Potrivit unui studiu brazilian, apigenina, o substanţă care se găseşte în unele plante, cum ar fi muşeţel şi pătrunjel, dar şi în cimbru şi piper roşu, ar îmbunătăţi conexiunile dintre celulele cerebrale. Această descoperire ar putea fi un pas înainte în cercetare  pentru a trata boli ca schizofrenia, Alzheimer şi Parkinson.

Pătrunjelul, muşeţelul, cimbrul şi alte plante ajută memoria, se arată într-un studiu recent realizat de cercetătorii de la Institutul de Cercetare şi Educaţie de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro şi de la Universitatea Federală din Bahia, Brazilia.

Într-adevăr, apigenina şi substanţe din acelaşi grup, cunoscut sub numele de flavonoide sunt benefice pentru memorie şi învăţare. Acest concept nu este însă cu totul nou. Mai multe experimente pe animale au dovedit impactul pozitiv al flavonoidelor.

Noutatea este că studiul evidenţiază efectul direct pe care aceste substanţe îl au asupra celulelor umane, precum şi mecanismul lor de acţiune. Flavonoidele sunt prezente în cantităţi mari în anumite produse alimentare. Prin urmare, cercetătorii au ajuns la concluzia că o dieta bogată în flavonoide poate influenţa formarea de neuroni, dar şi modul în care ei comunică în creier.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că, prin aplicarea apigeninei la celulele stem, acestea generează neuroni după 25 de zile. În plus, după ce au fost trataţi cu această componentă naturală, neuronii au format conexiuni mai puternice între ei. „O bună legătură între neuroni este într-adevăr esenţială pentru funcţionarea eficientă a creierului, pentru memorie şi pentru consolidarea funcţiilor de învăţare”, a declarat Stevens Rehen, autorulul principal al studiului.

Apigenina este legată de receptorii estrogenici şi astfel influenţează dezvoltarea, maturizarea şi plasticitatea sistemului nervos. Acest grup de hormoni este de asemenea cunoscut pentru întârzierea tulburărilor neurodegenerative şi psihiatrice, cum ar fi depresia, schizofrenia, Alzheimer şi boala Parkinson.

Cu toate acestea, terapiile pe bază de estrogeni sunt limitate, deoarece o utilizare excesivă poate creşte riscul de tulburări cardiovasculare şi tumori estrogen-dependente. Prin urmare, cercetătorii cred că apigenina poate fi utilizată ca o alternativă la tratamentele viitoare împotriva acestor boli neurodegenerative.

Publicat în Sanatate

Băncile au majorat, în luna august, dobânzile la împrumuturile în lei pentru populaţie şi le-au redus la creditele în lei pentru firme. De asemenea, dobânzile la depozitele în lei şi euro pentru populaţie au crescut.

Oficialii BNR au atenţionat, săptămâna trecută, băncile că trebuie evitat un nou boom al creditării, în condiţiile în care împrumuturile către persoane fizice au crescut cu 20% în doi ani, în timp ce firmele iau prea puţine credite, iar creditarea către îndreprinderi trebuie stimulată.

Băncile comerciale au majorat, în august, dobânzile la creditele noi pentru populaţie, în lei, dar şi dobânzile acordate la depozitele noi, atât în lei cât şi în euro, în special la cele constituite pe perioade cuprinse între unu şi doi ani, reiese din datele publicate de Banca Naţională a României.

Astfel, dobânzile percepute de bănci la creditele noi în lei acordate populaţiei au urcat de la 6,84% pe an în iulie la 6,86% pe an în august. În schimb, pentru firme, dobânzile au scăzut în perioada analizată de la 4,69% pe an la 4,46% pe an.

Pentru creditele aflate în sold, dobânzile la lei au scăzut de la 8,04% pe an, în iulie, la 7,93% pe an în august, pentru populaţie, şi de la 5,26% pe an la 5,15% pe an pentru firme. Dobânzile la creditele de consum în lei pentru populaţie aflate în sold rămân, însă, peste 10%, deşi sunt în scădere uşoară. Pe de altă parte, însă, la creditele de consum noi, în lei, dobânda anuală efectivă a crescut semnificativ, de la 9,41% la 10,15%.

Pentru finanţările în euro nou acordate populaţiei, băncile au solicitat dobânzi în scădere de la 5,26% în iulie la 5,13% în august, însă pentru creditele de locuinţe dobânzile au crescut de la 4,59% pe an în iulie la 4,71% pe an o lună mai târziu. Pentru finanţarea firmelor, băncile au urcat dobânzile la creditele noi în euro de la 3,51% în iulie la 3,78% pe an în august. La creditele firmelor aflate în sold, dobânzile s-au redus uşor atât la lei cât şi la euro.

În privinţa depozitelor, dobânzile au scăzut la majoritatea categoriilor publicate de Banca Naţională. Astfel, pentru depozitele în lei aflate în sold ale populaţiei media dobânzilor a ajuns la 1,91% pe an, de la 2% cu o lună în urmă, uşor mai ridicate la depozitele de peste doi ani, respectiv 2,25%. Pentru firme,însă, dobânzile acordate la depozitele în sold urcat la o medie de 1,12% în august de la 1,06% în iulie.

Se remarcă, de asemenea, o creştere a dobânzilor pentru resursele nou atrase de bănci pentru perioade cuprinse între unu şi doi ani, atât în lei cât şi în euro. Astfel, la depozitele noi ale populaţiei de acest gen dobânda a crescut de la 2,26% la 2,53% de la o lună la alta, iar pentru firme de la 0,71% pe an la 1,07% pe an. La euro, dobânzile la aceste depozite au urcat, pentru populaţie, de la 1,26% în iulie la 1,33% în august, iar pentru firme s-au dublat în aceeaşi perioadă, de la 0,93% pe an la 1,97% pe an. 

Publicat în Economie