Duminică, 01 Ianuarie 2023 19:32

Cu cât a scăzut populaţia judeţului Galaţi

Primele date provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021) prezentate la finele anului 2022, de către Institutul Naţional de Statistică (INS), reflectă că populaţia rezidentă a României este 19.053.815 persoane, din care 9.808.300 (reprezentând 51,5%) de sex feminin şi 9.941.200  (reprezentând 52,2%) de persoane sunt din mediul urban.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (2021) comparativ cu 101,8 (2011). 

Deşi numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115.700 persoane, ponderea lor în total populaţie a urcat uşor la 16,1% (faţă de 15,9% în 2011), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% în 2011 la 19,6% în 2021). Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 (2011) la 55,5 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (2021).

Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepţiile le constituie judeţul Ilfov care a câştigat 153.900 persoane, dar şi judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava care au câştigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. 

Cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puţin). În valori absolute, municipiul Bucureşti a înregistrat cea mai mare pierdere de populaţie, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de judeţele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) şi Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).

Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.

Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16,0% nivel superior. La Recensământul din 2021 erau analfabete 143.600 persoane (faţă de 245.400 în 2011).

Populaţia activă este de 8.185.000 persoane, fiind compusă din 7.689.000 persoane ocupate şi din 496.100 şomeri. Populaţia inactivă cuprinde 10.868,8 mii persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32,0%). 

Judeţul Galaţi, la fel ca majoritatea judeţelor ţării, înregistrează o depopulare semnificativă. Dacă în anul 1992, judeţul Galaţi număra 641.011 de persoane, iar în 2002 avea 619.556 cetăţeni, în 2011 erau 536.167 persoane şi iată că în 2022, judeţul Galaţi mai are doar 496.892 de cetăţeni, cu 144.119 mai puţini faţă de anul 1992, însă cu 39.275 mai puţin faţă de 2011. 

Astfel, judeţul Galaţi mai are puţin şi ajunge la populaţia pe care o avea în anul 1966, de 474.279 cetăţeni. În 1977, judeţul Galaţi număra 581.561 de persoane.

Datele complete şi finale vor fi făcute publice, etapizat, începând cu luna mai 2023 şi până la finalul anului 2023.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Afacerile din comerţul cu ridicata, în care nu sunt incluse autovehiculele şi motocicletele, au crescut cu 25% în primele nouă luni ale acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2021, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform statisticii, în intervalul 1 ianuarie - 30 septembrie 2022, s-au consemnat rezultate pozitive în activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+51,5%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+46,6%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+34,8%), comerţul cu ridicata nespecializat (+19,2%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+15,7%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+15,5%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+14,6%) şi comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+12,2%).
La nivelul lunii septembrie 2022 faţă de luna similară din 2021, afacerile din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), ca serie brută, s-au majorat în termeni nominali, pe ansamblu, cu 15,6%, datorită rezultatelor din: activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+39,2%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+26,8%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+26%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+18,5%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+16,4%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+11,9%) şi comerţul cu ridicata nespecializat (+4,5%).
Pe de altă parte, comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii a scăzut cu 0,6%, raportat la perioada de referinţă.
De asemenea, ca serie ajustată, comerţul cu ridicata - mai puţin comerţul cu autovehicule şi motociclete - a crescut cu 16,9%, de la an la an.
Potrivit datelor INS, în septembrie 2022 vs august 2022, afacerile din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) au crescut atât ca serie brută (+2,3%), cât şi ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (+0,5%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

În judeţul Galaţi, în luna noiembrie 2021, s-au eliberat 99 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 20,8% faţă de luna precedentă. Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna noiembrie 2021 a crescut cu 2,1% faţă de luna noiembrie 2020.

Potrvit informaţiilor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi, cel mai mare număr de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate în zona rurală a judeţului Galaţi. Ponderea  autorizaţiilor pentru construirea de clădiri rezidenţiale din zona rurală a fost de 85,9% în luna noiembrie 2021, faţă de 82,5% în luna noiembrie 2020.

Comparativ cu luna precedentă, numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale în luna noiembrie 2021 a scăzut cu 57,6% în zona urbană şi doar cu 7,6% în zona rurală.

În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2021 s-au eliberat 1165 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 18,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020.

Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate pentru mediul rural, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2021 a reprezentat 79,1% din totalul autorizaţiilor, în creştere cu 22,3 % faţă de perioada corespunzătoare din anul 2020.

Publicat în Eveniment

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut faţă de anul 2014 cu 8,9% ca serie brută, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică, remis, miercuri, AGERPRES.
Evoluţia s-a datorat creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+19,1%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor (+5,8%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+2,8%).
În decembrie 2015, comparativ cu noiembrie 2015, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a crescut pe ansamblu cu 8,6%, ca urmare a creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+23,3%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+5,8%). Scăderi s-au înregistrat în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule (-9,5%).
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2015, comparativ cu luna precedentă, valoarea indicatorului a crescut pe ansamblu cu 0,6%, ca urmare a avasului vânzărilor de produse nealimentare (+0,5%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,3%). Scăderi s-au înregistrat în comerţul cu amănuntul al carburanţilor (-4,1%).
Comparativ cu aceeaşi lună din 2014, în decembrie anul trecut cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, serie brută, a înregistrat o creştere cu 15,5% ca urmare a creşterilor vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+25,3%), de produse nealimentare (+13,3%) şi de comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule (+2,4%).
Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2015, comparativ cu luna decembrie 2014, a înregistrat un avans de 13% ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+26,3%) şi la vânzările de produse nealimentare (+9,3%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor a scăzut cu 1,1%.

Publicat în Economie

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, în primele nouă luni ale acestui an, cu 9,9%, ca serie brută, comparativ cu perioada similară din 2014, în timp ce avansul în luna septembrie faţă de august, tot pe serie brută, a fost de 13,7%, reiese din datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele nouă luni din acest an, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 10,5%, faţă de perioada similară a anului trecut, iar lunar — septembrie faţă de august — volumul s-a majorat cu 0,7%.

"Pe elemente de structură (serie brută — n. r.) au avut loc creşteri în primele nouă luni la lucrările de reparaţii capitale cu 15,9%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 13,2% şi la lucrările de construcţii noi cu 7,6%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 15,6% şi la clădirile nerezidenţiale cu 5,2%. Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 0,2%", se precizează în comunicatul INS.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 10,5%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri astfel: lucrările de reparaţii capitale cu 17,5%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 10,5% şi la lucrările de construcţii noi cu 9%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut astfel: clădirile nerezidenţiale cu 8,6%, clădirile rezidenţiale cu 6,7% şi la construcţiile inginereşti cu 6,4%.

În luna septembrie 2015, faţă de luna precedentă, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 13,7%, respectiv cu 0,7%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,4%, respectiv cu 4%.

Potrivit datelor INS, creşterea pe serie brută cu 13,7% a volumului lucrărilor de construcţii în septembrie faţă de august este evidenţiată astfel: lucrările de construcţii noi cu 16,7%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 13,2% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 1,6%. Pe obiecte de construcţii au crescut clădirile nerezidenţiale cu 20,6%, clădirile rezidenţiale cu 15,8% şi construcţiile inginereşti cu 10,3%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate s-a înregistrat pe total o creştere cu 0,7%, evidenţiată la lucrările de construcţii noi cu 4,2%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 1,8%, respectiv cu 0,4%. Pe obiecte de construcţii clădirile nerezidenţiale au crescut cu 7,3%, iar scăderi au avut loc la clădirile rezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 6,2%, respectiv cu 0,9%.

Potrivit datelor INS, în septembrie 2015 comparativ cu septembrie 2014, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută cu 4,4%. Pe elemente de structură au avut loc creşteri la lucrările de reparaţii capitale şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 17,8%, respectiv cu 12,6%. Lucrările de construcţii noi au scăzut cu 0,5%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 19,1%. La clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale s-au înregistrat scăderi cu 12,2%, respectiv cu 11,1%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 4,0%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de reparaţii capitale şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 20,7%, respectiv cu 11,3%.

Lucrările de construcţii noi au scăzut cu 1,2%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 14,0%. Clădirile nerezidenţiale şi clădirile rezidenţiale au scăzut cu 9,7%, respectiv cu 8,1%. 

Publicat în Economie

Producţia industrială a crescut ca serie brută cu 25,5% în luna septembrie a acestui an, comparativ cu luna precedentă, în timp ce în primele nouă luni din 2015 producţia industrială a consemnat un avans de 3% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Creşterea producţiei industriale a fost susţinută, în septembrie, de creşterea industriei prelucrătoare (+29,7%) şi a industriei extractive (+2,9%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 4,6%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în septembrie producţia industrială a crescut cu 1,2% faţă de august 2015, susţinută tot de industria prelucrătoare şi cea extractivă, iar în perioada ianuarie — septembrie avansul a fost de 3,2%.

În septembrie faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a crescut atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,9%, respectiv cu 3,4%.

Pe de altă parte, avansul producţiei industriale din primele nouă luni a fost generat de creşterea industriei prelucrătoare (+3,6% pe serie brută şi serie ajustată sezonier) şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,3% pe serie brută şi +2,7% pe serie ajustată sezonier). Industria extractivă a scăzut cu 9,7% pe serie brută şi cu 9,5% pe serie ajustată sezonier.

Publicat în Economie

Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% anul trecut comparativ cu 2013, ajungând la 9,92 lei/oră, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă la solicitarea scrie Agerpres.

„Câştigul salarial mediu orar brut a fost în anul 2014 de 13,60 lei/ora, cu 7,9% mai mare decât în anul precedent. Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% comparativ cu anul 2013, ajungând la 9,92 lei/oră. Faţă de anul 2013 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu orar brut şi net mai mari de 8% în activităţile de: alte activităţi de servicii (+16,5% la brut şi +15,6% la net), administraţie publică (+14,3% la brut şi +14,9% la net), învăţământ (+14,1% la brut şi +14,3% la net), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+12,1% la brut şi +10,9% la net), comerţ (+9,8% la brut şi +9,2% la net), informaţii şi comunicaţii (+9,4% la brut şi +9,7% la net), agricultură, silvicultură şi pescuit (+8,7% la brut şi +8,0% la net), industria extractivă (8,4% la brut şi 8,6% la net)”, informează INS.

În activitatea de tranzacţii imobiliare, câştigul salarial mediu orar a scăzut comparativ cu anul precedent (-0,5% la brut şi -1,0% la net).

„Faţă de media pe ţară, în anul 2014 s-au înregistrat câştiguri salariale medii orare brute mai mari cu peste 80% în următoarele activităţi economice: intermedieri financiare şi asigurări (de 2,2 ori), industria extractivă (+96,2%), informaţii şi comunicaţii (+91,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+84,4%). Mai mici cu peste 25% faţă de media pe economie s-au situat câştigurile salariale medii orare brute din activităţile de: hoteluri şi restaurante (-43,8%), alte activităţi de servicii (-32,9%), construcţii (-26,4%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-26,4%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-26,3%)”, mai arată Institutul. 

Publicat în National

România a fost, anul trecut, pe primul loc în Uniunea Europeană în privinţa ponderii foarte ridicate a populaţiei ocupate în agricultură, la mare distanţă de următoarele clasate, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă al solicitarea AGERPRES.

„România, se remarcă prin ponderea încă foarte ridicată a populaţiei ocupate în agricultură (25,4%), ceea ce o plasează pe primul loc în UE-28, la mare distanţă de următoarele ţări clasate, Grecia (13,0%) si Polonia (11,2%). Ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate în domeniul industriei a fost înregistrată în Cehia (38,3%) şi Slovacia (35,5%). În anul 2014, în domeniul serviciilor cele mai multe persoane ocupate au fost înregistrate în Luxemburg (87,6%) si Olanda (81,5%)”, informează INS.

Potrivit Institutului, în România procentul persoanelor ocupate în domeniul industriei a fost de 30,1%, iar 44,5% din populaţia ocupată a fost înregistrată în domeniul serviciilor.

„Structura populaţiei ocupate după nivelul de educaţie devine tot mai importantă în ultima vreme şi constituie unul din factorii esenţiali ai progresului unei naţiuni. După nivelul de educaţie, în structura populaţiei ocupate de 15-64 ani la nivelul UE-28, în anul 2014, predomină nivelul mediu de educaţie, care reprezenta pe total 49% (în cazul forţei de muncă masculine ponderea acestui nivel de educaţie a fost de 50,3%, iar în cazul celei feminine de 47,3%). Pe locul al doilea în structura populaţiei ocupate în UE-28 s-a plasat, în acelaşi an, populaţia cu nivel superior de educaţie, cu o pondere de 32,7% pe total (29,8% pentru bărbaţi şi 36,2% pentru femei), urmată de populaţia cu nivel de educaţie scăzut, cu o pondere de 18,3% pe total (19,9% în cazul bărbaţilor şi 16,5% în cazul femeilor)”, arată datele INS.

În România, conform INS, 58,1% din populaţia ocupată are un nivel mediu de educaţie (60,8% în cazul forţei de muncă masculine şi 54,6% în cazul celei feminine) şi 19,2% din populaţia ocupată are un nivel superior de educaţie (16,7% în cazul forţei de muncă masculină şi 22,3% în cazul celei feminine).

Publicat în National

Populaţia aptă de muncă se va reduce cu 44% până în anul 2060, ajungând la aproximativ 7,51 milioane de persoane, potrivit unei publicaţii a Institutului Naţional de Statistică (INS), transmisă la solicitarea AGERPRES.

„Până în anul 2060, populaţia în vârstă de muncă (15 - 64 ani) se va reduce cu 44,0%, ajungând la aproximativ 7,506 milioane persoane. Scăderea populaţiei de 15 - 64 ani va fi moderată până în anul 2030 şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare (anul 2060), principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală a populaţiei”, precizează INS.

În profil teritorial, populaţia de 15 - 64 ani va înregistra o scădere în toate regiunile ţării. Până în anul 2060 este anticipată o diminuare mai accentuată a populaţiei în regiunile Sud-Muntenia (cu aproape 1,139 milioane locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (cu aproximativ 820.000 locuitori). Diminuări ale populaţiei între 603.000 şi 695.000 persoane se vor mai înregistra în regiunile Centru, Nord-Est şi Nord-Vest. Regiunile Sud-Vest Oltenia şi Vest vor continua să se încadreze, în anul 2060, în grupul celor cu cel mai mic număr al populaţiei adulte în vârstă de muncă (15 - 64 ani), la polul opus menţinându-se regiunile Nord-Est, Nord-Vest şi Bucureşti-Ilfov

Potrivit Institutului, pentru ambele sexe, o scădere semnificativă se va înregistra la grupele de vârstă 25 - 34 de ani şi 35 - 44 de ani. „Pe termen scurt, până în anul 2030, populaţia în vârstă de 15 - 64 ani se va menţine în jur de 12 milioane. După anul 2030, în populaţia în vârstă aptă de muncă vor începe să intre generaţiile mai puţin numeroase, născute după anul 2010. De aceea, segmentul 15 - 24 ani se va diminua treptat, ajungând să reprezinte, în anul 2060, 15,5% din totalul populaţiei de 15 - 64 ani. Grupele 'mature' de 35 - 44 ani din cadrul populaţiei apte de muncă se vor diminua în paralel cu creşterea populaţiei în prag de pensionare, creând în timp dezechilibre pe piaţa muncii. Dacă la 1 ianuarie 2015 ponderea populaţiei de 35 - 44 ani a fost de 23,1% din totalul populaţiei în vârstă de muncă, în anul 2060 ponderea populaţiei de 35 - 44 ani se va reduce la 19,5%. Ponderea populaţiei în vârstă de 55 - 64 de ani va creşte de la 20,3% (în anul 2015) la 23,7% din totalul populaţiei în vârstă de muncă (în anul 2060)”, spune INS.

În perioada 2004 - 2014, populaţia activă economic de 15 ani şi peste a scăzut de la 9,958 milioane persoane la 9,243 milioane persoane. Rata de activitate, calculată ca pondere a populaţiei active de 15 ani şi peste, la populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă, s-a diminuat de la 56,2% în anul 2004 la 54,9% în anul 2014.

INS mai spune că, pe sexe, valorile ratei de activitate a populaţiei masculine au fost mai mari faţă de ratele de activitate a populaţiei feminine. Ratele de activitate a populaţiei masculine au scăzut de la 64,4%, în anul 2004, la 64,2%, în anul 2014, în paralel cu scăderea ratelor de activitate a populaţiei feminine de la 48,5%, în anul 2004, la 46,2%, în anul 2014.

„Populaţia inactivă a fost în anul 2014 de 10,681 milioane persoane, în scădere faţă de populaţia inactivă înregistrată în anul 2004 de 11,528 milioane persoane. Peste jumătate din persoanele inactive au domiciliul în mediul urban şi 57,9% din persoanele inactive sunt femei. În anul 2014, raportul de dependenţă economică arată faptul că 1.000 de persoane ocupate susţin economic 1.313 persoane inactive şi în şomaj, în scădere faţă de anul 2004 când raportul a fost de 1.344 persoane”, mai spune Institutul.

Populaţia activă economic de 15 - 64 ani, în anul 2014, a fost de peste 8,882 milioane persoane, în scădere cu peste 75.000 persoane în comparaţie cu populaţia activă din anul 2010 (8,958 milioane persoane).

În profil regional, populaţia activă a crescut, în anul 2014, faţă de 2010, în regiunile Bucureşti - Ilfov (cu 2,4%), Nord-Vest (cu 2,0%) şi Nord-Est (cu 0,8%), dar a înregistrat scăderi în celelalte 5 regiuni care au oscilat între-4,9% (Sud-Est) şi-1,3% (Vest). În anul 2014, rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani) a înregistrat cele mai mici valori în regiunea Centru, de 60,4%, la fel ca în anul 2010, iar valorile cele mai mari în regiunile Nord-Est, de 69,9%, faţă de 68,6%, în anul 2010, şi Bucureşti-Ilfov, de 69,5% faţă, de 67,2%, în anul 2010, explică INS. 

Publicat în National

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, în primele opt luni ale acestui an, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 11,1%, respectiv cu 11,4%, faţă de perioada similară a anului trecut, reiese din datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Pe elemente de structură (serie brută — n. r.) au avut loc creşteri la lucrările de reparaţii capitale cu 16,3%, la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 13,8% şi la lucrările de construcţii noi cu 9%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut astfel: construcţiile inginereşti cu 14,9%, clădirile nerezidenţiale cu 8,7% şi la clădirile rezidenţiale cu 2,6%', se precizează în comunicatul INS.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 11,4%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri astfel: lucrările de reparaţii capitale cu 17,6%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 10,7% şi la lucrările de construcţii noi cu 10,3%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut astfel: clădirile nerezidenţiale cu 11,3%, clădirile rezidenţiale cu 9,1% şi construcţiile inginereşti cu 5,5%.

În luna august 2015, faţă de luna precedentă, volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută, cu 5,2%, creştere evidenţiată astfel: lucrările de reparaţii capitale cu 13,7%, lucrările de construcţii noi cu 4,5% şi lucrări de întreţinere şi reparaţii curente cu 2,3%. Pe obiecte de construcţii au crescut construcţiile inginereşti cu 11,9%. Scăderi s-au înregistrat la clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale cu 8,4%, respectiv cu 1,6%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate s-a înregistrat pe total o scădere cu 0,4%, evidenţiată astfel: lucrări de întreţinere şi reparaţii curente cu 5,9%, lucrări de reparaţii capitale cu 1,5% şi lucrări de construcţii noi cu 1%. Pe obiecte de construcţii au avut loc scăderi la clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale cu 7,3%, respectiv cu 6,5%. Construcţiile inginereşti au crescut cu 3,6%.

Potrivit datelor INS, în august 2015 comparativ cu august 2014, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 10,8%. Pe elemente de structură au avut loc creşteri astfel: lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 27,2%, lucrările de reparaţii capitale cu 22,8% şi la lucrările de construcţii noi cu 3%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 37,6%. La clădirile nerezidenţiale şi la clădirile rezidenţiale s-au înregistrat scăderi cu 16,9%, respectiv cu 9,9%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 10,6%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri astfel: lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 20,8%, lucrările de reparaţii capitale cu 10,0% şi la lucrările de construcţii noi cu 2,1%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 27,6%. Clădirile nerezidenţiale şi clădirile rezidenţiale au scăzut cu 19,4%, respectiv cu 5,8%.

Publicat în Economie
Pagina 1 din 2