Una din patru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) a fost afectată de o breşă de securitate în ultimul an şi nu a avut resursele pentru a se apăra de atacuri cibernetice, deşi 80% dintre aceste societăţi au indicat că folosesc o soluţie tradiţională antivirus, arată rezultatele unui sondaj realizat de Microsoft.
Conform cercetării, 70% dintre IMM-uri cred că ameninţările cibernetice devin din ce în ce mai mult un risc de afaceri, iar 93% susţin că sunt în continuare îngrijorate de amplificarea numărului de atacuri cibernetice şi de complexitatea acestora.
Studiul Microsoft relevă faptul că un sfert dintre întreprinderile mici şi mijlocii au fost afectate de o breşă de securitate în ultimul an şi, mai mult, nu au avut resursele pentru a se apăra de atacuri cibernetice.
Potrivit sursei citate, multe dintre aceste companii nu au acces la resursele şi echipamentele necesare prin care să-şi asigure un nivel ridicat de protecţie în faţa ameninţărilor actuale de acest tip. În plus, 80% dintre IMM-uri au indicat că folosesc o soluţie tradiţională antivirus.
Una dintre soluţiile cibernetice disponibile pe piaţă este Microsoft Defender for Business, ce ajută IMM-urile să detecteze şi să răspundă la punctele finale pentru a se proteja împotriva atacurilor de tip ransomware şi a altor ameninţări cibernetice complexe.
"Serviciul Defender for Business poate fi implementat rapid de organizaţiile de pretutindeni, fiind gândit astfel încât să detecteze şi să remedieze automat diferite tipuri de ameninţări. El este, de asemenea, inclus în suita Microsoft 365 Business Premium, soluţia integrată de securitate şi productivitate dedicată organizaţiilor cu până la 300 de angajaţi. Totodată, clienţii au la dispoziţie opţiunea de a-l achiziţiona independent. Mai exact, noua soluţie de securitate creată de Microsoft permite managementul ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, ceea ce ajută la evidenţierea şi prioritizarea acelor puncte slabe care reprezintă cel mai urgent şi mai mare risc pentru afaceri. Cu ajutorul Defender for Business, companiile pot construi o bază solidă pentru activitatea lor, prin descoperirea, prioritizarea şi remedierea vulnerabilităţilor software şi a configuraţiilor greşite", notează compania americană de tehnologie.
Un alt beneficiu major al soluţiei de securitate create de Microsoft este reprezentat de detectarea punctelor finale şi răspuns, care oferă alerte de detectare şi răspuns bazate pe tiparele de comportament, astfel încât IMM-urile să identifice ameninţările recurente şi să le elimine.
De asemenea, funcţia de investigare automată şi remediere ajută la extinderea operaţiunilor de securitate prin examinarea alertelor şi luarea de măsuri imediate pentru a rezolva atacurile. Printre aceste acţiuni se află atât dezvoltarea de produse şi servicii care să ofere un nivel ridicat de protecţie împotriva atacurilor cibernetice, cât şi numeroase iniţiative şi campanii de prevenire a criminalităţii cibernetice.
Sondajul Microsoft a fost realizat în Statele Unite ale Americii, în aprilie 2022, la nivelul a 150 de întreprinderi mici şi mijlocii. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Peste o treime dintre medicii generalişti, sau medici de familie, din Marea Britanie intenţionează să renunţe la locul lor de muncă în următorii cinci ani, conform unui studiu recent. În plus, trei din cinci (60%) dintre medicii de familie britanici care au trecut de vârsta de 50 de ani se gândesc să se retragă din activitate până în 2026, relatează marţi DPA/PA Media.
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că un procent "îngrijorător" de 16% dintre medicii de familie britanici cu vârsta sub 50 de ani îşi fac deja planuri să renunţe la această profesie.
Cel mai recent sondaj anual GP Worklife, al unsprezecelea dintr-o serie de astfel de analize, condus de academicieni de la Universitatea din Manchester, a constatat o reducere a nivelului de satisfacţie în muncă între 2019 şi 2021, puţin peste jumătate (51%) dintre respondenţi declarând că au fost mulţumiţi de activitatea lor în 2021.
Medicii de familie au evidenţiat probleme legate de volumul tot mai mare de muncă, creşterea solicitărilor primite de la pacienţi şi "timpul insuficient pentru a da randament".
Sondajul, la care au participat aproape 2.300 de medici de familie care lucrează în Anglia, a constatat că birocraţia este un factor provocator de stres, la fel ca şi programul lung de lucru şi "pacienţii problematici".
Mai mult de opt din 10 medici de familie au declarat că se confruntă cu un nivel considerabil sau ridicat de presiune din cauza creşterii volumului de muncă şi a unui număr tot mai mare de solicitări din partea pacienţilor.
Prof. Kath Checkland de la Universitatea din Manchester, care a condus studiul a declarat: "Nu este foarte surprinzător că satisfacţia în muncă a scăzut în rândul medicilor de familie în timpul pandemiei, dar sondajul oferă unele dovezi despre domeniile pe care le aceştia le găsesc mai stresante, ceea ce ar putea ajuta la conceperea unor modalităţi de a-i ajuta. Faptul că 16% dintre medicii de familie sub 50 de ani se gândesc să-şi părăsească locurile de muncă este îngrijorător şi sugerează că sunt necesare mai multe eforturi pentru a ne asigura că medicina generalistă este durabilă pe termen lung". (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Doar o treime dintre elevii de clasa a VIII-a spun că se simt pregătiţi pentru examenele naţionale care urmează, 31% dintre copiii din învăţământul secundar inferior şi superior afirmă că au rămas în urmă cu materia şcolară, în vreme ce aproape 60% dintre elevi fac meditaţii la cel puţin o materie. Cei mai mulţi elevi se simt extenuaţi şi copleşiţi şi consideră că în acest an şcolar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă. Copiii din mediul urban afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că sunt trişti, obosiţi sau că se simt singuri, iar în cazul celor care au de dat un examen, aceste sentimente sunt mai acutizate. Aşa arată şcoala românească, la capătul a doi ani de restricţii, educaţie online şi criză sanitară, potrivit unui sondaj realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii România.

„Suntem foarte obosiţi şi cantitatea mare de teme ne stresează şi mai mult. Cu online-ul nu înţelegeam mai nimic, iar testele sunt grele şi notele din ce în ce mai mici. Am rămas în urmă cu materia şi nimic nu mai e ca altă dată. Înainte ştiam tot şi luam numai zece, dar din a VII-a am început să mă pierd pe drum. Simt că nu mai înţeleg nimic şi nici măcar nu mai pot învăţa cum trebuie. Îmi pierd concentrarea extrem de repede, iar la ore pic de oboseală. Avem programul supraîncărcat, intrăm de la 8 si avem 7 ore pe zi. Ne întoarcem de la scoală, iar majoritatea dintre noi au meditaţii aproximativ 2 ore.” (elev)

Principalele informaţii care au rezultat din ancheta Salvaţi Copiii România:
- Aproape unul din doi copii (47%) afirmă că temele sunt mai grele comparativ cu anii precedenţi. Astfel, pentru 35% dintre respondenţi temele sunt mai grele, iar pentru 12% temele sunt mult mai grele. În cazul elevilor din clasa a VIII-a, procentul celor care sesizează o dificultate mai mare a temelor în comparaţie cu anii şcolari anteriori este semnificativ mai mare (53%). Nu acelaşi fenomen este sesizat de liceeni, în condiţiile în care aproape 40% dintre ei afirmă că nivelul de dificultate a temelor nu s-a schimbat comparativ cu anii trecuţi, iar 16% consideră că nivelul de dificultate a scăzut sau nu primesc deloc teme.

- Raportat la auto-percepţia evoluţiei educaţionale, aproximativ 50% dintre elevi afirmă că au parcurs materia şcolară fără probleme, iar 31% că au rămas în urmă. Băieţii afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată comparativ cu fetele că au parcurs materia fără probleme (55% vs. 50%), iar elevii de gimnaziu sunt mai încrezători decât liceeni sub acest aspect (55% vs. 50%).

- 51% dintre copii consideră că în acest an şcolar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă, 13% de ajutor prin intermediul meditaţiilor, iar 9% din partea familiei (părinţi şi fraţi). Elevii din clasa a VIII-a afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată că au simţit nevoia să facă meditaţii, comparativ cu colegii lor din alte clase, iar fetele că ar fi avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă.

- Jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a aleg un nivel de mijloc al scalei în ceea ce priveşte nivelul de pregătire pentru Evaluarea Naţională, neputând lua o decizie între bine şi slab pregătit, în timp ce 1 din 3 se consideră pregătit, iar aproape 2 din 10 se simt nepregătiţi.

- Majoritatea copiilor (aprox.70%) alocă pregătirii temelor (în afara orelor de curs) între una şi trei ore zilnic, cu o valoare medie la nivel de eşantion de 2,8 ore. Elevii de clasa a VIII-a şi fetele tind să aloce semnificativ mai mult timp zilnic pentru această activitate (cu valori medii specifice de 3 ore/zi).

- Aproape 60% dintre elevi afirmă că fac meditaţii la cel puţin o materie. În rândul celor care recurg la meditaţii, timpul mediu alocat săptămânal este de 2,6 ore. Timp semnificativ mai mult alocat meditaţiilor (medie ore pe săptămână) apare în cazul elevilor de gimnaziu (2,8 ore/săptămână), în special cei din clasa a VIII-a (cu o valoare medie specifică de 3,5 ore pe săptămână).

- În ceea ce priveşte comunicarea emoţională cu profesorii, aproape jumătate dintre elevi (47%) spun că nu au vorbit cu profesorii despre modul în care se simt şi alţi 14% că ar fi vrut ca acest lucru să se întâmple. 1 din 4 copii a vorbit despre dificultăţile emoţionale cu profesorii şi afirmă că este mulţumit de rezultat. Din perspectiva genului, fetele spun într-o măsură semnificativ mai ridicată (16% vs. 11% băieţii) că şi-ar fi dorit să vorbească cu profesorii despre cum se simt, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Elevii de gimnaziu (28% vs. 23% liceeni) şi cei din mediul rural (35% vs. 24% urban) afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că au discutat cu profesorii despre cum se simt şi au fost mulţumiţi de rezultat.

Extenuare, furie, tristeţe - ce simt elevii, după doi ani de criză sanitară şi restricţii

Pentru a evalua modul în care elevii se simt din punct de vedere emoţional în acest an şcolar, au fost folosite o serie de atribute, pozitive (vesel, în siguranţă, liniştit şi încrezător) sau negative (stresat, furios, speriat, trist, obosit, singur, plictisit), iar respondenţii au fost îndemnaţi să evalueze, pe o scală de la 1 la 10, măsura în care fiecare dintre aceste atribute li se aplică.

Cele mai mari scoruri (ca valoare medie, la nivelul întregului eşantion) se remarcă în cazul oboselii (nivel mediu de 7,7), al sentimentului de siguranţă (7,2) şi al stresului (6,6). Respondenţii de gen masculin obţin scoruri semnificativ mai ridicate la majoritatea atributelor pozitive, în timp ce cei de gen feminin la majoritatea celor negative. Altfel spus, fetele spun în măsură mai ridicată că sunt stresate, furioase, speriate, în timp ce băieţii că sunt veseli, liniştiţi sau încrezători. Copiii din mediul urban afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că sunt trişti, obosiţi sau că se simt singuri.

„Bună ziua, domnilor profesori! Anul ăsta ar putea fi cel mai greu an de până acum pentru noi. Dăm două examene foarte importante, de care ne este foarte teamă. Consider că elevii se simt speriaţi, pierduţi, singuri. Noi avem nevoie doar de susţinere şi încurajări ca să ne simţim siguri pe noi. Vă mulţumim pentru munca grea depusă!” (elevă)

De asemenea, liceenii, afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că sunt stresaţi, furioşi, trişti sau obosiţi. Elevii de clasa a VIII-a oferă scoruri mai ridicate la atributele negative, comparativ cu toţi ceilalţi respondenţi la chestionar. Principalele trăiri negative care sunt semnificativ mai ridicate în rândul copiilor de clasa a VIII-a sunt ‘stresat’, ‘speriat’ şi ‘obosit’, potrivit Organizaţiei Salvaţi Copiii România.

Publicat în National

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că a demarat un sondaj privind îmbunătăţirea accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi la procesele electorale. În acest context, AEP face apel la organizaţiile care reprezintă persoanele cu dizabilităţi  să încurajeze completarea chestionarului, care poate fi accesat la următorul link: https://forms.gle/ZcAiYzQBAVRJcecf8.
Potrivit AEP, completarea chestionarului durează doar câteva minute, iar opiniile persoanelor cu dizabilităţi, ale reprezentanţilor şi ale organizaţiilor acestora vor intra într-un proces de analiză în vederea îmbunătăţirii cadrului legal de organizare şi desfăşurare a alegerilor. "Precizăm că, în contextul pregătirii alegerilor din anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă intenţionează să realizeze o serie de demersuri în vederea asigurării accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi la procesul electoral. Acestea vizează, printre altele, furnizarea de informaţii complete şi comprehensibile referitoare la procesul electoral, în formate accesibile diferitelor categorii de persoane cu dizabilităţi şi adoptarea unor măsuri adecvate care să asigure îmbunătăţirea accesului persoanelor cu dizabilităţi în secţiile de votare. Totodată, o atenţie specială va fi oferită identificării unor soluţii tehnice alternative care să faciliteze exercitarea dreptului de vot de către persoanele cu dizabilităţi, inclusiv prin promovarea unor modificări legislative care să vină în sprijinul creşterii accesibilităţii la procesul electoral", menţionează AEP.

Publicat în Politica

Un sondaj realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde arată că doar 26% din români ar rămâne în ţară ca să o apere în cazul unui conflict militar.
La întrebarea „Dacă România ar fi atacată aţi rămâne în ţară pentru a o apăra?”, au răspuns "Da" doar 26% din cei intervievaţi, 48% au răspuns "Nu", 20% au spus că "Nu pot aprecia", iar 6% nu au răspuns la întrebarea de sondaj, potrivit Antena 3.
Ce motive au invocat românii pentru a nu pune mâna pe armă: neîncrederea în administraţia din România; faptul că ţara nu a făcut nimic pentru ei; teama că liderii politici nu se ridică la nivelul vremurilor pe care le trăim.
Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 25-28 februarie 2022, prin metoda CATI; marja de eroare: 3,4%. În Ucraina, peste 140.000 de oameni s-au întors în ultima perioadă în ţară pentru a se înrola.

Publicat în National

Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet şi 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală. Potrivit studiului realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii „Folosirea internetului de copii şi adolescenţi” în 2021, 37% dintre elevi afirmă că, în anul care a trecut, au fost jigniţi sau deranjaţi pe Internet, iar 49% dintre ei spun că s-a întâmplat să găsească online conţinut care i-a făcut să se simtă inconfortabil. Situaţia este mai intâlnită în rândul copiilor sub 12 ani (6 din 10 afirmă acest lucru) şi în rândul fetelor (54% vs 42% în rândul băieţilor). Violenţa fizică şi verbală alături de nuditate sunt principalele conţinuturi care i-au făcut pe copii să se simtă inconfortabil.

Vârsta medie la care copiii încep să utilizeze internetul a scăzut comparativ cu datele înregistrate de cercetarea din 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiul din 2021, vârsta medie la care copiii (la nivelul întregului eşantion) afirmă că au început să acceseze internetul este de 8,2 ani. Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenţii sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) şi la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii accesează internetul - 99%, urmat de laptop - 62%, TV Smart - 42% şi tabletă - 24%.

84% dintre copii şi adolescenţi utilizează internetul pentru a urmări conţinut postat de alţi utilizatori, 70% dintre ei îl folosesc pentru a se juca, 67% pentru a folosi reţelele sociale, în timp ce 46% accesează internetul pentru a se informa despre situaţii şi fenomene de actualitate. 78% dintre copii utilizează internetul zilnic, timp de cel puţin 4 ore, în afara orelor de şcoală, procentul celor care petrec între 1 şi 2 ore pe zi fiind de 19%, în timp ce copiii care folosesc internetul mai puţin de o oră pe zi este de 3%.

Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet. Trebuie subliniat că nu este vorba de conţinut întâlnit întâmplător, ci primit ca destinatar al mesajului. Aproximativ 10% dintre copii afirmă că au primit astfel de mesaje cel puţin lunar. 73% dintre ei nu au ştiut cum să reacţioneze, nefăcând nimic în acest sens, şi doar 11% au discutat cu cineva despre această situaţie. Totodată, 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală. Copiii cu vârsta între 15 - 17 ani şi fetele afirmă acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată.

Îngrijorarea legată de fenomenul proliferării în mediul online a imaginilor ce înfăţişează imagini cu caracter sexual cu copii sau cele care prezintă conţinut ilegal sau dăunător a luat amploare în ultimii ani şi s-a accentuat pe parcursul pandemiei COVID-19. Numărul de sesizări primite pe parcursul anului 2021 în cadrul liniei esc_ABUZ, ce vizează conţinutul ilegal sau dăunător pentru copii din mediul online, a fost de 7.615, de 5 ori mai mare decât în anul precedent, fiind un record absolut înregistrat pe parcursul unui singur an.

În 78% din situaţii, materialele raportate au arătat abuz sexual asupra minorilor, nuditate infantilă sau copii care pozează în ipostaze sexualizate. La fel ca în anii precedenti, într-o proporţie covârşitoare (peste 90% din cazuri), victimele sunt de gen feminin. În ceea ce priveşte vârsta victimelor, 5% reprezintă cazuri ce înfăţişează copii cu vârste aproximative de până în 5 ani, 33% dintre rapoarte prezintă copii cu vârsta aproximativă între 6 şi 10 ani, iar 62% dintre rapoarte arată minori cu vârste aproximative între 11 şi 18 ani. Specific pentru anul 2021 şi pentru grupa de vârstă peste 11 ani este faptul că peste 40% din rapoartele care făceau referire la această categorie de victime minore conţineau materiale autogenerate (realizate chiar de către victimă).

„După doi ani de pandemie şi restricţii sociale, perioadă în care copiii au fost de multe ori bulversaţi de schimbările pe care au fost nevoiţi să le parcurgă şi să înveţe să facă faţă unui val important de ştiri contrafăcute şi dezinformări, efectele asupra lor sunt de necontestat. Numărul fără precendent de rapoarte primit de Salvaţi Copiii pe parcursul anului trecut este doar un indiciu al situaţiei extrem de grave în care se află copiii, de multe ori fără ca noi, adulţii, să aflăm despre dificultăţile prin care ei trec atunci când navighează pe internet. Din păcate, de cele mai multe ori, atât părinţii cât şi autorităţile află când deja este prea târziu”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.

Studiul sociologic privind „Folosirea internetului de copii şi adolescenţi” a fost prezentat în cadrul dezbaterii intitulate „Cum s-a schimbat comportamentul copiilor şi adolescenţilor pe internet după 2 ani de pandemie?”, organizată în parteneriat cu Senatul României şi moderată de Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii, la care au luat parte reprezentanţi ai Senatului şi Guvernului României, Inspectoratului General al Poliţiei Române, Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice din cadrul DIICOT şi Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţional. Reprezentanţii autorităţilor au oferit detalii procedurale şi statistici privind modul de lucru şi de intervenţie în cazuri de abuz sexual asupra copiilor, propunând, totodată, soluţii pentru îmbunătăţirea politicilor publice cu privire la siguranţa copiilor în mediul online.

Cu acelaşi prilej, Organizaţia Salvati Copiii a lansat şi raportul privind cazuistica liniei de raportare a abuzurilor asupra copiilor esc_ABUZ. În cadrul dezbaterii au fost prezentate şi rezultatele programului Ora de Net din anul 2021. Deşi afectat de pandemie şi restricţii,  pe parcursul anului trecut, centrul de siguranţă online din România a continuat atât activităţile educaţionale, cât şi pe cele de sprijniire a copiilor, părinţilor şi cadrelor didactice, astfel încât utilizarea internetului să se desfăşoare într-un mod cât mai sigur, util şi eficient. Activităţile au constat în sesiuni de informare şi concursuri şcolare care au implicat peste 40.015 de copii şi 6000 de adulţi la nivel naţional, precum şi campanii, conferinţe şi evenimente online care au adunat sute de mii de vizualizări, potrivit unui comunicat al Organizației.

Publicat în Mozaic

Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creşterii riscului producerii unui război în Ucraina, potrivit unui sondaj INSCOP Research.
Întrebaţi dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creşterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români au răspuns afirmativ, în timp ce 20,3% au răspuns negativ, iar 9,4% nu ştiu sau nu au răspuns.
Cu privire la apartenenţa la NATO, 76,2% dintre respondenţi consideră că România nu trebuie să iasă din Alianţa Nord-Atlantică, în timp ce 18,7% susţin contrariul. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%.
Cercetarea sociologică mai relevă că 74,7% dintre cei intervievaţi (faţă de 68,1% - în septembrie 2021, 73,8% - în iunie 2021 şi 75,4% - în martie 2021) îşi exprimă acordul faţă de afirmaţia "existenţa unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea ţării în cazul unei agresiuni externe", 20,6% îşi exprimă dezacordul (faţă de 24,9% - în septembrie 2021, 20,3% - în iunie 2021 şi 20% - în martie 2021), iar 4,7% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.
De asemenea, 72,6% dintre respondenţi consideră că Uniunea Europeană ar trebui să înfiinţeze propria armată pentru apărarea statelor membre, 20,8% cred contrariul, iar 6,5% nu ştiu sau nu au răspuns.
În opinia a 77% dintre intervievaţi, Vestul (adică UE, SUA, NATO) este direcţia înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianţelor politice şi militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către Est (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.
În viitor, Europa şi Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenţi, în timp ce 27% cred contrariul, iar 9,1% nu ştiu sau nu au răspuns.
Dintre ţările şi organizaţiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% faţă de 47,1% - în septembrie 2021, 59,3% - în iunie 2021 şi 49,4% - în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă şi foarte multă în Uniunea Europeană (faţă de 42,5% - în septembrie 2021, 55% - în iunie 2021 şi 51,6% - în martie 2021) şi 51,8% au încredere multă şi foarte multă în Germania (faţă de 45,8% - în septembrie 2021, 49,2% - în iunie 2021 şi 57,6% - în martie 2021). Dintre cei intervievaţi, 50% declară că au încredere multă şi foarte în Statele Unite ale Americii (faţă de 40,3% - în septembrie 2021, 47,8% - în iunie 2021 şi 47,2% - în martie 2021). Franţa beneficiază de încredere multă şi foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenţi. Încrederea în Rusia şi China se situează sub 20%. Astfel, 18% dintre români declară că au încredere în Rusia (faţă de 16,2% - în septembrie 2021, 17,9% - în iunie 2021 şi 16% - în martie 2021) şi 17,2% în China (faţă de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% - în iunie 2021 şi 19% - în martie 2021).
Conform sondajului, 34,4% dintre cei intervievaţi declară că au încredere multă şi foarte multă în preşedintele SUA, Joe Biden, 33,1% - în preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, 24,8% - în preşedintele Franţei, Emanuel Macron, 23,3% - în preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, iar 19,3% în premierul Ungariei, Viktor Orban.
"Observăm cum evenimentele din ultimul trimestru, exacerbarea mediatică a probabilităţii unei intervenţii militare ruse în Ucraina, precum şi răspunsul ceva mai articulat al unor membri NATO (Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite) la aceasta prin declaraţii de sprijin şi furnizarea de echipamente militare către Ucraina au determinat creşterea indicilor de încredere la nivel societal atât în Vest, cât şi în NATO. De asemenea, apariţia unei armate europene pare că are mai mult sens, pe fondul aceleiaşi nevoi de securitate din partea unei autorităţi cât mai omnipotente, pe fondul crizei evidenţiate în media. Aceleaşi motive emoţionale stau la baza recuperării procentelor pierdute în cazul preşedintelui Joe Biden. În cazul preşedintelui Putin, pare că acesta şi-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populaţiei tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok", afirmă Dan Andronache, vicepreşedinte True Story Project (TSP).
Remus Ştefureac, preşedinte al Strategic Thinking Group, arată că riscurile de securitate determinate de perspectiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creştere a încrederii în NATO şi Uniunea Europeană, comparativ cu situaţia de la finalul anului trecut. "Încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătăţirea percepţiei asupra reperelor esenţiale ale lumii euroatlantice în condiţiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne şi externe care inspirau în mod obişnuit încredere", mai spune Ştefureac.
Sondajul de opinie "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false" - ediţia a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Cercetarea sociologică, realizată în perioada 11 - 18 ianuarie, este împărţită în şapte capitole, primele două capitole fiind dedicate percepţiei românilor asupra unor elemente ce ţin de securitatea militară a ţării, respectiv opiniei respondenţilor privind direcţia ţării şi a Europei, şi încrederii în ţări şi lideri internaţionali.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/ minus 2,9%, la un grad de încredere de 95%. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Jumătate dintre profesori şi părinţi sunt de acord cu interzicerea folosirii măştilor textile la şcoală doar dacă se vor asigura măşti medicinale gratuite, potrivit unui sondaj al World Vision România realizat în prima săptămână a lunii ianuarie în mediul rural.
Mai mult de o treime dintre părinţii din mediul rural chestionaţi au spus că şcoala nu asigură deloc măşti şi sunt nevoiţi să le cumpere ei copiilor. Legat de suma pe care o cheltuiesc pentru măşti, aproape jumătate dintre părinţi au răspuns că între 30 şi peste 50 de lei pe lună. Un procent de 12% au spus că dau mai mult de 50 de lei, pentru că au mai mulţi copii. Unul din zece părinţi a menţionat că a cumpărat măşti textile la un moment dat şi le folosesc pe acelea. Un procent de 9% alocă în jur de 10-20 de lei, chiar dacă au mai mulţi copii, pentru că uneori mai folosesc masca şi două zile la rând. Una din cinci familii respondente are venituri sub 1.000 de lei pe lună.
Deşi 59% dintre părinţi şi 65% dintre profesori cred că şcolile nu ar trebui închise în valul cinci al pandemiei, intenţia de vaccinare împotriva COVID-19 în mediul rural rămâne în continuare mică. Astfel, 70% dintre părinţi nu şi-au imunizat copiii mai mari de 12 ani, 20% se mai gândesc şi doar 10% răspund că au copiii imunizaţi. Legat de intenţia de vaccinare pentru copiii cu vârsta între 5 şi 11 ani atunci când acest lucru ar fi posibil, 70% nu ar face acest lucru, 20% se mai gândesc şi doar 10% i-ar lăsa să se imunizeze.
Un procent de 70% dintre profesori au menţionat că sunt vaccinaţi. Întrebaţi dacă s-ar imuniza în cazul în care menţinerea şcolilor deschise ar depinde de rata de vaccinare a profesorilor, 23% au răspuns afirmativ.
Legat de testarea COVID-19 a elevilor, peste 90% dintre părinţi şi profesori au spus că, în cazul şcolii lor, testarea s-a făcut acasă de către părinţi. Deşi 76% dintre profesori au precizat că, din câte ştiu ei, părinţii au efectuat acasă testele COVID-19, 63% cred că această testare ar trebui să se facă la şcoală de către asistenţii medicali. Un procent de 70% dintre profesori au afirmat că nu pot efectua testele la şcoală, pentru că sunt prea mulţi copii şi s-ar pierde prea mult din timpul de predare.
Mai puţin de jumătate dintre părinţi au menţionat că li s-a părut uşor procesul de testare şi au înţeles instrucţiunile. Peste 40% spun că s-au descurcat, pentru că li s-a arătat la şcoală cum să procedeze de către cadrele didactice sau asistenţi, iar 10% au răspuns că li s-a părut un proces dificil şi au cerut ajutorul unor cunoştinţe/asistent medical/profesor ori au căutat pe Youtube cum se face testarea.
Legat de cea mai dificilă parte cu privire la testarea copiilor acasă, pentru aproape 70% dintre părinţi aceasta a fost recoltarea probelor, pentru 18% a fost greu să înţeleagă cum se face testul. Pentru aproape 15% dintre părinţi a fost dificil să facă testele în aceeaşi zi pentru mai mulţi copii. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Cel mai recent sondaj Sociopol, finalizat cu câteva zile înainte de Crăciun a fost prezentat public de sociologul Mirel Palada, dar şi de România TV, şi relevă cifre care dau peste cap scena politică. PNL înregistrează o scădere dramatică în preferinţele electoratului, în timp ce AUR s-a ridicat la peste 20%. Lider este PSD cu 33%.

SONDAJ SOCIOPOL: CE PARTIDE AR VOTA ROMÂNII DACĂ DUMINICA VIITOARE AR AVEA LOC ALEGERI PARLAMENTARE

33% PSD
23% AUR
15% PNL
12% USR
5% UDMR
3% Forţa Dreptei (Orban)
SURSA: Sociopol, marja de eroare: +/-3,2%, 17-22 decembrie, 1001 persoane - metoda CATI

SONDAJ AVANGARDE: AUR ESTE LA CEL MAI MARE SCOR DIN ULTIMUL AN, USR LA CEL MAI MIC

În schimb, un sondaj realizat de Avangarde, tot la sfârşitul lunii decembrie, arată că PSD este în uşoară scădere, PNL creşte un pic, iar AUR este la cel mai mare scor din ultimul an, USR la cel mai mic.
Astfel, potrivit acestui sondaj, realizat la cererea PSD în decembrie, social democraţii sunt creditaţi cu 39% în intenţia de vot, faţă de 40% în urmă cu o lună. PNL a crescut un procent, de la 17% la 18%.
Pe locul trei în opţiunile respondenţilor este AUR, cu 17%, în creştere cu două procente faţă de noiembrie. De altfel, este cea mai mare cotă electorală pentru AUR care a început anul cu 14% şi a fluctuat în periada februarie-noiembrie între 14% şi 15%.
USR a scăzut la 10% potrivit datelor Avangarde, acesta fiind cel mai mic procent din acest an. UDMR se menţine la 5%.
Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 15-23 decembrie, pe un eşantion de 907 subiecţi, prin metoda Door-to-Door (Teren), iar marja de eroare este de 3,1% pentru un nivel de încredere de 95%.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Politica

O consultare desfăşurată de Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) în rândul a peste 11.000 de respondenţi relevă că pentru 74,5% dintre aceştia şcoala online a avut o calitate inferioară celei desfăşurate cu prezenţă fizică.
Conform unui comunicat al CNE, rezultatele consultărilor, dar şi un raport cu propuneri şi recomandări vor fi folosite în dialogul cu Ministerul Educaţiei.
"Conform rezultatelor consultării, se poate constata faptul că aproape trei sferturi (74,5%) dintre elevi consideră că şcoala online nu a fost la fel de calitativă ca cea faţă în faţă, iar 82,9% dintre elevi consideră că nu au putut asimila materia în aceeaşi măsură precum dacă ar fi fost la şcoală fizic. De asemenea, peste două treimi (70,9%) dintre respondenţi au declarat că orele suplimentare de recuperare a materiei ar fi utile în parcursul lor educaţional, deşi această posibilitate este rar promovată în spaţiul şcolar, sub forma cursurilor remediale", precizează sursa citată.
Consiliul Naţional al Elevilor a formulat o serie de propuneri:
- organizarea de testări iniţiale standardizate, la nivel naţional, pentru toate clasele în primele săptămâni ale anului şcolar 2021-2022, pentru a evalua în mod obiectiv lipsurile acumulate în timpul şcolii online la materiile de examen/de profil. Respectivele evaluări ar trebui corectate de profesorii de la clasă, care, în baza rezultatelor, să sprijine elevii în participarea la orele remediale, dar şi să aplice strategii individuale de recuperare a materiei;
- extinderea programului de ore remediale, astfel încât să aibă acces la acest tip de cursuri orice elev care doreşte, nu doar cei aflaţi în diverse situaţii de risc;
- reglementarea scenariilor de funcţionare a unităţilor de învăţământ, prin ordin comun al Ministerului Educaţiei şi al Ministerului Sănătăţii, până la sfârşitul lunii august, astfel încât şcolile să aibă răstimpul necesar în vederea pregătirii începutului noului an şcolar.
"Astfel, este necesară respectarea scenariilor de la nivel local, în aşa fel încât fiecare şcoală să poată decidă scenariul după care funcţionează (fizic/online), în baza principiului descentralizării, fără să depindă de aprobarea altor entităţi (ISJ, CJSU, DSP etc.)", precizează CNE.
- dotarea şcolilor cu materiale sanitare suficiente, cu teste rapide antigen de detectare a COVID-19, dar şi înfiinţarea centrelor de vaccinare în unităţile de învăţământ;
- dotarea şcolilor cu dispozitive digitale necesare şcolii online, mai ales în contextul posibilităţii reluării scenariului hibrid, în care o parte dintre elevi sunt în clasă, iar o parte sunt în mediul online.
"Peste trei săptămâni ne reîntoarcem la şcoală, după doi ani şcolari pandemici. Totuşi, până acum, nimeni nu s-a întrebat care au fost pierderile educaţionale ale învăţământului online, cum resimt elevii schimbările vertiginoase din jur, care au fost clivajele generate de pandemie. Noi am făcut-o. De aceea, credem că propunerile şi recomandările noastre sunt cu atât mai valoroase cu cât sunt fundamentate pe opinia a mii de elevi din România. Solicităm autorităţilor să ia în considerare părerea elevilor şi să comunice o decizie asumată în cel mai scurt timp", a declarat preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Silviu Morcan. (sursa Agerpres)

Publicat în Comunitate
Pagina 1 din 2