmează să îşi croiască drum în sălbăticie, liberi, în pădurile din Carpaţi, începând din primăvara viitoare, transmite sursa citată.
Campania "Urşii devin cameramani" face parte dintr-un demers de monitorizare a speciilor de carnivore mari din România, derulat de WWF şi partenerii săi în cadrul proiectului LIFE EuroLargeCarnivores. În acest fel, pasionaţii de natură vor putea afla informaţii inedite despre urşi.
"Cadrele surprinse de aceşti urşi completează imaginea conturată de datele colectate de WWF în trecut. Clipurile video ce surprind activităţile puilor de urs prin Munţii Hăşmaş, acolo unde se află şi orfelinatul de urşi 'Bear Again', conţin informaţii despre specie şi modul în care interacţionează semenii între ei", menţionează sursa citată.
Datele obţinute urmau să fie analizate şi comparate cu cele colectate de un urs aflat în sălbăticie, însă urmele acestuia s-au pierdut, subit, în Ucraina. Ursul, un mascul de 3-4 ani, relocat primăvara trecută în Munţii Călimani de către Asociaţia de Vânătoare Turul şi colegii de la Asociaţia Grupul Milvus, a parcurs peste 500 km în România şi a străbătut peste 40 fonduri cinegetice, până să treacă graniţa în Ucraina. O lună şi jumătate mai târziu, după ce a mai parcurs încă peste 300 km pe mai multe fonduri din ţara vecină, s-a pierdut semnalul transmis de colarul acestuia, fie pentru că emiţătorul s-a defectat, fie pentru că ursul a fost braconat.
"Cercetările din teren, desfăşurate atât în România, cât şi în Ucraina, sugerează că cel mai probabil acesta a fost braconat, scenariu susţinut şi de către unii localnici din zona din care echipamentul de monitorizare a transmis ultimele date", a precizat Marius G. Berchi, manager proiect coridoare şi arii protejate la WWF România.
Potrivit WWF România, ursul se află în vârful piramidei trofice, având un rol-cheie în menţinerea echilibrului în ecosistemele din care face parte, hrănindu-se cu cerbi, căpriori, mistreţi, dar şi mamifere mai mici ale căror populaţii odată crescute excesiv ar pune în pericol vegetaţia.
"Pentru că este omnivor şi se deplasează pe distanţe lungi, ursul are un rol important în răspândirea seminţelor de la diferite plante. Ursul este şi un sanitar al pădurii - consumând inclusiv cadavre ale sălbăticiunilor care n-au putut trece iarna", se arată în comunicat.
Totodată, pierderea sau fragmentarea habitatelor, din cauza dezvoltării infrastructurii de transport, dar şi a celei turistice, reprezintă "principala ameninţare" la adresa speciei.
"Fiind omnivori, urşii bruni sunt atraşi de zonele cu acces facil la surse de hrană din zonele populate de oameni, în special acolo unde există un management defectuos al deşeurilor sau unde animalele rămân fără hrană din cauza exploatării intensive a resurselor naturale (de exemplu ciuperci sau fructe de pădure)", menţionează asociaţia.
WWF România adaugă că dezvoltarea explozivă a aşezărilor umane şi infrastructurii în ultimii 100 de ani a restrâns dramatic habitatul carnivorelor mari şi a perturbat semnificativ viaţa şi activitatea speciilor.
"Ca să aibă un succes real şi de durată, reducerea numărului şi a impactului conflictelor dintre oameni şi carnivorele mari este un proces care necesită un dialog şi o colaborare continuă, dar şi consens între toţi actorii principali implicaţi. Este vorba de factorii de decizie, administraţiile şi comunităţile locale, agenţiile pentru protecţia mediului, gărzile forestiere şi de mediu, gestionarii fondurilor cinegetice, gestionarii fondurilor forestiere, crescătorii de animale, instituţiile de cercetare, universităţile, ONG-urile, operatorii de turism şi alţii", precizează asociaţia. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic