Bibliotecarii gălățeni și-au oferit sprijinul și în procesul de recenzare a populației și a locuințelor, care s-a desfășurat în acest an, în premieră, în format online. Pe lângă solicitanții care au beneficiat în perioada autorecenzării de ajutorul bibliotecarilor specializați în acordarea de asistență pentru folosirea instrumentelor disponibile în mediul electronic, un mare număr de solicitanți s-a adresat, începând cu data de 10 iulie, Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”, odată cu stabilirea sediului acesteia ca unul dintre punctele fixe de recenzare din municipiul Galați.
Echipa de recenzare de la Biblioteca Județean㠄V.A. Urechia”, formată din bibliotecarii din cadrul Serviciului Referințe (compartimentele Referințe electronice/Internet, Centrul de Informare Comunitară și Informare bibliografică), a contribuit la efortul de creștere a procentului de populație recenzat în municipiul Galați, astfel că pe parcursul a trei săptămâni, în colaborare cu Direcția Județeană de Statistică, a realizat interviuri de recenzare față în față și a introdus datele colectate în tabletele alocate, ajutând un număr de 1.970 de persoane și recenzând un număr de circa 800 de locuințe.

Publicat în Comunitate

Județul Galați se află în fruntea județelor în ceea ce privește implementarea programului „Sprijin pentru România”, prin care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) emite și distribuie carduri pe care sunt încărcate voucherele sociale în valoare de 250 de lei, informează prin intermediul unui comunicat de presă Andreea Anamaria Naggar, secretar de stat în Ministerul Investitiilor și Proiectelor Europene.
Conform datelor centralizate la nivel de minister, la începutul săptămânii trecute 76% dintre beneficiarii din județul Galați erau deja în posesia cardurilor. Concret, este vorba de 49.964 persoane din totalul de 67.885 de gălățeni care au dreptul să fie incluși în acest program.
Procentual, Galațiul se situează pe poziția a 12-a, la nivel național, după distribuirea a peste 1,5 milioane de carduri. Există patru județe în care gradul de livrare de către Poșta Română depășește 90%: Bistrița - Năsăud (95%), Arad (93%), Covasna (91%) și Botoșani (90%).
La polul opus, sunt 13 județe în care gradul de distribuire este sub 50%, coada clasamentului fiind ocupată de Mureș (19%), Timiș (21%), Satu Mare (26%), Cluj (27%) și Sibiu (27%).
O explicație pentru modul diferit în care s-a realizat distribuirea cardurilor ține de modul cum au reușit să colaboreze instituțiile implicate în program. Listele cu beneficiarii sunt întocmite de catre Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), Casa Națională de Pensii și primării, fiind apoi trimise către Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Totodată, listele sunt confirmate și de către ANAF, care verifică dacă beneficiarii propuși au sau nu și venituri din alte surse, ceea ce i-ar face neeligibili.
Voucherele în valoare de 250 de lei se încarcă o dată la două luni, până la finalul anului, iar sumele pot fi cheltuite în 12 luni de la data încărcării lor.
Cardurile nu sunt transmisibile, ele pot fi folosite doar de către beneficiari. Doar în situația în care acesta nu se poate deplasa la operatorii economici pentru a folosi ajutorul, poate încredința tichetul unei persoane apropiate, însă doar împreună cu actul de identitate.

Publicat în Politica

Cultivatorii de struguri de masă vor avea la dispoziţie 15 milioane de lei printr-un program adoptat de Guvern, un sprijin important fiind acordat şi cultivatorilor de cartofi, a anunţat, joi, după şedinţa de Guvern, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu.
"Am adoptat astăzi două Hotărâri de Guvern extrem de importante. Una dintre ele vizează sprijinul pe care îl acordăm cultivatorilor de struguri de masă. Este un program de în valoare de 15 milioane de lei. Cererile de înscriere pot fi depuse până la data de 15 iulie, iar dovada comercializării strugurilor şi producţiei obţinute poate fi făcută până la data de 29 noiembrie. Încercăm în acest fel să susţinem cât de mult posibil cultivatorii. Este extrem de important să avem struguri româneşti o perioadă cât mai lungă de timp şi să ne asigurăm necesarul din producţia internă. De asemenea, o altă Hotărâre de Guvern extrem de importantă a fost cea care vizează sprijinul cultivatorilor de cartofi. De asemenea, aici pot fi depuse cererile de finanţare până în data de 15 iulie. Comercializarea se va face până la data de 29 noiembrie inclusiv şi, evident, ne rămâne luna decembrie pentru a efectua toate plăţile în urma verificărilor efectuate. Aici putem vorbi despre un program care va avea continuitate şi din anul 2023, pentru că am prins în Planul Naţional Strategic o măsură dedicată cultivatorilor de cartofi, cu o alocare de 50 de milioane de euro, astfel încât să se poată construi depozite pentru producţia obţinută în România şi în perioadele în care apare nevoia de cartof să putem să furnizăm din producţia internă", a afirmat Chesnoiu.
Conform ministrului, în ceea ce priveşte subvenţia acordată pentru fiecare hectar cultivat de cartof, în valoare de maximum 200 de euro, aceasta sumă acoperă o parte din cheltuielile pe care le au fermierii.
"În dezbaterile cu fermierii, pentru că toate proiectele pe care le elaborăm la Ministerul Agriculturii încercăm să le dezbatem şi să le punem la punct împreună cu fermierii, am convenit că aceasta este o sumă care acoperă o parte din cheltuielile pe care ei le au, ţinând cont de faptul că discutăm doar de cei care vor realiza o cantitate de minimum 15 tone pe hectar cu obligativitatea comercializării a minimum 6 tone din producţia obţinută până la data de 29 noiembrie. Anvelopa financiară a fost calculată de aşa natură încât să ajute fermierii noştri. Evident, dacă programul va merge bine şi sunt absolut convins că va merge bine în bugetele pe anii viitor vom adapta şi alocările financiare în funcţie de nevoia de finanţare. Este un plan pe de susţinere a cultivatorilor de cartofi pe o perioadă multianuală, astfel încât să aibă continuitate, să îşi producă efectele, să creştem suprafaţa cultivată şi, aşa cum v-am spus, din Planul Naţional Strategic viitor, să începem finanţarea investiţiilor în depozitare, o zonă în care în momentul de faţă suntem deficitari şi cred eu că este unul dintre punctele şi cauzele la care trebuie să umblăm pentru a schimba situaţia cu privire la cultivatorii de cartofi", a spus oficialul.

Creşteri ale preţului la cartofi?

Acesta a adăugat că, pentru a preîntâmpina creşteri ale preţului la cartofi, în perioada următoare, e important ca nivelul de producţie să rămână constant.
"Sunt absolut convins că vom creşte nivelul şi vom menţine nivelul de producţie constant, astfel încât să nu avem scăderi de producţie care să conducă la alte scumpiri. De partea cealaltă, scumpirea la aceste două componente (energie şi gaze naturale, n.r.) care produc cauze de scumpiri şi de creştere a costurilor de producţie pe care fermierii le înregistrează trebuie să fie uşor, uşor eliminate. De aceea am prevăzut în fondul de modernizare ca o parte din acea sumă alocată să meargă către fermierii români, astfel încât să facă investiţii în producerea de energie regenerabilă. Şi iată o parte din aceşti factori de cost să încercăm să eliminăm. Cartoful este în general depozitat, costurile de depozitare sunt destul de mari cu energia electrică, cu gazul natural şi atunci e nevoie de de această intervenţie. Sigur că acest program îşi va produce efectele şi în timp vom vedea că perioada în care noi practic importăm cartofi între ianuarie şi mai va fi mult diminuată cantitatea importată ca urmare a implementării măsurii de construire a depozitelor pentru cartofi", a menţionat Adrian Chesnoiu.
În viziunea acestuia, România îşi obţine producţia necesară de cartofi în lunile septembrie - octombrie,"dar lipsa spaţiilor de depozitare face ca în perioada ianuarie-mai să recurgem la importuri".
Întrebat ce părere are despre rambursarea cuantumului accizei la motorină în agricultură, Chesnoiu a punctat faptul că "în momentul de faţă aplicăm o schemă de ajutor de stat care priveşte rambursarea cuantumului accizei la combustibil de 1,63 de bani pe litrul de motorină utilizată în agricultură".
"Avem un buget alocat de 309 milioane de lei pe anul 2022. Deja am rambursat trimestrul I pentru motorină, am rambursat şi trimestrul III, trimestru IV din anul 2021 şi practic în felul acesta încercăm să susţinem cât mai mult posibil fermierii. Avem peste 500 de milioane de euro în bugetul pe anul 2022 bugetul naţional alocat, programele de sprijin ale fermierilor. De partea cealaltă, avem acces la fonduri europene şi am reluat bunul obicei pe care-l aveam de a le plăti la timp banii fermierilor. Toate aceste programe vin să-i sprijine, nu mai devreme de câteva săptămâni am încheiat acele granturi şi microgranturi pe care le-am redirecţionat din alte surse către fermieri şi industria alimentară, astfel încât să îi susţinem pe cât mai mulţi. Evident, nevoia de finanţare este una foarte mare. Venim cu programe permanente de susţinere ale fermierilor. Am aprobat la Comisia Europeană şi Rural Invest un program de susţinere şi acordarea granturilor şi garanţiilor pentru creditare. Vom continua cu programe pe cadrul temporar de sprijin pentru combaterea efectelor din Ucraina şi în felul acesta cred eu că fermierii români, pot considera că Guvernul României este un punct de sprijin pentru ei", a subliniat Chesnoiu. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Întreprinderile mici şi mijlocii şi fermierii au nevoie de mare ajutor după ce aproape că au fost doborâte de pandemie şi de criza economică generată de războiul din Ucraina.

Activarea măsurilor de sprijin din cadrul pachetului „Sprijinim România” este de un real folos mediului economic din ţara noastră.

O bună parte din aceste măsuri sunt active, iar antreprenorii încep să nutrească speranţa că nu se vor prăbuşi.

Guvernul a disponibilizat fonduri de la bugetul de stat, dar şi fonduri europene.

Astfel, mediul de afaceri va beneficia de granturi pentru activităţi productive de încă 412 milioane.

Tot în cadrul Programului „Sprijinim România” au fost lansate programe a căror finanţări mai aduc opt miliarde de le în sectorul economic.

Pentru investiţiile cu impact major în economie de peste 1 milion de euro a fost activată o schemă de ajutor de stat de 200 de milioane de euro pentru stimularea proiectelor de dezvoltare regională.

De asemenea, sunt alocate alte 300 milioane de euro pentru a sprijini companiile din domeniul transportului rutier de mărfuri şi persoane în vederea compensării creşterii masive a preţurilor la carburant.

Alte 5,2 miliarde de lei alocate din fonduri naţionale şi europene sunt dedicate investiţiilor aflate în derulare pentru a preîntâmpina eventuale blocaje în derularea proiectelor din cauza creşterii preţurilor la materiale de construcţii.

Nu în ultimul rând, pentru fermieri s-au disponibilizat 300 de milioane de euro ce reprezintă granturi pentru capital de lucru.

Mediul economic românesc avea nevoie ca de aer de acest sprijin pentru că altfel mii de firme riscau să intre în colaps.

Cristian Dima, Preşedinte Consiliul Naţional ALDE

Publicat în Politica

Sâmbătă, 12 martie 2022, la Arena Naţională, de la ora 16.00, va avea loc WE ARE ONE, cel mai mare concert caritabil din România, pentru spijinirea poporului ucrainean. Peste 50 de artişti români şi internaţionali s-au alăturat evenimentului şi vor urca pe scena de la Arena Naţională în solidaritate pentru poporul care trece acum prin momente delicate. Andra, Antonia, Carla’s Dreams, Grasu XXL, Guess Who, Horia Brenciu, INNA, Irina Rimes, Spike şi Vama sunt primii artişti anunţaţi în line-up-ul evenimentului. Alţi artişti locali şi internaţionali urmează să fie anunţaţi. Fiecare bilet la eveniment reprezintă donaţia pentru susţinerea ucrainenilor şi poate fi cumpărat de pe weareoneromania.com. Banii obţinuţi în urma evenimentului vor fi donaţi către Crucea Roşie Română, anunţă organizatorii campaniei.

Publicat în Mozaic

Guvernul a aprobat, luni, noi măsuri pentru asigurarea de sprijin şi asistenţă umanitară copiilor, adulţilor, persoanelor cu dizabilităţi şi tuturor ucrainenilor care vin în România, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.
"La acest moment, pe teritoriul naţional se află peste 80.000 de cetăţeni veniţi din Ucraina, dintre care 30.000 sunt minori. Având în vedere evoluţia evenimentelor din Ucraina, ţara vecină, Guvernul este pregătit să ofere toate soluţiile familiilor refugiate, oamenii au nevoie de asigurarea drepturilor la educaţie, sănătate, muncă, protecţia copilului, protecţia persoanelor cu dizabilităţi, de aceea este nevoie de noi măsuri de organizare pentru autorităţi, totodată, de facilitare şi încurajare a implicării societăţii civile, a mediului privat, a persoanelor fizice care vor face în continuare donaţii în beneficiul refugiaţilor ucraineni, pe de altă parte, organizaţiile internaţionale având nevoie de un mecanism mai simplu de colaborare şi de implicare alături de autorităţi", a spus Cărbunaru, după şedinţa de guvern.
El a arătat că una dintre măsuri vizează dreptul la educaţie pentru copiii ucraineni.
"Toţi copiii ucraineni aflaţi pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecţie, potrivit legii azilului, vor beneficia de dreptul la educaţie în unităţile de învăţământ din România în aceleaşi condiţii cu ante-preşcolarii, preşcolarii şi elevii români. Aceşti copii ucraineni vor avea şi dreptul la cazare gratuită în internatele şcolare, drept de alocaţie de hrană, drept de a primi rechizite, îmbrăcăminte, încălţăminte şi manuale. De asemenea, aceşti copii vor beneficia de examinarea stării de sănătate în unităţile de învăţământ din România, iar în situaţia în care nu sunt vaccinaţi vor putea beneficia de schema de vaccinare prin programul naţional administrat de Ministerul Sănătăţii. Statul român le va asigura dreptul de a beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevăzute de lege, dar şi de alocarea unor alimente de bază tuturor copiilor din învăţământul primar şi gimnazial", a subliniat purtătorul de cuvânt al Executivului.
În privinţa studenţilor, Cărbunaru a precizat că Ministerul Educaţiei va putea aproba un număr suplimentar de locuri, în limita a 20% din capacitatea de şcolarizare.
"Pentru toţi refugiaţii care vor fi cazaţi în spaţiile unităţilor şi instituţiilor de învăţământ preuniversitar fie de stat, fie de privat va fi acordată o subvenţie pentru cazare pentru fiecare refugiat de 50 de lei pe zi şi subvenţie de masă în cuantum de 20 lei pentru fiecare refugiat pe zi, timp de 90 de zile", a adăugat el.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a mai precizat că, în privinţa copiiilor care vin neînsoţiţi, pentru a se asigura o intervenţie integrată a instituţiilor care trebuie să fie implicate pentru protecţia drepturilor acestor copii în fiecare judeţ, la nevoie în fiecare sector al municipiului Bucureşti, va fi constituit un grup operativ.
"Acest grup va identifica rapid măsura cea mai adecvată pentru a proteja aceşti copii. Până la acest moment, din datele pe care le avem centralizate la nivelul Guvernului, sunt 186 de copii cetăţeni ucraineni îngrijiţi în centre specializate din 9 judeţe ale ţării", a menţionat el.
De asemenea, măsurile decise de Executiv vizează protecţia persoanelor cu dizabilităţi care vin din Ucraina.
"Aceste persoane vor avea posibilitatea să beneficieze la cerere de servicii sociale de protecţie prevăzute de lege, locuinţe protejate, centre de reabilitare, centre de îngrijire şi asistenţă", a afirmat Cărbunaru, arătând şi că persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situaţie de dependenţă, la rândul lor, vor putea beneficia de servicii sociale la cerere, în conformitate cu legislaţia privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice.
Referitor la asistenţa medicală, cetăţenii străini, dar şi apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina, chiar şi fără să fi solicitat o formă de protecţie în România, potrivit legii azilului, vor primi gratuit asistenţă medicală şi tratament corespunzător pentru situaţii de urgenţă.
"Serviciile medicale vor fi oferite atât în taberele temporare de cazare şi asistenţă umanitară, precum şi în locaţiile de cazare stabilite de comitetele pentru situaţii de urgenţă", a mai spus Dan Cărbunaru.
Refugiaţii ucraineni vor fi incluşi în programele naţionale de sănătate publică pentru a beneficia de medicamente şi asistenţă medicală adecvată.
Măsurile aprobate de Guvern vizează şi facilitarea accesului cetăţenilor ucraineni pe piaţa muncii.
"Cetăţenii din Ucraina vor avea posibilitatea să se încadreze în muncă fără a avea nevoie de viză de şedere în scop de muncă", a explicat purtătorul de cuvânt al Executivului.
Măsurile aprobate de Executiv prin ordonanţă de urgenţă cuprind şi încurajarea donaţiilor umanitare. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Din dispoziţia prim-ministrului României, Ministerul Apărării Naţionale a pregătit toate cele 11 spitale militare din subordinea Direcţiei Medicale pentru asigurarea asistenţei şi tratamentului medical pentru militarii răniţi din Ucraina.
De asemenea, începând de duminică, 27 februarie, ora 12.00, Centrul de transfuzii sanguine al Direcţiei Medicale, care funcţionează în Bucureşti în curtea Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central, va fi deschis pentru donare de sânge în beneficiul militarilor răniţi. Centrul va funcţiona în fiecare zi, între orele 8.00 şi 14.00, pentru toţi cei care doresc să doneze sânge în acest scop. Donatorii vor fi aşteptaţi în intervalele orare precizate, la intrarea din Calea Plevnei nr. 134.
Totodată, în baza solicitărilor primite de la Ministerul Apărării al Ucrainei, Guvernul României a aprobat, duminică, 27 februarie, o hotărâre care reglementează donarea în regim de urgenţă, către Guvernul Ucrainei, a unor bunuri materiale de resortul muniţii şi echipamente de protecţie balistică asigurate din excedentul Ministerului Apărării Naţionale al României.
Valoarea elementelor de muniţie şi a celor 2.000 de căşti de protecţie balistică şi 2.000 de veste antiglonţ cu nivel de protecţie III-IV care vor fi donate armatei ucrainene se situează în jurul sumei de două milioane de euro.
Transferul de echipamente constituie un element de sprijin logistic necesar eforturilor Ucrainei de respingere a agresiunii Federaţiei Ruse, declanşată asupra teritoriului ucrainean în data de 24 februarie.
Transmiterea acestor materiale către Guvernul Ucrainean se circumscrie efortului general care se realizează de către statele membre ale NATO şi UE pentru sprijinirea Ucrainei în acţiunile de apărare a teritoriului propriu, independenţei şi integrităţii statului împotriva agresiunii armatei Federaţiei Ruse, informează MApN.

Publicat în National

La Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Dunării de Jos s-a desfăşurat marţi, 08 februarie 2022, întrunirea anuală a Organizaţiei CAR a clerului şi salariaţilor bisericeşti din cadrul Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Şedinţa s-a desfăşurat în format hibrid în Sala "Episcop Melchisedec Ştefănescu" a Centrului Eparhial, şi a fost prezidată de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian.

După rostirea rugăciunii şi a Evangheliei, Înaltpreasfinţia Sa a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre lumina faptelor bune şi rolul important pe care această organizaţie bisericească îl are în sprijinirea membrilor săi care au nevoie de ajutor. Ierarhul a arătat că "prin activitatea acestei organizaţii iubitoare de om se promovează solidaritatea creştină atât de necesară în zilele noastre, nevoia de întrajutorare reciprocă şi înmulţirea milosteniei mai ales în această perioadă de pandemie pentru susţinerea vieţii şi a sănătăţii, dar şi sprijinirea celor aflaţi în suferinţă din cauza bolilor şi a deceselor din familie".

În continuare, preşedintele organizaţiei, preotul Claudiu Mitu, a prezentat Raportul de activitate al Casei de Ajutor Reciproc din eparhie. Un capitol important din activitatea CAR-ului evidenţiat în cadrul şedinţei a fost cel al oferii de ajutoare sociale. Peste 130 de persoane au beneficiat de sprijinul de 100.000 lei acordat pe parcursul anului 2021. Cea de-a doua parte a întrunirii a fost dedicată stabilirii mai multor obiective ce au în vedere dezvoltarea şi susţinere permanentă a activităţii de întrajutorare desfăşurată de Casa de Ajutor Reciproc pentru anul 2022.

"Casa de Ajutor Reciproc a clerului şi salariaţilor bisericeşti din cadrul Arhiepiscopiei Dunării de Jos funcţionează în conformitate cu prevederile Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, a Legii nr. 12/1996, republicată, privind regimul juridic al Caselor de Ajutor Reciproc a Salariaţilor şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al CAR. Scopul principal al Casei de Ajutor Reciproc este de ajutorare a membrilor prin acordarea de împrumuturi în condiţii mai avantajoase, dar şi de acordare a unor ajutoare în diferite situaţii şi nevoi care apar în rândul membrilor, respectiv la naştere, boală, înmormântare şi altele", precizează Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Publicat în Comunitate

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) lansează apelul de finanţare destinat sprijinirii doctoranzilor şi cercetătorilor post-doctorat prin burse de studiu, precum şi consolidării colaborărilor între universităţi, institute de cercetare şi mediul privat, potrivit unui comunicat remis marţi Agerpres.
"Apelul are o valoare totală de 21 milioane de euro şi pot solicita finanţare: Universităţi publice şi private ce au acreditare, institute/centre de cercetare acreditate, angajatori, asociaţii profesionale, camere de comerţ şi industrie, Academia Română", se menţionează în comunicat.
Astfel, un proiect poate avea valoarea maximă de 1,15 milioane euro şi trebuie să ofere sprijin pentru minim 80 de doctoranzi şi 20 de cercetători post-doctorat. Astfel, în total, prin proiectele care se vor realiza în cadrul acestui apel, vor fi sprijiniţi minim 1.440 doctoranzi şi 360 de cercetători post-doctorat.
"Prioritatea Guvernului României şi a MIPE este sprijinirea cercetării şi inovării. Tinerii care se implică în cercetare au nevoie de susţinere, fiindcă acest domeniu este motorul care duce la inovare şi la competitivitate economică. Avem azi o veste foarte bună, anume că pentru minim 1.800 de cercetători vom acorda sprijin din fonduri europene ca să îşi continue proiectele de cercetare, să îşi termine studiile şi să îşi găsească un loc de muncă şi cu siguranţă rezultatele muncii lor se vor simţi în economia României şi cea europeană", a spus Csilla Hegedus, secretar de stat în MIPE.
În cadrul proiectelor finanţate se vor acorda burse în sumă forfetară lunară. Astfel, bursa pentru doctoranzi este de cel mult 400 euro/lună timp de 12 luni, în ultimul an al programului de studii doctorale, iar bursa pentru cercetători postdoctorat este de maximum 600 euro/lună, pe durata studiilor postdoctorale, timp de 12 luni.
Suma alocata pentru mobilităţi interne/internaţionale, taxe de participare la conferinţe, taxe pentru publicarea articolelor în reviste indexate în baze de date internaţionale trebuie sa reprezinte maxim 45% din cuantumul total al burselor.
Potrivit sursei citate, sunt eligibile instituţiile de învăţământ (universitar şi postuniversitar) care au încheiat un protocol de colaborare cu un institut de cercetare sau un agent economic pentru derularea activităţilor de cercetare în care vor fi implicaţi doctoranzii si respectiv, cercetătorii postdoctorat.
"Primesc punctaj suplimentar proiectele care planifică programe de studii doctorale/postdoctorale cu o componenta aplicativă, coordonate de cercetători/cadre didactice universitare, cu activitate relevantă în domeniul de cercetare propus şi care demonstrează că se implică activ în derularea programului de studii universitare de doctorat/postdoctorat", se mai spune în comunicat.
Ca rezultate aşteptate din proiectele ce se vor derula, beneficiarii trebuie să asigure un loc de muncă în decurs de o lună pentru o treime dintre participanţii la proiect ce nu lucrează încă şi, de asemenea, pentru o treime trebuie să facă dovada că sunt incluşi în cursuri suplimentare de cercetare avansată. Tot ca ţinte obligatorii 55% doctoranzi trebui să obţină titlu de doctor şi 80% dintre studenţii post-doctorat trebuie să finalizeze programul, nu mai târziu de luna octombrie 2023.

Publicat în Economie

Prin intermediul unui comunicat de presă, PNL Galaţi anunţă că, la finalul acestei săptămâni, Guvernul a adoptat o serie de măsuri pentru susţinerea producătorilor agricoli. Acest sprijin a vizat atât producţia vegetală, cât şi cea animalieră.
Printre măsurile adoptate se numără şi cea privind completarea sumelor alocate pentru plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură în perioada 01 aprilie - 30 iunie 2021. Guvernul a suplimentat bugetul pentru această măsură cu circa 45% în plus faţă valoarea iniţială a sumelor alocate (de 393.089,00 mii lei).
O altă măsură adoptată de Guvern se referă la prelungirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor. Acest ajutor de stat constă în acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic şi acoperirea costurilor aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Ajutorul va fi prelungit până la 31 decembrie 2022.
De asemenea, a fost stabilit cuantumul plăţilor directe pe hectar în sectorul vegetal, precum şi a schemei de sprijin din sectorul zootehnic, se precizează în comunicatul citat.

Publicat în Economie
Pagina 1 din 2