Persoanele beneficiare de ajutor social, care se angajează cu contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu, pentru o perioadă de cel puţin 24 de luni, beneficiază în continuare, pentru o perioadă de şase luni, de sprijinul financiar acordat în baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, în cuantumul stabilit anterior angajării şi plătit de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.
Această măsură a fost adoptată prin OUG nr. 101/2021 pentru modificarea art. 5 pct. IV^4 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, oferind astfel sprijin persoanelor care vor să iasă din starea de vulnerabilitate, prin angajare.
Prin acest act normativ se instituie obligativitatea prezentării persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor social la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, în vederea identificării unui loc de muncă conform pregătirii profesionale. Neprezentarea la AJOFM se va asimila refuzului unui loc de muncă şi va conduce la încetarea ajutorului social şi posibilitatea depunerii unei noi solicitări după o perioadă de 12 luni.
„Astfel, serviciile de ocupare vor menţine mai strâns legătura cu beneficiarii de ajutor social în vederea găsirii şi aplicării măsurilor de stimulare a ocupării persoanelor aparţinând acestei categorii cu acces mai dificil pe piaţa muncii, precum şi cu unitaţile administrativ-teritoriale (UAT) în a căror bază de date sunt aceste persoane. Reamintim faptul că, potrivit Legii nr. 416/2001 persoanele apte de muncă ce nu realizează venituri din salarii sau din alte activităţi, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie numai dacă fac dovada faptului că sunt în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, pentru încadrare în muncă, şi nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii. Prin persoană aptă de muncă, conform prevederilor Legii nr. 416/2001, se înţelege persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: are vârsta cuprinsă între 16 ani şi vârsta standard de pensionare; nu urmează o formă de învăţământ cursuri de zi prevăzută de lege; are starea de sănătate şi capacitatea fizică şi psihică corespunzătoare, care o fac aptă pentru prestarea unei munci” precizează AJOFM Galaţi.

Germania, pol de stabilitate în epoca Merkel, intră într-o fază mult mai imprevizibilă, cu negocieri dificile pentru a forma următorul guvern în urma alegerilor legislative câştigate de  social-democraţi.
Chiar de luni, 27 septembrie 2021, conducerile diferitelor partide care ar putea să intre într-o viitoare coaliţie se întâlnesc la Berlin şi ar urma să ofere indicaţii despre alianţele pe care le au în vedere.
Potrivit ultimelor estimări, formaţiunea de centru-stânga SPD şi liderul ei, Olaf Scholz, au câştigat 25,8% din voturi, devansând uniunea conservatoare CDU-CSU a lui Armin Laschet care o obţinut numai 24,1% din sufragii, cel mai prost rezultat din istoria sa.
Conservatorii nu au scăzut niciodată sub pragul de 30%. Acesta este un rezultat devastator pentru tabăra cancelarului Angela Merkel, în contextul în care ea se pregăteşte să se retragă din politică.
Dincolo de asta, totul rămâne de făcut în ţară. Pentru că în Germania nu alegătorii sunt cei care aleg direct şeful guvernului, ci deputaţii, odată constituită o majoritate.
De această dată, majoritatea este deosebit de complicat de constituit, pentru că trebuie să reunească trei partide - fapt nemaiîntâlnit din anii 1950 - din cauza împrăştierii voturilor.
În Germania, discuţiile pentru formarea unui nou executiv sunt responsabilitatea exclusivă a partidelor politice.
La finalul scrutinului precedent din 2017, actuala mare coaliţie a putut fi formată numai după şase luni, antrenând o paralizie politică în Germania, în special pe probleme europene. Cu toate acestea, atât SPD, cât şi centrul-dreapta au spus că vizează o concluzie înainte de Crăciun.

Peste 1.000 de agenţii de turism, care înseamnă mai mult de două treimi din cele care activează pe piaţa românească, vor dispărea dacă se va pune în practică propunerea Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), care a solicitat mărirea capitalului social al agenţiilor de la 200 de lei, la 25.000 de lei, afirmă reprezentanţii Patronatului Naţional al Agenţiilor de Turism. „Dacă acest scenariu va fi pus în practică, peste 3.000 de agenţi de turism îşi vor pierde locurile de muncă. Activitatea agenţiilor de turism nu justifică un capital social atât de mare şi mulţi au plecat de la zero cu investiţii de o mie sau două mii de euro, ajungând acum agenţii de succes. Dacă cineva le cere agenţiilor mici sau celor aflate la început de drum să plătească încă 25.000 de lei, e ca şi cum le-ar semna falimentul", a declarat Dragoş Rădulescu, preşedintele Patronatului Naţional al Agenţiilor de Turism (PNAT). ANAT a cerut Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) introducerea de noi prevederi în legislaţie prin care agenţiile de turism să fie obligate să constituie capital social în valoare de 25.000 lei, se precizează într-un comunicat al PNAT. În România sunt licenţiate aproximativ 3.500 de agenţii de turism, dintre care active sunt doar 1.500. Potrivit conducerii PNAT, în urma pierderii licenţei a peste aproximativ 1.000 de agenţii de turism mici şi mijlocii, clienţii acestora vor fi atraşi ca 'un magnet' de marile agenţii de turism, ai căror reprezentanţi sunt în conducerea ANAT.