După ce ani de zile a fost vandalizată, statuia lui Ion Vodă cel Viteaz ridicată pe Dealul Roşcanilor din Galaţi, în amintirea ultimei bătălii a voievodului ucis aici, va fi în sfârşit restaurată, notează adevarul.ro.
„Lucrarea monumentală de la Roşcani, reprezentându-l pe Ioan Vodă cel Viteaz, domnitorul Moldovei, are nevoie de restaurare. Am făcut un parteneriat cu Primăria Băneasa şi Muzeul de Istorie şi am depus spre finanţare, în cadrul unui program al Institutului Naţional al Patrimoniului, un amplu proiect pentru a realiza într-o primă fază toate expertizele tehnice de care avem nevoie”, a anunţat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.
Monumentul a fost realizat de către sculptorul brăilean Gheorghe Turcu cu prilejul împlinirii a patru veacuri de la uciderea voievodului în bătălia de la Roşcani, fiind amplasat în anul 1976, pe platoul de lângă pădurea Breana de lângă Roşcani. Are o scară cu 28 de trepte, un soclu de 6 metri înălţime, placat cu travertin, şi o statuie a lui Ioan Vodă cel Viteaz de 4,5 metri.
Turnarea în bronz s-a realizat la Combinatul Fondului Plastic din Bucureşti. Pe platforma în două terase, spre care urcă o scară monumentală, se află soclul de forma unei prisme pătrate, din beton placat cu travertin. Ioan Vodă cel Viteaz este prezentat în picioare, cu mâna dreaptă pe mânerul sabiei pe care se pregăteşte s-o scoată din teacă.
Parade şi serbări comuniste, la statuia lui Ioan Vodă! Înainte de Revoluţie, la monument se organizau festivităţi cu elevi aduşi din tot judeţul Galaţi. În fiecare an, pe platoul statuii avea loc Sărbătoarea Bujorului, petrecere câmpenească la care se adunau toţi sătenii, dar şi mari şefii de partid. Toate aceste parade şi serbări comuniste implicau ample acţiuni muncitoreşti de întreţinere a monumentului.
După 1989, statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz a prezentat interes doar pentru hoţii de piatră şi de fier, fiind vandalizată în mod sistematic. S-au furat travertinul cu care e placat soclul, s-au furat toate părţile metalice de la părculeţul acum devastat, s-a furat până şi placa din bronz aferentă monumentului.
Cine a fost Ioan Vodă cel Viteaz? Cunoscut în epoca medievală pentru curajul şi dârzenia în luptă, Ioan Vodă cel Viteaz (1 ianuarie 1521 – 14 iunie 1574 , Roşcani, Galaţi), voievod al Moldovei în secolul al XVI-lea, s-a remarcat prin abilităţile sale politice şi strategice.
Domnitorul a cucerit o serie de fortificaţii importante pentru ţara Moldovei, impresionând lumea medievală prin victoriile sale împotriva turcilor. El a luat o serie de măsuri în favoarea oamenilor de rând şi creşte avuţia ţării.
Bun strateg pe câmpul de luptă şi apărător al meleagurilor ţării Moldovei, Ioan Vodă cel Viteaz, care impresiona în bătălii prin forţa sa fizică, este ucis şi rupt în bucăţi de turci.

Un copil de şase ani a ajuns la Spitalul Grigore Alexandrescu din Bucureşti, în urmă cu puţin timp, după ce a fost lovit de o statuie din holul principal al Primăriei Capitalei, care s-ar fi desprins şi ar fi căzut pe el, notează antena3.ro.

"La ora 13.46 am fost solicitaţi să intervenim pentru un copil rănit la intrarea principala în Primăria Capitalei. La ora 13.51 copilul a fost preluat de un echipaj SMURD si transportat, conştient, la Spitalul Grigore Alexandrescu din Capitala", a transmis ISU Bucureşti-Ilfov.

Martorii din primărie au spus că cel mic ar fi încercat să se caţere pe statuie, iar aceasta a căzut peste el. Copilul venise la primărie cu tatăl său, care avea formalităţi de îndeplinit la una din Direcţiile din cadrul instutuţiei administrative.

"În cursul acestei zilei, 22 august 2022, în jurul orei 13.40, poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Secţia 17 au fost sesizaţi cu privire la faptul că, în interiorul unei instituţii publice, o statuetă ar fi căzut peste un minor. Poliţiştii s-au deplasat la faţa locului, iar în momentul de faţă efectuează cercetări în vederea stabilirii cauzelor şi condiţiilor în care s-a produs evenimentul. Minorul a fost transportat la o unitate spitalicească, în vederea acordării de îngrijiri medicale", a informat Poliţia. *sursa foto: ISU Bucureşti-Ilfov

Miercuri, 15 iunie 2022, la ora 10:00, toţi gălăţenii sunt invitaţi la statuia marelui poet naţional Mihai Eminescu din Parcul municipal din Galaţi, unde va avea loc un moment omagial dedicat „poetului nepereche al poeziei româneşti“ - la 133 de ani de la trecerea sa în eternitate, informează Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi.
"Anul acesta, la prima statuie ridicată lui Eminescu în România, după un program de muzică de promenadă susţinut de fanfara Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, vor urma alocuţiunile prezentate de autorităţile şi personalităţile culturale gălăţene. Evenimentul va continua cu recital poetic din lirica eminesciană susţinut de poeţi gălăţeni, reprezentanţi ai Uniunii Scriitorilor din România şi ai Societăţii Scriitorilor „C. Negri”, un mic moment artistic susţinut de prof. Cătălin Enică, un moment poetic susţinut de elevi ai Şcolii Gimnaziale nr. 28 Galaţi şi se va încheia cu un moment solemn ce va consta în depunerea de flori, jerbe şi coroane", potrivit Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi.

Poveste incredibilă la Tecuci, unde dintr-un depozit al Primăriei, fostă unitate militară, a dispărut o statuie care îl reprezenta pe Ştefan cel Mare. Descoperirea a fost făcută la sfârşitul săptămânii trecute, când s-a luat decizia ca statuia să fie luată şi amplasată la intrarea în oraş. Doar că cei câţiva consilieri trimişi să o ia au rămas cu gură căscată - statuia nu mai era. Dispariţia ei a fost reclamată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci.

Povestea statuii lui Ştefan cel Mare începe în 2004, odată cu finalizarea ei de către artistul plastic Dan Mateescu. Costase la vremea respectivă peste 900 de milioane de lei şi era construită toată din bronz masiv, în greutate de peste 1,5 tone. În acel moment, grupul statuar înalt de aproximativ 7 metri nu avea loc de amplasament şi timp de 18 ani s-au tot tergiversat lucrurile, pentru că şi noile sistematizări rutiere legate de celebra Centură Ocolitoare a oraşului trenau.

„Au trecut 18-19 ani de atunci, când un sculptor local a lucrat «probono» această statuie din bronz, cred că bronzul e cauza acestei dispariţii. Vorbim de o statuie a lui Ştefan cel Mare alcătuită din 2 părţi, umeri şi bust, cam 1,5 tone de bronz în 2 bucăţi. Nu cunoaştem încă noi, consilierii locali veniţi de un an, unde e acum amplasată, unde e găzduită, că toată lumea dă din umeri. Per total, un milliard şi jumătate în 2002 a costat, atunci când s-a început construcţia“, a precizat Radu Vladimir, consilier local, şef comisie Cultură.

Un alt consilier, cu ceva mai multe mandate la activ, îşi aduce aminte că o astfel de discuţie a mai existat prin 2017-2018, atunci a şi văzut statuia în depozit. Nu acelaşi lucru s-a petrecut cu unul dintre actualii consilieri ai primarului, Mircea Lupaşcu, care îşi aduce aminte că imediat după preluarea noii administraţii prin vara lui 2020, a verificat împreună cu alţi reprezentanţi dependinţele primăriei, printre care şi depozitul, iar în acel moment statuia nu exista pentru că mărimea acesteia i-ar fi atras privirea. Nu a reclamat dispariţia pentru că nu ştia în acel moment că aşa ceva trebuia să existe în depozit. Gestionarul Marcel Mândru se încurcă în explicaţii. Susţine că a dat statuia cuiva de la Primărie sau Casa de Cultură, cam în primăvară, 2020, 2021, dar fără nici un fel de act.

Primarul din Tecuci a sesizat deja Parchetul. „Am făcut plângere penală către Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, aşteptăm organele de anchetă să vedem ce decizie vor lua şi ce vinovaţi vor găsi cu privire la lipsa acestei statui. În opinia mea, cred că a fost furată de hoţi şi dată la valorificare către fier vechi“, spune edilul Lucian Costin.

Posibil ca în urmă cercetărilor, gestionarul să spună totuşi cine, cum şi când a luat o statuie de 1,5 tone. Cel mai probabil, ea a încăput pe mâna traficanţilor de fier şi acum Ştefan cel Mare e o întreagă colecţie din piese din bronz.

Sâmbătă, 15 ianuarie 2022, la ora 10:30, la statuia marelui poet naţional Mihai Eminescu din Parcul municipal din Galaţi, va fi organizat momentul tradiţional, de întâlnire şi de omagiere a „poetului nepereche al poeziei româneşti“ - la 172 de ani de la naşterea sa.

Evenimentul, iniţiat şi organizat de Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”, Consiliul Judeţean Galaţi, Primăria Municipiului Galaţi şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi, cu sprijinul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, unităţilor de învăţământ gălăţene şi împreună cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Sud-Est, va avea loc la complexul statuar „Eminescu şi muza”, realizat în anul 1911 de sculptorul Frederik Storck, fiind primul monument din România dedicat poetului.

Programul, care va începe la ora 10:30, va cuprinde un moment muzical susţinut de Fanfara „Valurile Dunării” a Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, urmat de scurte alocuţiuni ale autorităţilor şi personalităţilor culturale gălăţene, printre care actori şi scriitori locali, membri ai Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Sud-Est.

Pe tot parcursul evenimentului, membri ai Ansamblului „Doina Covurluiului” al Centrului Cultural „Dunărea de Jos” vor oferi participanţilor cărţi poştale ilustrate cu Mihai Eminescu şi alte personalităţi ale oraşului, editate de CCDJ.

Evenimentul se va încheia cu depuneri de flori la statuia poetului, cei prezenţi având cel puţin câte o floare la ei, acestea fiind oferite, în timpul evenimentului, de reprezentanţii Primăriei municipiului Galaţi.

Participarea la eveniment se va face cu respectarea măsurilor legale în vigoare:  asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, precum şi cu purtarea măştii de protecţie, având în vedere că rata de incidenţă cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Participarea este permisă doar persoanelor care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, transmit organizatorii.

Aşa arată acum prima statuie din România ce îl reprezintă pe marele poet, sculpată în 1911 de către Frederic Storck. Statuia a fost vandalizată de 30 de ori, dar odată cu supravegherea video din parcul care îi poartă numele, situaţia nu s-a mai repetat. În schimb, în acest an, pe 15 iunie, acţiunea bine intenţionată de a pune flori şi ghirlande statuii, flori asigurate de salariaţii de la protocol ai Primăriei, s-a încheiat cu deteriorarea monumentului.

Din ghirlanda cu flori pusă pe statuie a curs vopsea. Ploaia a curăţat florile proaspăt vopsite şi a înroşit monumentul. Reprezentanţii Primăriei spun că a fost un accident. Martorii spun că înainte de a aşeza ghirlanda pe statuie, s-ar fi murdărit pe degete şi reprezentanţii de la protocol, de la Primărie, care ar fi achiziţionat-o.

Grav este că nu s-a apelat la specialişti ci au fost puşi muncitorii de la Ecosal să o spele, evident că mai rău au făcut. La aproape două luni de la incident, se va apela într-un final la specialişti. Vopseaua rezistă pe statuie. „Este un accident nefericit. Vopseaua provine de la o ghirlandă depusă cu prilejul unor activităţi desfăşurate în cinstea poetului. S-a încercat curăţarea statuii, dar fără a insista prea mult pentru a evita degradarea acestui monument”, a explicat Petrica Paţilea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi.

S-au făcut, tot acum, notificări către Direcţia de Cultură şi Muzeul de Istorie. „Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi a primit în cursul zilei de ieri o sesizare cu privire la prezenţa unor urme roşii pe statuia monument istoric a lui Mihai Eminescu. O echipă s-a deplasat imediat la monument. Ipoteza de lucru este că o coroană care a fost depusă ar fi avut ceva flori din hârtie creponată sau ceva dat cu vopsea roşie şi aceea a curs”, a precizat Maria Răileanu, Direcţia Judeţeană de Cultură Galaţi. Aceeaşi sursă a mai precizat şi faptul că s-a cerut Primăriei să facă demersuri astfel încât statuia să fie adusă la forma iniţială.

Neglijenţa costă! Este concluzia în această situaţie a lui Gheorghe Andreescu, artist plastic, cel care a refăcut de atâtea ori statuia după aproape cele 30 de vandalizări. „Dintr-o initiaţivă laudabilă, din neştiinţă s-a întâmplat lucrul acesta. Intemperiile au creat o porozitate, această statuie a avut o patină lucioasă, a fost frecată cu o sare specială care dădea patina. Datorită intemperiilor ea a devenit poroasă, iar roşul a pătruns adânc, structural. Neglijenţa costă!”, a precizat artistul plastic.

Au trecut aproape două luni de la îmbibarea cu vopsea şi pe timp ce trece, procesul de curăţare poate deveni din ce în ce mai anevoios fiind vorba de compuşi chimici.