Îmbătrânirea populaţiei şi bolile românilor devin o bombă socială şi economică, iar România are nevoie urgentă de 50.000 de asistenţi medicali, se arată într-un studiu realizat de Frames şi remis, luni, Agerpres.
Pe fondul migraţiei personalului specializat (medici, asistenţi, infirmieri) către străinătate, situaţia asistenţei medicale din România a intrat într-o zonă de risc sanitar. România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenţi medicali pentru a face faţă provocărilor sanitare din următorii ani generate de îmbătrânirea populaţiei şi de deteriorarea accentuată a sănătăţii categoriilor vulnerabile, în special copii şi bătrâni.
Pe an ce trece, populaţia României îmbătrâneşte şi devine tot mai bolnavă. Potrivit datelor furnizate de lnstitutul Naţional de Statistică, populaţia vârstnică a ţării noastre a depăşit-o cu peste 20% pe cea tânără, cu vârste de până în 14 ani, iar perspectivele următorilor ani indică o accentuare ale acestui fenomen.
Numărul bătrânilor de peste 65 de ani, de exemplu, a trecut de 3,8 milioane de persoane (17,5% din total), în timp ce numărul copiilor este de numai 3,19 milioane (14,5%).
La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%), o categorie care peste 10-15 ani va ieşi la pensie.
În ceea ce priveşte starea de sănătate, speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Europa. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalităţii, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer.
Rata consumului de alcool şi a alimentaţiei nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE. Excesul de greutate, obezitatea şi fumatul în rândul adolescenţilor sunt ridicate în România şi au crescut constant în ultimele două decenii.

România are nevoie urgentă de un plan naţional de pregătire în zona asistenţei medicale

Potrivit studiului Frames, realizat la iniţiativa Şcolii Postliceale Sanitare "Carol Davila" şi a Liceului Teoretic "Dr. Mioara Mincu" din Bucureşti, pe fondul acestor probleme, România are nevoie urgentă de un plan naţional de pregătire în zona asistenţei medicale.
"Nevoia de personal din clinici, din spitale, din cabinetele medicale din ţară este uriaşă şi va creşte semnificativ în următorii ani, pe măsura accentuării îmbătrânirii populaţiei. Chiar dacă numărul angajaţilor pregătiţi de noi şi de alte instituţii a crescut în ultimii ani, pe fondul migraţiei, multe dintre domeniile sanitare se confruntă cu o criză acută de personal, astfel că, raportându-ne la nivelul populaţiei, mai avem nevoie de cel puţin 50.000 de asistenţi medicali'', afirmă prof. Aurelia Şova, directorul Şcolii Postliceale Sanitare "Carol Davila".
Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în România lucrau, în 2020, 137.589 de asistenţi medicali cu pregătire medie, cu 18.000 mai mulţi decât în 2015. Acestora li se adaugă alţi peste 16.784 asistenţi medicali cu studii superioare.
Potrivit datelor Eurostat, în pofida creşterii numărului de angajaţi în ultimul deceniu, numărul de medici şi asistenţi medicali rămâne cu mult sub mediile UE.
În 2019, existau 3,2 medici practicanţi la 1 000 de locuitori, acest raport fiind unul dintre cele mai scăzute din UE (media UE fiind de 3,9) şi 7,5 asistenţi medicali la 1 000 de locuitori (media UE fiind de 8,4).
Potrivit "Studiului privind situaţia asistenţilor medicali din unităţile sanitare publice din România", realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea", în ultimii 23 de ani numărul asistenţilor medicali a scăzut cu 25%, în timp ce numărul pacienţilor a crescut cu 12%.
Analiştii spun că este posibil ca numărul asistenţilor medicali plecaţi la muncă în străinătate să atingă cifra de 100.000, România fiind probabil cel mai mare furnizor de asistenţi medicali de pe piaţa muncii europene, în condiţiile în care sistemul românesc public de sănătate se confruntă cu cel mai mare deficit de asistenţi medicali de până acum.
Un raport al International Council of Nurses (Consiliul Internaţional al Asistentelor - ICN) arată că pandemia de COVID-19 a înrăutăţit mult starea fragilă a forţei de muncă globale în ce priveşte asistenţa medicală. Raportul sugerează că vor fi necesare până la 13 milioane de asistenţi medicali suplimentari în următorul deceniu, aproape jumătate din forţa de muncă actuală, de 28 de milioane.
Se aşteaptă ca unul din şase asistenţi medicali din lume să se pensioneze în următorii zece ani, ceea ce înseamnă că este nevoie de 4,7 milioane de asistenţi medicali noi, pentru a îi înlocui doar pe cei care se pensionează.
Accesul românilor la asistenţa medicală, mai ales în mediul rural, a devenit mai dificil ca niciodată, riscând, astfel, să accentueze şi mai mult problemele de sănătate ale populaţiei care nu sunt deloc puţine şi care pot fi prevenite.
În ţara noastră, rata mortalităţii evitabile este a treia cea mai ridicată din UE, principalele cauze ale acesteia fiind bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar şi decesele cauzate de consumul de alcool.
Mortalitatea din cauze tratabile este de peste două ori mai mare decât media UE şi include decesele cauzate de cancer de prostată şi mamar care pot fi tratate'', arată raportul State of Health in the EU - România 2021, realizat de Comisia Europeană.

Galaţiul, printre judeţele cu cea mai mare rată de marginalizare rurală din ţară

Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România, realizat de Banca Mondială şi BERD, Vaslui are cea mai mare rată de marginalizare rurală din ţară, calculată ca acces la servicii medicale, de aproximativ 23% (aproape de patru ori mai mare decât media naţională), alături de alte opt judeţe (Iaşi, Covasna, Braşov, Botoşani, Galaţi, Bacău, Sibiu şi Mehedinţi), marginalizarea rurală existentă fiind de 9 - 15% din totalul populaţiei rurale.
Un asistent medical comunitar, de exemplu, îngrijeşte în medie 16 gravide şi lăuze, şi se ocupă în medie de 200 de nou-născuţi, copii şi adolescenţi.
Nevoia de asistenţi medicali mai ales în mediul rural este semnificativă. Sunt zeci de judeţe în ţară unde, din cauza lipsei de personal, sistemul medical este aproape paralizat, mai ales în zona de prevenţie, arată studiul Frames.
Vestea bună este că sistemul medical privat a încercat şi reuşit, în unele zone, să compenseze declinul semnificativ al investiţiilor din domeniul public de sănătate.
Spre exemplu, numărul cabinetelor medicale de specialitate din sectorul privat a crescut spectaculos, de la 7716 în 2010 la 12274 în 2020, iar perspectivele lui 2022 indică depăşirea graniţei de 13.000 de unităţi. Spre comparaţie, unităţile de stat şi-au redus numărul de 1154 în 2010 la numai 2 în 2020.
Şi numărul spitalelor private a crescut, în ultimii 10 ani, de la 75 la 159. De altfel, cifra de afaceri a pieţei serviciilor medicale private din România a crescut în 2020 cu 11% faţă de 2019 şi a fost cu 312% peste nivelul din 2011, ajungând la 15,4 miliarde de lei. Pentru 2021, datele preliminarii indică o cifră de afaceri de 17 miliarde de lei.
Piaţa serviciilor medicale private este una dintre puţinele în care numărul de companii a crescut substanţial, cu 9% faţă de 2019 şi cu 125% faţă de 2011, la aproape 23,1 mii de companii în 2020.
Creşterea numărului clinicilor private a pus presiune şi pe zona forţei de muncă. Numărul personalului sanitar mediu care lucrează în sectorul privat s-a dublat în intervalul 2010-2020, de la 24.630 la 54.540 de angajaţi.
În total, în clinicile private lucrau, în 2020, 78.000 de angajaţi, cu peste 75% mai mulţi decât în 2010.

Publicat în Economie

Schimburile de la distanţă prin videoconferinţă, devenite esenţiale de la recurgerea din ce în ce mai mult la telemuncă, afectează creativitatea şi inovaţia, potrivit unui studiu efectuat pe 1.500 de persoane din întreaga lume şi publicat miercuri, relatează AFP.
În timpul pandemiei de Covid, tehnologii precum Zoom, Teams sau Skype au permis milioanelor de angajaţi să ţină reuniuni la distanţă, cu sunet şi imagine.
Această colaborare virtuală ar putea continua, sondaje recente arătând că în Statele Unite de exemplu, 20% din zilele lucrătoare se vor desfăşura de acasă după încheierea pandemiei, subliniază studiul publicat în revista Nature.
Autorii lor, experţi în marketing pentru universităţile americane din Columbia şi Stanford, au dorit să cunoască efectele acestei lipse a interacţiunilor faţă în faţă asupra inovaţiei, cu alte cuvinte, capacitatea de a genera noi idei în timpul unui schimb - ''brainstorming''.
Ei au efectuat primele teste de laborator, cu 602 de participanţi voluntari (studenţi) împărţiţi aleatoriu. Perechile au fost fie faţă în faţă în aceeaşi cameră, fie separate în două spaţii îndepărtate, vorbind între ele prin apel video. Fiecare echipă a avut cinci minute pentru a găsi utilizări creative pentru produse. Apoi a trebuit să aleagă ideea cea mai creativă.
Experimentul a fost replicat în companii pe 1.490 de ingineri din Finlanda, Ungaria, Portugalia, India şi Israel: în cadrul unor ateliere speciale grupurile au fost invitate să propună produse inovatoare pentru companiile lor, specializate în telecomunicaţii.
Rezultat: interacţiunile în persoană au produs cu aproximativ 15% mai multe idei decât interacţiunile virtuale şi cu 13% mai multe idei creative.
Veşti bune, pe de altă parte, pentru Zoom, Skype şi Teams: atunci când echipele au trebuit să-şi aleagă cea mai bună idee, schimburile virtuale s-au dovedit a fi la fel de fructuoase ca şi cele faţă în faţă şi, uneori, chiar mai mult.
Cercetătorii au dedus că numai creativitatea este inhibată prin apelurile video, în timp ce alte competenţe par a fi neafectate. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Activele digitale ar putea înlocui monedele tradiţionale în următorii 5-10 ani, sunt de părere 76% dintre liderii de business din întreaga lume ce activează în diverse industrii, care au participat la cea mai recentă ediţie a studiului Deloitte Global Blockchain.
Această viziune este împărtăşită şi de trei sferturi dintre liderii din domeniul serviciilor financiare, care consideră că era banilor fizici se apropie de final.
De asemenea, studiul subliniază că serviciile financiare trebuie să accelereze procesele de modernizare a produselor şi de distribuţie a acestora pentru a contribui la creşterea economică, iar 73% dintre participanţii la studiu se tem că organizaţiile vor pierde avantajul competitiv dacă nu reuşesc să adopte tehnologii blockchain şi active digitale. În ciuda acestor provocări, 80% dintre respondenţi sunt optimişti cu privire la viitoarele oportunităţi de generare de venituri prin tehnologia blockchain, active digitale şi soluţii dedicate criptomonedelor.
Optimismul cu privire la potenţialul tehnologiilor de tip blockchain, al activelor digitale şi al soluţiilor dedicate criptomonedelor este temperat de unele obstacole, subliniază studiul, şase din zece respondenţi (63%) identificând barierele legate de reglementare ca fiind unele dintre cele mai mari provocări în folosirea bunurilor digitale.
Preocupările legate de securitate se află, de asemenea, printre acestea, 71% dintre respondenţi indicând securitatea cibernetică drept unul dintre cele mai mari obstacole.
"Activele digitale transformă industria serviciilor financiare şi alimentează ecosistemul financiar cu noi modele de business cu scopul de a facilita tranziţia către noua eră a banilor. În acest context, modul în care instituţiile financiare vor reuşi să se reinventeze ar putea fi cheia pentru stimularea creşterii economice. Chiar dacă blockchain-ul este o tehnologie relativ nouă, aceasta câştigă popularitate şi în România, aşa cum se întâmplă şi la nivel mondial. Startup-urile merg dincolo de utilizarea blockchain în domeniul serviciilor financiare, pentru criptomonede, şi încep să folosească această tehnologie pentru a crea soluţii dedicate unor sectoare precum sănătate sau retail, o tendinţă care ar putea contribui la apariţia unei noi generaţii de unicorni în viitor", a declarat Andrei Ionescu, Partener coordonator Consultanţă şi Managementul Riscului, Deloitte România.
Studiul evidenţiază, de asemenea, că liderii din domeniul serviciilor financiare din toată lumea văd folosirea activelor digitale şi a tehnologiilor de tip blockchain ca o prioritate strategică în prezent, dar şi în viitorul apropiat, aproximativ 80% dintre participanţii la studiu susţinând că activele digitale vor deveni importante pentru industriile pe care le reprezintă până în 2023. Mai mult, organizaţiile din domeniul serviciilor financiare ar putea fi nevoite să identifice noi modele de business, subliniază studiul, cum ar fi custodia de instrumente financiare (45%), noi canale de plată (42%) şi diversificarea investiţiilor/portofoliilor (41%).
În plus, studiul evidenţiază faptul că utilizarea activelor digitale este o modalitate bună de a simplifica plăţile, un proces care în prezent este foarte fragmentat şi complex, 42% dintre respondenţi afirmând că noile opţiuni de plată vor juca un rol foarte important în domeniul activelor digitale din cadrul organizaţiilor lor.
Cea mai recentă ediţie a studiului Deloitte Global Blockchain a fost realizată în rândul a aproximativ 1.300 de directori executivi din diferite industrii - servicii financiare, sectorul public şi guvernamental, tehnologie, media şi telecomunicaţii, sănătate - care activează în America, Europa, Asia şi Africa. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Un studiu despre valorile moldovenilor realizat de asociaţia civică Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei reliefează un adevăr pe care mulţi îl vor contesta: moldovenii sunt cei mai harnici dintre toate regiunile României. VEZI TABEL, mai sus! ↑ (foto deschidere)

"În Occident, un migrant român din trei provine din unul din cele opt judeţe ale Moldovei Istorice. An de an, de treizeci de ani, cei mai harnici şi în acelaşi timp cei mai săraci ex-locuitori ai României, migranţii moldoveni trimit câteva miliarde de euro în bugetul naţional, prin remitenţe ce se convertesc în cea mai mare parte în consum. An de an, noi, moldovenii, murim pe străzi prost edificate în aşteptarea autostrăzilor, rămânem proşti din lipsa accesului la un sistem de învăţământ performant (cel mai finanţat e în Muntenia şi Ardeal) şi devenim şi mai săraci din cauza regresului economic al regiunii", a afirmat Alexandru Laurenţiu Cohal, cercetător la Institutul de Filologie Română "A. Philippide" – Academia Română, filiala Iaşi.

Studiul subliniază că populaţia din regiunea Moldova este unul dintre cei mai importanţi finanţatori ai bugetului întregii Românii, spune cercetătorul ieşean, deoarece banii trimişi de migranţi familiilor lor de la Iaşi, Galaţi, Botoşani, Focşani etc. se duc – prin taxare – la bugetul naţional, şi nu la bugetul moldovean.

"Băieţii de la Bucureşti, cu alţi băieţi de prin Transilvania, au grijă să-i împartă pentru binele lor, pe când noi, moldovenii, nu mai vedem mare lucru din aceşti bani. Aşa stând lucrurile, în aşteptarea regionalizării, aş propune, pentru început, un pas pentru îndreptarea lucrurilor: banii taxaţi aici, în Moldova, să rămână în Moldova. Numai o parte rezonabilă din aceşti bani să meargă la bugetul naţional, sub formă de contribuţie la politică externă şi apărare. Grosul să stea în regiune, în folosul celor harnici şi muncitori", spune Alexandru Laurenţiu Cohal.

Potrivit datelor furnizate de World Values Survey (2010-2014), românii se declară în general ataşaţi de valoarea "muncii", însă moldovenii sunt cei mai relaţionaţi cu aceasta. Faţă de Muntenia, şi Moldova şi Transilvania stau mai prost la indicatorul "încredere" în oameni; valori similare se pot vedea, pe regiuni, la indicatoarele spirit de "comunitate" (în ce măsură se văd ei parte a comunităţii) şi spirit de "independenţă" (valoare transmisă copiilor).

Potrivit studiului, dintre judeţele Moldovei, cel mai bine la capitolul "Muncă" stau cei din Neamţ, botoşănenii fiind pe ultimul loc (indicator 46 faţă de 75 la Neamţ), iar Galaţiul pe penultimul loc (indicator 49). Mai binişor stau locuitorii judeţului Galaţi la spiritul de "comunitate" (30 la Galaţi faţă de 50 la Vaslui şi 8 în Vrancea). În schimb, la "încredere în oameni" codaşii sunt Vrancea - 0, Galaţi şi Vaslui - 3, faţă de 13 la Iaşi.

Publicat în Comunitate

Două treimi dintre români (66%) susţin că înlocuiesc electrocasnicele mari uzate (frigider, cuptor, maşină de spălat), în medie, la 5-10 ani, în timp ce telefoanele mobile sunt schimbate o dată la 2-3 ani, reiese dintr-un studiu al Asociaţiei Environ, realizat de Reveal Marketing Research.
Potrivit sursei citate, cei mai mulţi dintre respondenţi afirmă că sunt influenţaţi în decizia de cumpărare a unui echipament electric nou în primul rând de preţ (54%), clasa energetică (32%) şi recenziile favorabile (30%). La polul opus se situează 22% dintre români, care consideră sustenabilitatea brandului sau a produsului ca fiind un criteriu relevant în procesul de achiziţie.
În privinţa frecvenţei de înlocuire a aparatelor electronice pe care le deţin, 38% dintre cei chestionaţi au spus că fac acest lucru cu telefonul mobil o dată la 2-3 ani, iar produsele de înfrumuseţare şi îngrijire corporală o dată pe an (23%).
În schimb, electrocasnicele mari (frigider, cuptor, maşină de spălat) sunt schimbate de către 66% dintre cei care au participat la studiu, în medie, la 5 - 10 ani.
Întrebaţi care este motivaţia înlocuirii echipamentelor, 25% au menţionat că gadget-urile (telefoane mobile, laptopuri) şi televizoarele sunt schimbate atunci când apare o nouă tehnologie sau sau o ofertă atractivă (21%), în timp ce electrocasnicele de bucătărie, cele de mici dimensiuni (aspiratoare) sau mari dimensiuni (maşini de spălat) sunt înlocuite după ce acestea se strică (73%) sau pur şi simplu sunt prea vechi (31%).
De asemenea, atunci când vine vorba despre comportamentul post-consum, 58% dintre români afirmă că predau electrocasnicele vechi la schimb în magazinele care oferă vouchere sau reduceri de preţ în cadrul programelor de buy-back.

52% afirmă că predau aparatura veche spre reciclare

Puţin peste jumătate din totalul celor intervievaţi (52%) afirmă că predau aparatura veche spre reciclare, iar 24% dintre respondenţi obişnuiesc să o dăruiască unor membri ai familiei sau cunoscuţi.
Chestionaţi cu privire la motivele pentru care nu reciclează mai des, românii au declarat că nu au puncte de reciclare în apropiere (44%), nu au informaţii despre cum pot să recicleze aparatura veche (18%) sau consideră că ar trebui să fie recompensaţi (14%).
Totodată, 17% dintre respondenţi au folosit sau cunosc pe cineva care a folosit sistemul de predare gratuită a deşeurilor electrice de mici dimensiuni fără obligaţia de a cumpăra un produs nou.
Asociaţia Environ anunţă lansarea campaniei "Reciclează! Acum ai unde" prin care îşi propune extinderea reţelei naţionale de puncte de colectare a deşeurilor electrice de mici dimensiuni cu minim 2022 de locaţii noi.
Campania face parte din strategia Environ de îndeplinire a ţintei de colectare a deşeurilor electrice şi de creştere a gradului de informare al populaţiei cu privire la sistemele de colectare. Punctele de colectare vor fi organizate în spaţiile de vânzare ale retail-erilor, showroom-uri, depozite, supermarket-uri, centre comerciale, farmacii, benzinării, magazine de proximitate, scări de bloc şi sedii ale companiilor.
Cutiile speciale pentru colectarea echipamentelor electrice vechi (de mici dimensiuni) sunt disponibile în mai multe versiuni şi pot fi puse atât la dispoziţia companiilor, dar şi persoanelor fizice prin solicitare transmisă pe adresa office@environ.ro sau la numărul de Call Center 031.827.0000.
În plus, Asociaţia a realizat actualizarea aplicaţiei mobile cu acelaşi nume în care sunt integrate deja peste 4.000 de puncte de colectare a deşeurilor electrice şi bateriilor uzate.
Studiul Reveal Marketing Research pentru Asociaţia Environ a fost realizat la nivel naţional pe un eşantion de 1.007 respondenţi, în perioada 1 - 15 noiembrie 2021.
În 2022, ţinta României de colectare şi reciclare a deşeurilor de echipamentelor electrice şi electronice este de 65% din media cantităţilor puse pe piaţă în ultimii trei ani. Circa 80% dintr-un echipament electronic poate fi reciclat. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Vaccinarea anti-COVID-19 este o procedură sigură pentru femeile însărcinate şi nu poate fi asociată cu riscuri mai mari de complicaţii medicale, potrivit unui studiu publicat de Agenţia britanică pentru siguranţa sănătăţii (UKHSA), ai cărei reprezentanţi le-au îndemnat pe femeile care se pregătesc să devină mame să se vaccineze împotriva noului coronavirus, informează Reuters.
Datele obţinute în condiţii reale în urma desfăşurării campaniei de vaccinare anti-COVID-19 din Marea Britanie sprijină concluziile formulate de studii realizate în alte ţări, potrivit cărora vaccinurile anti-COVID-19 pot fi într-adevăr administrate în siguranţă şi în orice moment al sarcinii, au explicat specialiştii de la UKHSA.
Ei au descoperit că nu există diferenţe substanţiale între ratele de avorturi spontane, naşteri de bebeluşi subdezvoltaţi şi naşteri premature comparând grupuri de femei vaccinate anti-COVID-19 şi grupuri de femei nevaccinate.
Oficialii britanici spun că aceste date sunt deosebit de liniştitoare, ţinând cont de faptul că primele femei însărcinate cărora le-a fost oferită posibilitatea de a se vaccina erau paciente cu afecţiuni preexistente, care prezentau riscuri sporite de a dezvolta complicaţii medicale.
"Orice femeie însărcinată care nu a fost încă vaccinată ar trebui să aibă încredere şi să meargă să se vaccineze, iar acest lucru va contribui la prevenirea unor consecinţe grave generate de contractarea COVID-19 în timpul sarcinii", a declarat medicul Mary Ramsay, directoarea departamentului de Imunizare din cadrul UKHSA.
Conform studiului britanic, femeile vaccinate au prezentat o rată de avort spontan de 3,35 la 1.000, uşor mai mică decât rata de 3,6 la 1.000 constatată în rândul femeilor nevaccinate.
Procentul femeilor care au născut prematur a fost de 6,51% în rândul pacientelor vaccinate, uşor mai mare decât procentul de 5,99% constatat în rândul femeilor nevaccinate.
Guvernul britanic le îndeamnă pe toate femeile însărcinate să meargă să se vaccineze. Ministrul Sănătăţii din această ţară a spus că maladia COVID-19 generează în timpul sarcinii riscuri mult mai mari decât vaccinurile, dezvăluind că doar 22% dintre femeile care au născut în luna august în Marea Britanie erau vaccinate împotriva COVID-19.
De asemenea, acelaşi ministru britanic a dezvăluit că 98% dintre femeile însărcinate care au ajuns să fie spitalizate cu forme simptomatice de COVID-19 erau nevaccinate şi că ratele de vaccinare sunt mai mici în zonele defavorizate şi în rândul unor minorităţi etnice din această ţară. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

44 de absovenţi de liceu din mediul rural, care au fost admişi anul acesta pe locuri bugetate la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, şi-au ridicat, vineri, Kit-ul Studentului, care conţine un laptop, un rucsac şi rechizite necesare studiului. Kit-urile au fost înmânate studenţilor de Rectorul Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, prof. univ. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu şi de conf. univ. dr. ing. Ciprian Vlad, Prorector cu strategii universitare şi parteneriatul cu studenţii, care este şi directorul proiectului din care s-au achiziţionat bunurile.
"Ne dorim, prin această acţiune să creştem echitatea socială şi să le asigurăm studenţilor noştri un grad sporit de acces la învăţământul superior", a declarat Rectorul Universităţii, care le-a urat totodată bun-venit studenţilor în universitate.
"Vrem ca tinerii noştri studenţi, şi nu numai, proveniţi din mediul rural să se adapteze condiţiilor studiilor universitare pe timp de pandemie", a spus la rândul său conf. univ. dr. ing. Ciprian Vlad.
Laptop-urile au fost achiziţionate în cadrul unui proiect cu finanţare FDI (fondul de dezvoltare instituţională) cu acronimul Ai SUCCES ("Acces şi integrare pentru succes - îmbunătăţirea accesului şi integrării în învăţământul universitar şi sprijinirea tranziţiei către piaţa muncii a studenţilor din ciclul de licenţă"), informează Universitatea.

Publicat în Comunitate

O echipă internaţională de cercetători a descoperit între 8 şi 24 de kilometri cubi de magmă care încă clocoteşte, la Vulcanul Ciomatu, din Munţii Harghitei, potrivit studiului publicat de aceştia în „Earth and Planetary Science Letters” citat de descopera.ro.

Vulcanul Ciomatu, care a erupt acum 30.000 de ani, deşi este considerat a fi inactiv, nu pare stins cu totul.

Mickael Laumonier, din cadrul Universităţii Clermont Auvergne (Franţa) şi unul dintre autorii studiului, a declarat pentru National Geographic că cercetarea lor indică importanţa evaluării vulcanilor activi şi a celor inactivi. Vulcanii sunt consideraţi activi dacă au erupt în ultimii 10.000 de ani, în stare latentă dacă au potenţialul de a erupe din nou şi stinşi dacă nu au mai erupt de mai bine de 10.000 de ani şi este puţin probabil să izbucnească din nou.

Studiul realizat de Laumonier şi colegii săi din Elveţia, Ungaria şi România (din ţara noastră a participat dr. Ioan Seghedi, din cadrul Institutului de Geodinamică „Sabba S. Ştefănescu” al Academiei Române) a avut la bază analize geofizice şi geochimice, precum şi simulări numerice ale evoluţiei termale ale vulcanului Ciomatu, pentru a estima cantitatea de magmă existentă sub acesta.

Surpriza a fost pe măsură, rezultatele indicând că Ciomatu ar putea depozita magmă cu un volum mai mare decât spaţiul ocupat de 20.000 de Mari Piramide din Giza.

Potrivit lui Janine Krippner, vulcanolog în programul Smithsonian Global Volcanism, care nu a fost implicată în studiu, cercetătorii nu afirmă că vulcanul poate erupe, ci „ne indică că avem multe date care ne arată că ar putea fi aşa”.

Cercetarea realizată de echipa lui Laumonier arată că rocile din partea de sus a crustei vulcanului Ciomatu sunt 15% topite, în medie, iar în unele zone partea lichidă ajunge la 45%, acesta fiind punctul de vârf la care cercetătorii sunt de părere că pot să apară erupţii, după cum afirmă Michale Ackerson, specialist din cadrul Muzeului Naţional al Istoriei Naturale al Smithsonian. Sub acest nivel, sistemele vulcanice sunt „blocate de cristale” şi nu pot erupe, a adăugat el.

Un studiu din 2015 realizat de o echipă de cercetători din Ungaria indica că masivul vulcanic Ciomatu avea potenţialul de a se reactiva, lucru infirmat de Institutul Geologic al României.

Masivul Ciomatu – Puturosu este un vulcan stins ce face parte structural şi poziţional din grupa Munţilor Harghitei, din lanţul muntos al Carpaţilor Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciomatu Mare, cu o înălţime de 1.301 metri. De asemenea, în interiorul craterelor Muntelui Ciomatu s-au format Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România, precum şi Tinovul Mohoş, o rezervaţie naturală de tip floristic şi faunistic.

Publicat în National

Nivelul de furie al românilor a scăzut cu 10% din luna mai până în luna iulie a acestui an şi înregistrează cel mai redus procent din 2021, acest trend fiind asociat cu creşterea gradului de relaxare şi linişte, dar şi a motivaţiei, arată un studiu de specialitate, publicat joi.
Conform datelor centralizate de Reveal Marketing Research, relaţiile sociale definesc 35% dintre români, mai ales în cazul familiilor moderne cu copii care se poziţionează în categoria de unitate şi armonie.
Tot pe fondul relaxării restricţiilor se poate constitui şi creşterea în motivaţiile românilor referitor la dorinţa de dezvoltare personală care înregistrează cele mai ridicate valori din acest an (9%), o creştere de 5%, după ce s-a menţinut în aceeaşi linie tot anul.
În ceea ce priveşte economiile românilor pentru concedii, rezultatele cercetării relevă faptul că persoanele care călătoresc cu familia investesc tot mai mult în vacanţe şi călătorii în timpul verii (creştere de 5% din luna mai). În acelaşi timp, românii au economisit cu aproape 10% mai puţin faţă de luna iunie.
Pe acest fond, nivelul de furie al românilor a înregistrat în intervalul de referinţă cel mai scăzut procent din acest an.
"Românii azi" este un instrument de cercetare dezvoltat de compania Reveal Marketing Research, se desfăşoară continuu şi funcţionează ca un barometru al valorilor (al lucrurilor importante pentru români) în momentul respectiv. Rezultatele detaliate ale acestui studiu sunt integrate în rapoartele de cercetare comandate de clienţii Reveal Marketing Research şi oferă o viziune clară despre contextul emoţional în care se află românii în diferite perioade.
Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview). Chestionarul a fost completat de către 1.010 respondenţi cu vârste de peste 18 ani, iar marja de eroare este de +/-3%.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Consorţiul internaţional pentru infecţii respiratorii acute severe şi emergente (ISARIC) au anunţat joi lansarea unui proiect ce constă în colectarea de date pentru a înţelege mai bine caracteristicile cazurilor de lungă durată de COVID-19, care rămâne unul dintre cele mai puţin înţelese aspecte ale pandemiei, informează AFP.
Într-o declaraţie transmisă de OMS, ISARIC a declarat că aceste cazuri de boală reprezintă o "criză globală emergentă în domeniul sănătăţii".
Se ştiu puţine lucruri despre motivele pentru care unele persoane, după ce trec prin faza acută a infecţiei, se refac cu greu şi suferă de simptome persistente, cum ar fi dificultăţi de respiraţie, oboseală extremă şi leziuni cerebrale, precum şi tulburări cardiace şi neurologice.
Deşi un ''număr semnificativ'' de pacienţi cu COVID-19 suferă ulterior de sindromul ''long covid'', ''informaţiile privind această boală sunt limitate şi se bazează pe un număr mic de pacienţi, urmăriţi pe termen scurt'', a precizat ISARIC.
Este nevoie de optimizarea şi standardizarea colectării şi comunicării datelor clinice între studii (în special studiile clinice) şi practica clinică pentru această afecţiune, a adăugat organizaţia.
Acest program de cercetare va începe cu un sondaj în rândul persoanelor care trăiesc cu simptomele COVID-19.
Aproape 205 milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost înregistrate de la izbucnirea epidemiei în China, în decembrie 2019, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP din surse oficiale.
Cifra reală, incluzând cazurile neînregistrate, este probabil să fie mult mai mare, în timp ce numărul persoanelor care suferă de COVID-19 de lungă durată este pur şi simplu necunoscut.
OMS a declarat săptămâna trecută că lucrează la dezvoltarea unor programe mai bune destinate recuperării persoanelor cu această formă de boală. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate
Pagina 1 din 3