În faţa unei actualităţi anxioase şi deprimante (pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, criza economică), o mare parte a publicului a ales să evite jurnalele de ştiri, potrivit unui studiu publicat miercuri, relatează AFP.
"Aceste rezultate reprezintă o adevărată provocare pentru industria informaţiilor: subiectele pe care jurnaliştii le consideră cele mai importante - crize politice, conflicte internaţionale sau pandemii - par să fie tocmai acelea care acţionează ca un factor de respingere pentru anumite persoane", a declarat autorul principal al acestui studiu realizat de Institutul Reuters, Nic Newman.
Acest raport anual despre informaţia digitală are la bază sondaje online realizate de compania YouGov pe un eşantion de 93.000 de persoane în 46 de ţări.
În 2022, sondajele au fost realizate la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie. O altă serie similară s-a desfăşurat în aprilie pe un eşantion de 5.000 de persoane în cinci ţări (Regatul Unit, Statele Unite, Germania, Polonia şi Brazilia) pentru a completa rezultatele iniţiale ţinând cont de războiul din Ucraina, care a început spre sfârşitul lunii februarie.
În total, aproape patru respondenţi din zece (38%) au spus că li se întâmplă să evite în mod intenţionat ştirile, în comparaţie cu anul 2017 când acest procent era de doar 29%. În cinci ani, procentul s-a dublat în Brazilia (54%) şi în Regatul Unit (46%).
Această dorinţă de a evita ştirile - sau, cel puţin, de a le tria - este mai puţin accentuată în două ţări din Europa de Nord - Finlanda şi Danemarca, ambele cu 20% - şi în Japonia (14%).
Pentru a se justifica, aproape jumătate (43%) dintre respondenţii care evită ştirile s-au declarat descurajaţi de caracterul lor repetitiv, în special în cazul ştirilor despre COVID-19 şi despre politică.

Anxietate

Peste o treime (36%) dintre ei au spus că astfel de ştiri le afectează moralul (mai ales persoanele sub 35 de ani, precum şi populaţia generală din Marea Britanie şi Statele Unite).
"Evit în mod intenţionat lucrurile care îmi provoacă anxietate şi cele care pot avea un impact negativ asupra vieţii mele de zi cu zi. Fac în aşa fel încât să evit să citesc ştirile despre morţi şi despre catastrofe", a declarat un rezident britanic de 27 de ani, citat într-o manieră anonimă în acest raport.
În plus, 17% dintre respondenţii care evită ştirile spun că acestea pot să îi ducă spre certuri pe care ar prefera să le evite. Iar pentru 16% dintre ei, ştirile actuale fac să se nască în interiorul lor un sentiment de neputinţă.
De asemenea, 8% dintre ei (în rândul cărora s-a constatat un procent mare de tineri) evită ştirile întrucât le consideră prea complicate pentru a fi înţelese. Potrivit cercetătorilor, o astfel de constatare ar putea să determine companiile mass-media "să folosească un limbaj mai simplu şi să explice mai bine subiectele complexe".
În acelaşi timp, 29% dintre oamenii care evită ştirile consideră că acestea sunt părtinitoare şi că nu pot să aibă încredere în ele.
În mod global, ediţia din 2022 a acestui raport arată o scădere a încrederii în mass-media după o creştere înregistrată anul trecut (42% dintre respondenţi au încredere, comparativ cu 44% în 2021).
Finlanda este ţara în care această încredere se află la cel mai înalt nivel (69%), iar Statele Unite şi Slovacia sunt statele în care încrederea în mass-media a atins cel mai scăzut nivel (26%). În România, el se situează în prezent la 33%, în scădere, conform raportului, publicat pe site-ul Institutului Reuters.
Raportul din 2022 confirmă că publicul tânăr se distanţează tot mai mult de mass-media tradiţionale şi accesează ştiri prin intermediul unor reţele de socializare, precum TikTok.
Institutul Reuters pentru studii jurnalistice face parte din Universitatea Oxford din Marea Britanie. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

Google, divizie a companiei Alphabet, a încheiat contracte prin care plăteşte peste 300 de publicaţii din Germania, Franţa şi alte patru ţări din Uniunea Europeană pentru conţinutul lor de presă şi va implementa un instrument care va facilita înscrierea şi a altor editori, a declarat compania pentru Reuters.
Demersul urmează după adoptarea unor reguli esenţiale în domeniul drepturilor de autor de Uniunea Europeană în urmă cu trei ani şi care impun Google şi altor platforme online să plătească muzicienii, artiştii, editorii de ştiri şi jurnaliştii pentru folosirea conţinutului lor.
Editori din domeniul presei, printre cei mai aprigi critici ai Google, au cerut de multă vreme guvernelor să garanteze că platformele online plătesc un preţ corect pentru conţinutul oferit de aceştia. Anul trecut, Australia a instituit obligativitatea unor astfel de plăţi, iar Canada a introdus o legislaţie similară luna trecută.
''Până în prezent, avem acorduri care vizează peste 300 de publicaţii de ştiri naţionale, locale şi de specialitate din Germania, Ungaria, Franţa, Austria, Ţările de Jos şi Irlanda, cu multe altele existând discuţii în desfăşurare'', a declarat Sulina Connal, director pentru parteneriatele de ştiri şi editoriale, într-o postare de blog la care Reuters a avut acces şi care urmează să fie publicată miercuri după-amiază. Articolul de pe blog nu precizează care este numărul de editori plătiţi.
Două treimi dintre acestea sunt publicaţii germane, printre care Der Spiegel, Die Zeit şi Frankfurter Allgemeine Zeitung.
''Anunţăm acum lansarea unui nou instrument pentru a face oferte unor mii de alţi editori, începând cu Germania şi Ungaria şi continuând cu alte ţări din Uniunea Europeană în lunile care urmează'', a precizat Connal în articol de blog.
Instrumentul oferă editorilor un acord extins pentru ştiri care va permite Google să arate fragmente şi imagini la dimensiuni reduse contra unei taxe de licenţă. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic
Miercuri, 30 Septembrie 2015 00:00

Peste 80% dintre români se uită zilnic la TV

Televizorul este un mod important de petrecere a timpului liber pentru români, 84% dintre aceştia se uită zilnic la TV, cei mai mulţi preferând canalele de ştiri şi de filme şi producţiile High Definition (HD), potrivit unui studiu al companiei de sateliţi SES Astra România.

Studiul "Indexul consumului de televiziune în România", care îşi propune să creioneze obiceiurile de consum şi de servicii TV ale românilor, a fost prezentat de Mihai Ursoi, Country Manager al SES Astra România, Bulgaria şi Republica Moldova, într-un eveniment organizat luni, la care au participat şi Urszula Marzec, Regional Marketing Director al SES, şi Cristina Kristov, Marketing Coordinator al SES Astra România.

Peste 84% dintre români se uită zilnic la TV, cei mai mulţi dintre aceştia (54%) fiind persoane active, care au declarat că au un serviciu, în timp ce 23% sunt pensionari. În fiecare zi din timpul săptămânii, 60% dintre persoanele active se uită la televizor două-trei ore. De asemenea, potrivit aceluiaşi studiu, românii consumă, în medie, 3,3 ore de conţinut TV pe zi, în timpul săptămânii. În zilele de la sfârşitul săptămânii, consumul de televiziune creşte la aproape 4 ore. Totodată, în jur de 7% dintre respondenţi se uită la televizor peste 8 ore în fiecare zi (indiferent de zi), aceştia fiind cei mai avizi telespectatori. "Practic, noi, românii, suntem teledependenţi", a spus Mihai Ursoi.

Cei mai mulţi români (40%) au două televizoare în gospodărie, 23% au un televizor în gospodărie, 21% au trei televizoare, în timp ce 2% dintre români au şase sau mai multe televizoare în gospodărie. "Sunt gospodării în România care au peste şase televizoare în gospodărie, deci suntem mari consumatori de TV, de televiziune liniară. Dar nu numai televiziunea liniară, clasică, este cea care ne interesează, ne interesează şi OTT (Over-the-top, n.r.)", a explicat Mihai Ursoi.

Conform studiului citat, telespectatorii români preferă să se uite la televizor împreună cu soţul/ soţia (40%), cu copiii (19%), cu mama (7%), cu tata (3%). Cei mai mulţi dintre români se uită la canale de ştiri (78%), filme (57%), muzică (43%) şi programe de audienţă generală/ divertisment (41%).

Topul preferinţelor românilor în materie de televiziuni este condus de Pro TV (21% dintre cei chestionaţi spunând că preferă acest post), urmat de Kanal D (12%) şi Antena 1 (10%).

Totodată, potrivit aceluiaşi studiu, unul din patru români preferă producţiile High Definition (HD). Astfel, un sfert (24%) dintre românii participanţi la studiu au declarat că îşi doresc să urmărească emisiunea/ filmul sau programul preferat la calitate HD. Procentul ajunge la aproape 50% în cazul românilor cu venituri mari. Calitatea imaginii şi experienţa oferită de vizionarea unui program HD sunt importante pentru alegerile viitoare: un nou furnizor de servicii TV şi/ sau un nou televizor. Aproape 60% dintre respondenţi consideră important formatul HD în eventualitatea alegerii unui nou furnizor de servicii TV, dar şi cumpărării unui nou televizor. În ceea ce priveşte genul conţinutului preferat a fi recepţionat în HD, pe primul loc sunt menţionate filmele, urmate de ştiri, documentare şi sport.

Puşi să aleagă între facilităţi care ar cântări în schimbarea furnizorului de TV, respondenţii au indicat simplitatea în utilizare drept cea mai importantă caracteristică. Aproape 30% dintre ei spun că şi-ar schimba furnizorul cu unul care le-ar oferi o soluţie tehnică ce ar elimina cea de-a doua telecomandă. La fel de importantă (33%) este oferta OTT (HBO GO, Video on Demand, Pay per View) a viitorului operator. 33% dintre fanii producţiilor HD s-au declarat interesaţi de o eventuală ofertă OTT care să-i facă să-şi schimbe furnizorul de televiziune.

"Televiziunea la calitate High Definition, noile tehnologii şi facilităţi de recepţie oferite telespectatorilor sunt elemente care, în viitorul apropiat, vor fi cheie atunci când vine vorba de alegerea unui furnizor sau altul. Investiţiile în calitatea tehnică a conţinutului vor urma doar un trend ascendent, pentru că nicio televiziune nu poate să nu ţină cont de preferinţele propriilor telespectatori. Acum cinci ani, programele produse în HD erau puţine, dar sportul şi programe gen 'nature' au impulsionat atât publicul, prin calitatea imaginii şi a culorilor, cât şi producătorii de conţinut şi de echipamente. În viitorul apropiat, ne putem aştepta ca şi mai multe televiziuni, atât locale, cât şi internaţionale, să îşi mute producţiile SD spre HD, fidelizându-şi astfel telespectatorii", a mai spus Mihai Ursoi.

Pe de altă parte, potrivit studiului, în România, principalul criteriu de alegere al clienţilor de servicii TV atât în ceea ce priveşte tipul de conexiune, dar şi furnizorul, este practic lipsa de opţiuni. Cea mai mare parte dintre respondenţii studiului (26%) au declarat că au avut o singură opţiune de alegere pentru furnizorul de servicii şi/ sau tipul de conexiune. Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), există aproape 7 milioane de gospodării care recepţionează servicii TV. Aproape două treimi se conectează prin cablu, iar jucătorii principali ai pieţei de distribuţie TV sunt, în ordine, RDS&RCS, Telekom şi UPC.

De asemenea, o treime dintre români au spus că au avut o singură variantă atunci când au ales furnizorul de servicii TV. Acesta este cel mai frecvent răspuns la întrebarea "De ce aţi ales acest furnizor?". Pe de altă parte, calitatea serviciului oferit ocupă locul al doilea între motivele alegerii unui furnizor de către români, fiind indicat de 15% dintre intervievaţi. Preţul pentru serviciile TV vine abia pe locul al treilea ca importanţă, menţionat de aproape 14% dintre respondenţi. În ordinea importanţei pentru consumator urmează împachetarea serviciilor telecom (TV, internet, telefonie) la un preţ cât mai mic, timpul scurt de instalare şi faptul că au fost contactaţi de o persoană de la serviciul vânzări. 

Publicat în National